BusinessMagazin

Blog

  • Lovitură de forţă pe axa Baku–Ankara: Gigantul energetic Socar părăseşte zona exclusivă a petrolului, intră agresiv pe piaţa electricităţii din Turcia şi cumpără o centrală strategică de 870 MW pentru 225 de milioane de dolari

    Compania naţională de petrol şi gaze a Azerbaidjanului, Socar, face un nou pas major în extinderea influenţei sale regionale, după ce a ajuns la un acord pentru achiziţia centralei electrice cu ciclu combinat de 870 MW aparţinând Gama Enerji, situată în provincia turcă Kirikkale, în centrul Anatoliei, raportează Turkiye Today.

    Tranzacţia a fost oficializată în cadrul celui de-al Doilea Forum de Investiţii Azerbaidjan–Turcia, desfăşurat la Baku, eveniment la care au participat vicepreşedintele Turciei, Cevdet Yilmaz, şi prim-ministrul Azerbaidjanului, Ali Asadov. Acordul a fost semnat de Rovshan Najaf, preşedintele Socar, şi Ahmet Hakan Ozman, preşedintele Gama Enerji.

    Potrivit declaraţiilor anterioare ale premierului azer Ali Asadov, achiziţia include întregul pachet de acţiuni deţinut de Gama Enerji în filiala sa Icanadolu Dogalgaz Elektrik Uretim ve Ticaret A.S., precum şi centrala electrică aferentă, valoarea tranzacţiei fiind de 225 de milioane de dolari.

    Centrala din Kirikkale este una de tip ciclu combinat, utilizând atât turbine pe gaz, cât şi pe abur, ceea ce îi permite o eficienţă ridicată şi o capacitate sporită de producţie a energiei electrice. Aceasta se numără printre cele mai mari facilităţi pe gaze naturale din Anatolia Centrală.

    Conform publicaţiei ruse Interfax, Gama Enerji anunţase încă din luna mai că a primit o ofertă neangajantă din partea Socar Türkiye, evaluată între 225 şi 250 de milioane de dolari, declarându-se deschisă continuării negocierilor.

    Pentru Socar Türkiye, această achiziţie reprezintă un pas strategic important, menit să consolideze prezenţa companiei pe piaţa turcă a energiei electrice, aflată în plină expansiune, dar şi o modalitate de valorificare a activelor energetice într-un context regional marcat de supracapacitate.

    Socar este în prezent cel mai mare investitor străin direct din Turcia, cu investiţii cumulate de aproximativ 18 miliarde de dolari din 2008 până în prezent, concentrate în principal în sectorul petrochimic. Compania deţine 51% din Petkim, producător turc de produse petrochimice achiziţionat pentru circa 2 miliarde de dolari, şi a realizat în 2018 Rafinăria Star, un proiect de 6,3 miliarde de dolari, care a devenit un pilon esenţial al industriei energetice turceşti.

  • Programele de MBA prin ochii absolvenţilor. Alina Rusanu, Vimetco – Alro: Cel mai vizibil impact al programului nu fost într-o schimbare de job sau trecerea spre antreprenoriat, ci o transformare a modului în care îmi exercit rolul

    În mediul de business local, programele de Executive MBA au devenit în ultimii ani un instrument tot mai utilizat de către manageri pentru consolidarea competenţelor de leadership şi pentru dezvoltarea unei perspective integrate asupra organizaţiei. Dincolo de diploma obţinută, absolvenţii vorbesc despre o schimbare de mentalitate, o rafinare a procesului decizional şi o mai bună înţelegere a mecanismelor financiare, operaţionale şi strategice din spatele unui business.

    Pentru unele cariere, impactul se traduce prin promovări sau tranziţii în noi roluri. Pentru altele, efectul major se vede în modul în care liderii îşi exercită funcţia, structurează echipele, gestionează riscurile sau contribuie la nivel de guvernanţă corporativă. În toate cazurile, însă, punctul comun este acelaşi: programele de EMBA sunt percepute ca un cadru de maturizare profesională şi de creştere a capacităţii de a opera strategic într-un mediu economic tot mai complex.

    Un astfel de exemplu este parcursul Alinei Rusanu, director energy resources în cadrul Vimetco – Alro şi absolventă a programului ASEBUSS Executive MBA 2025. Pentru ea, transformarea adusă de EMBA nu a însemnat un salt către antreprenoriat sau o schimbare de job, ci o recalibrare majoră a modului în care îşi exercită rolul profesional.

    „Cel mai vizibil impact al programului EMBA nu a constat într-o schimbare de job sau trecerea spre antreprenoriat, ci într-o transformare profundă a modului în care îmi exercit rolul profesional. Programul m-a ajutat să îmi consolidez expertiza managerială, să capăt încredere în deciziile strategice şi să îmi cresc vizibilitatea profesională”, a spus ea pentru ZF.

    Această maturizare profesională s-a tradus şi în responsabilităţi concrete

    „Ca rezultat direct, am fost desemnată membru al Consiliului de Administraţie al unei alte societăţi, responsabilitate care reflectă maturizarea mea profesională şi capacitatea de a contribui la nivel strategic. EMBA a reprezentat pentru mine o investiţie reală în evoluţia mea pe termen lung şi în pregătirea pentru roluri de leadership la nivel înalt.”

    Unul dintre elementele decisive ale experienţei a fost expunerea la un mediu academic internaţional. Pentru Alina Rusanu, interacţiunea cu profesori cu experienţă globală, proiectele complexe şi discuţiile aplicate cu colegi din industrii diferite au avut un rol major în dezvoltarea ei.

    „Pentru mine, cel mai valoros aspect al programului a fost expunerea la un mediu academic internaţional, prin parteneriatul ASEBUSS cu Georgia State University, Atlanta, şi networking-ul cu profesionişti din industrii diverse. Discuţiile aplicate, proiectele complexe şi abordarea practică a profesorilor m-au ajutat să îmi dezvolt gândirea strategică, să iau decizii fundamentate şi să privesc businessul integrat, din perspectivă financiară, operaţională şi organizaţională. Aceste elemente au contribuit direct la maturizarea mea profesională şi la pregătirea pentru roluri de leadership şi guvernanţă corporativă”, a detaliat ea.

  • Povestea retailerului La Cocoş, spusă chiar de Iulian Nica, fondatorul afacerii

    Retailerul La Cocoş, astăzi cea mai puternică afacere antreprenorială din comerţul alimentar, este o iniţiativă relativ tânără, primul magazin din Ploieşti fiind deschis în urmă cu un deceniu.

    „Am început în iulie 2014. Au urmat mai mulţi ani importanţi în dezvoltarea conceptului hypercash La Cocoş, din 2014 până în 2019, cu multe transformări şi testări, cu multe extinderi de suprafeţe, ţinând cont că am plecat de la 500 mp în 2014 şi am ajuns la 4.500 mp în 2019. Tot în 2019 am ajuns la vânzări de 54 de milioane de euro cu un singur magazin.”

    Apoi, după ce businessul iniţial din Ploieşti a ajuns la dimensiunea maximă, Iulian Nica, a replicat modelul în Bucureşti, cea mai competitivă piaţă de retail din România, dar şi cea mai mare. Magazinul din complexul Vitantis din Capitală a fost deschis la final de 2020, astfel că abia 2021 a fost primul de funcţionare, iar asta s-a văzut în cifra de afaceri care a crescut cu peste 70%.

    „Într-adevăr, în această perioadă (2014-2019) am validat conceptul La Cocoş, fiind primii care am implementat pe piaţa din România posibilitatea ca clienţii să acceseze unul din cele trei paliere de preţ în funcţie de cantitatea cumpărată, cu un layout diferit faţă de ceea ce se găsea în piaţă la vremea aceea, în hipermarketuri. Totuşi, anul 2020 va rămâne definitoriu pentru dezvoltarea reţelei, deoarece era anul în care am decis să ne extindem.”
    Acest hipermarket La Cocoş din Capitală este amplasat în spaţiul unde anterior a funcţionat un hipermarket Carrefour (închis însă în urmă cu mai bine de şapte ani).
    „Am început negocierile la începutul pandemiei, prin aprilie 2020, într-un moment în care întreaga lume era speriată. Am luat hotărârea să deschidem cel de-al doilea magazin hypercash La Cocoş în Bucureşti, în centrul comercial Vitantis. Locaţia fusese închisă, iar Carrefour şi ceilalţi chiriaşi trăseseră obloanele şi părăsiseră mallul încă din 2018.”

    Iulian Nica îşi aminteşte un moment extrem de controversat din timpul negocierilor cu echipa celor de la Vitantis. Aceştia l-au întrebat care sunt şansele reale de a reanima un centru comercial în care Carrefour nu reuşise să performeze? 
    „La care eu le-am răspuns: <<Eu nu vreau să închiriez doar spaţiul pe care îl ocupa Carrefour. Pe mine mă interesează să închiriez de la voi toată suprafaţa de la parter, inclusiv spaţiile în care au funcţionat ceilalţi clienţi de la parter, adică întreaga suprafaţă de 14.500 mp, nu doar cei 7.500 mp pe care îi ocupase Carrefour înainte.>>  Au rămas uimiţi şi probabil mă considerau nebun, dar eu aveam în cap aceeaşi imagine cu a lui Michael Burry, tipul care era convins că piaţa se va prăbuşi şi a mers la JP Morgan şi la băncile de pe Wall Street să cumpere Credit Default Swap înainte de criza din 2008. Vedeam aceleaşi priviri surprinse, ceva de genul: Omul e nebun.”

    Uitându-se în urmă, afirmă că norocul său a fost că era singurul „nebun” care dorea să închirieze acel spaţiu, iar ei nu aveau alternativă!

    „De aceea, 2020 va rămâne anul în care am hotărât să nu ne abatem de la planul nostru de dezvoltare şi, indiferent cât de greu ne va fi. Am decis să respectăm cu stricteţe fiecare pas din mixul de marketing al lui Philip Kotler, cei 4P şi cei 4C, iar dacă Divinitatea va alinia planetele, vom avea succes sigur şi ne vom atingem obiectivele. Magazinul nostru a devenit un reper pentru mii de clienţi, iar în 2024 am reuşit să atingem vânzări de 101 milioane euro doar în spaţiul din Vitantis, în care, cu 5 ani înainte, nimeni nu mai dorea să dezvolte activităţi de retail.” Rezultatele obţinute la Vitantis au deschis drumul spre extinderea accelerată a reţelei La Cocoş, care astăzi a ajuns la şapte magazine şi vânzări de peste 1 mld. lei (200 mil. euro) anul trecut. Dintre aceste magazine, cele mai multe au fost inaugurate în 2025.

    Pentru a putea să accelereze dezvoltarea, antreprenorul a atras în 2024 în acţionariat BERD şi fondurile de investiţii CEECAT Capital şi Morphosis Capital, care, împreună, au cumpărat 56% din companie. Banii strânşi atunci – 30-35 mil. euro, conform surselor ZF – urmau a fi folosiţi pentru dezvoltare, potrivit anunţului oficial.
    Anul acesta, retailerul a devenit din nou obiectul unei noi tranzacţii.

    Grupul german Schwarz, proprietarul Lidl şi Kaufland, a anunţat că intenţionează să preia 70% din acţiunile La Cocoş într-o tranzacţie estimată la 100 mil. euro. Astfel, cele două fonduri, dar şi BERD ar urma să facă exit, iar Iulian Nica ar urma să cedeze la rândul său o parte din acţiuni. Tranzacţia trebuie să primească acordul Consiliului Concurenţei.

     

     

     

  • Ce carte îţi recomandă Dana Hogea, CSR specialist în departamentul Corporate Communication & Corporate Citizenship Samsung Electronics

    În rubrica „O carte pentru GenZ”, mergem direct la sursă şi îi întrebăm pe cei mai importanţi oameni din businessul românesc ce lecturi recomandă generaţiei tale. Astăzi, răspunsul vine de la Dana Hogea, CSR specialist în departamentul Corporate Communication & Corporate Citizenship Samsung Electronics.

    „Recomand <Lumina din noi> de Michelle Obama. Este o carte care te invită să reflectezi profund la cine eşti, ce îţi doreşti şi ce înseamnă curajul de a fi autentic. Michelle Obama oferă o poveste sinceră şi inspiraţională despre cum şi-a găsit propria lumină în mijlocul provocărilor şi presiunilor vieţii. Autenticitatea scrierii vine din experienţele ei personale, inclusiv momentele de incertitudine şi eşec, oferind speranţa că oricine poate depăşi obstacolele, indiferent de vârsta la care se află. Cartea te încurajează să-ţi urmezi pasiunile şi să ai curajul de a-ţi asuma riscuri pentru a-ţi împlini visurile, chiar dacă acestea se schimbă şi evoluează odată cu tine. Dacă te afli într-o perioadă de căutare sau nesiguranţă, cartea te ajută să te conectezi cu forţa ta interioară şi îţi aminteşte că nu trebuie să ai toate răspunsurile, ci doar curajul de a încerca”, spune ea.

    Samsung România, prin programul de responsabilitate socială Solve for Tomorrow, sprijină dezvoltarea competenţelor digitale, creative şi antreprenoriale ale liceenilor. Ajunsă la a cincea ediţie în România, competiţia oferă tinerilor un parcurs educaţional complet, care îi ghidează de la idee la soluţie prin workshopuri şi ateliere dedicate tehnologiei, inteligenţei artificiale, tehnicilor de prezentare şi dezvoltării rezilienţei prin sport.

    Anul acesta, participanţii au putut înscrie proiecte în una dintre cele trei teme ale competiţiei: Educaţie şi diversitate prin tehnologie, Protecţia mediului prin tehnologie şi Schimbare socială prin sport şi tehnologie. Pe durata programului, aceştia beneficiază de sesiuni de mentorat în care specialişti din diverse domenii le oferă feedback aplicat pentru rafinarea şi îmbunătăţirea soluţiilor propuse. 

    Derulat la nivel global în peste 68 de ţări, Solve for Tomorrow marchează, în 2025, 15 ani de existenţă, timp în care Samsung a susţinut constant tinerii în înţelegerea şi utilizarea tehnologiei ca instrument de schimbare şi impact social.

    Ziarul Financiar a lansat „O carte pentru GenZ”, o nouă rubrică în platforma online ZF GEN Z – Feed-ul generaţiei tale, dedicată vouă, tinerilor din generaţia Z. Această nouă rubrică îşi propune să vă îndrume către cele mai interesante, neaşteptate şi benefice recomandări de lectură, venite însă nu din partea profesorilor sau a prietenilor, ci din partea celor mai importanţi oameni din businessul românesc.

    „O carte pentru GenZ” va fi o rubrică permanentă în platforma ZF GEN Z şi îţi va aduce noi idei de lectură. Aici ne propunem să strângem cât mai multe recomandări de la CEOs, directori ai celor mai mari companii din România şi de la cei mai importanţi oameni din business, care să ajungă direct la tine şi să te inspire.

  • Fondurile de pensii private Pilon II, spre cel mai bun an din istorie: randament record de 18%, chiar şi peste Wall Street, pe fondul creşterii puternice a Bursei de la Bucureşti

    Aprecierea spectaculoasă a Bursei de Valori Bucureşti din 2025, în ceea ce este cel mai bun an din 2009 încoace, pe fondul reevaluării riscului ataşat României de către investitori şi al ajustării la inflaţie, s-a reflectat direct în performanţa fondurilor de pensii private Pilon II, acolo unde o treime din economiile de bătrâneţe ale 8,2 milioane de participanţi români sunt investite în acţiuni precum OMV Petrom (SNP), Hidroelectrica (H2O), Banca Transilvania (TLV), Romgaz, Transgaz, Electrica şi altele.

    Indicele principal BET a urcat cu 44% de la începutul anului şi cu aproximativ 53% cu tot cu dividende, într-un context marcat de perspective favorabile pentru sectorul energetic şi cel bancar, dominante pe piaţa locală. Cele mai mari companii listate la Bucureşti au atins maxime istorice în 2025, iar Romgaz şi-a dublat valoarea de piaţă, evoluţie care a avut un impact semnificativ asupra portofoliilor fondurilor de pensii, acestea fiind cei mai mari investitori instituţionali de pe piaţa locală.

    Pe lângă creşterea puternică a acţiunilor, o contribuţie importantă la randamentele fondurilor de pensii a venit şi din evoluţia titlurilor de stat româneşti. Indicele titlurilor de stat în lei a consemnat un avans de 9,16% în 2025, într-un context de uşoară reducere a randamentelor cerute de investitori, pe fondul stabilizării macroeconomice şi al unei percepţii mai bune asupra riscului suveran. Având în vedere că aproximativ 70% din activele fondurilor de pensii Pilon II sunt investite în astfel de instrumente, evoluţia pozitivă a pieţei obligaţiunilor a oferit o bază bună pentru performanţa generală a sistemului.

    Astfel, cu un randament mediu ponderat de 18,03%, calculat de ZF în funcţie de valoarea unitară a activului net a fiecărui fond la 19 decembrie şi de cota de piaţă aferentă, sistemul de pensii private se pregăteşte să încheie cel mai bun an din punct de vedere al randamentelor livrate participanţilor.

    „Randamentele fondurilor de pensii sunt explicate de evolutia foarte buna a Bursei de Valori Bucuresti, in conditiile reevaluarii riscului pentru Romania, si de o usoara reducere a yield-urilor la titlurile de stat. Insa, de asemenea trebuie sa tinem cont de inflatie, care a fost de 10% in aceast an. Ceea ce inseamna un randament real in jur de 8% in acest an. Pentru 2026, probabil ca bursa va reveni la o evolutie in corelatie cu evolutia economiei, care se afla totusi intr-o perioada de stagflatie”, spune Adrian Codirlasu, presedinte CFA Romania si lector universitar la Academia de Studii Economice Bucuresti.Performanţa din 2025 depăşeşte chiar şi anul 2023, considerat până acum cel mai bun pentru fondurile de pensii, când diminuarea inflaţiei a susţinut revenirea valorii titlurilor de stat şi creşterile de peste 30% ale indicilor Bursei de Valori Bucureşti.

    În termeni de active, sistemul de pensii private a ajuns la maxime istorice, cu circa 193 de miliarde de lei la nivelul lunii noiembrie 2025, reflectând atât randamentele ridicate, cât şi fluxurile constante de contribuţii ale salariaţilor. Pentru milioane de români, Pilonul II a devenit principalul vehicul de economisire pe termen lung, iar evoluţiile din 2025 au consolidat percepţia că, în pofida unei structuri prudente, aceste fonduri pot beneficia semnificativ de perioadele favorabile de pe pieţele financiare.

    Comparativ cu pieţele internaţionale, performanţa fondurilor de pensii româneşti este notabilă. În timp ce indicii bursieri americani au avut o evoluţie pozitivă, dar mai temperată în 2025, economiile de bătrâneţe ale românilor, investite preponderent în titluri de stat şi acţiuni locale, au reuşit să depăşească randamentele Wall Street, precum 17% pentru S&P500.

    Evoluţia randamentelor pe termen lung arată şi caracterul ciclic al performanţei fondurilor de pensii. După un an dificil în 2022, marcat de pierderi pe fondul creşterii accelerate a inflaţiei şi dobânzilor, sistemul a revenit puternic în 2023 şi a accelerat în 2025 până la un nivel istoric. Datele ASF arată că randamentul mediu ponderat a fost negativ în 2022, de minus 3,7%, pentru ca ulterior să urce la 17,95% în 2023 şi să atingă 18,03% în 2025, confirmând capacitatea fondurilor de a recupera scăderile şi de a livra câştiguri pe termen lung.

    Privind înainte, performanţa excepţională din 2025 ridică şi aşteptările, dar şi semne de întrebare privind sustenabilitatea unor astfel de randamente. O eventuală revenire a bursei la o evoluţie mai apropiată de dinamica economiei reale, într-un context de stagnare economică combinată cu inflaţie încă ridicată, ar putea tempera câştigurile în anii următori. Cu toate acestea, baza de active şi rolul fondurilor de pensii ca investitori pe termen lung sugereaz` c` sistemul r`mâne bine poziţionat pentru a traversa eventuale perioade de volatilitate.

    Cu toate acestea, baza de active şi rolul fondurilor de pensii ca investitori pe termen lung sugerează că sistemul rămâne bine poziţionat pentru a traversa eventuale perioade de volatilitate.

  • Economia Rusiei dă primele semne de oboseală după boom-ul de război: Salariile au început să scadă deşi piaţa muncii e foarte efervescentă, şomajul a atins un nivel record, consumul e pe cale să piardă din avânt, iar economiştii avertizează că stagflaţia şi recesiunea aşteaptă după colţ

    Creşterea salariilor în Rusia a încetinit chiar şi în contextul unei pieţe a muncii extrem de tensionate, semnalând o răcire a economiei calibrate pentru război. În noiembrie, salariile pentru noii angajaţi au crescut doar cu 6,9% faţă de anul precedent,  faţă de 18,9% în ianuarie 2025, potrivit Financial Times.

    Această încetinire survine într-un moment în care şomajul se menţine la un nivel record de 2,2%, sugerând dezechilibre tot mai mari în economia Rusiei, pe fondul continuării conflictului din Ucraina.

    „Încetinirea creşterii salariilor înseamnă că şi alţi indicatori – inclusiv consumul şi taxele aferente – vor urma această tendinţă”, explică Elina Ribakova, expert în economia rusă la Kyiv School of Economics.

    Estimările salariale se bazează pe date în timp real din anunţurile de angajare din Rusia, analizate cu ajutorul inteligenţei artificiale de platforma Indeed. Această metodă oferă un indicator care reflectă tendinţele emergente ale pieţei muncii, mai degrabă decât performanţele trecute.

    Numărul de posturi vacante a scăzut, în special în sectoarele minerit şi transporturi, în timp ce statisticile oficiale confirmă o răcire după boom-ul economic de la începutul războiului. În 2022 şi 2023, creşterea PIB-ului a depăşit 4%, alimentată de veniturile din energie şi relaxarea politicilor fiscale.

    Această infuzie de capital a permis creşteri salariale rapide pentru a atrage forţă de muncă, în contextul emigraţiei masive, mobilizării şi declinului demografic. Însă această creştere a salariilor neacoperită de productivitate a alimentat inflaţia, dând bătăi de cap băncii centrale a Rusiei.

    Economia a început să se răcească în 2024, cu o creştere estimată a PIB-ului de doar 1% în 2025. Indicele PMI al Rusiei a scăzut la 48 de puncte în noiembrie, marcând a şasea lună consecutivă de declin.

    Dmitry Belousov, conducătorul unui think-tank economic de stat, avertizează că Rusia se află „la limita stagflaţiei pentru prima dată de la începutul lui 2023”.

    Deficitul de forţă de muncă rămâne ridicat, peste 25%, iar guvernul a implementat măsuri neobişnuite pentru a suplini lipsa de angajaţi, inclusiv admiterea timpurie a elevilor care nu au promovat examenele de clasa a IX-a în formarea profesională şi impunerea unor stagii obligatorii de trei ani în spitalele de stat pentru absolvenţii de medicină.

    În acelaşi timp, programul de lucru a atins un nivel record de 38 de ore pe săptămână, în contrast cu tendinţa din economiile avansate, unde orele lucrate scad.

    Aceste evoluţii sugerează că economia rusă, afectată de sancţiuni, scăderea veniturilor din energie şi deficitul cronic de forţă de muncă, se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra salariilor şi finanţelor publice.

     

  • Tanczos:Renegocierea protocolului coaliţiei, imposibilă acum.Comportamentul USR şi PSD,de neacceptat

    Tanczos Barna crede că renegocierea protocolului coaliţiei nu se poate face în prezent.

    „Eu nu cred că este posibil acum. Partidele au un comportament neadecvat, nu vreau să folosesc alt termen, în Parlament, am văzut şi ieri, când USR a scos cartelele de vot în momentul în care ar fi trebuit coaliţia să-l apere practic pe domnul ministru Predoiu. Din punctul meu de vedere, acest comportament este de neacceptat, la fel cum a fost de neacceptat comportamentul PSD când a fost vorba de o moţiune simplă la adresa doamnei Buzoianu. Nu ajută aceste lucruri, creează tensiuni în coaliţie, chiar dacă în ciuda acestor tensiuni, am reuşit să agreem pachetul de măsuri de reduceri de cheltuieli şi pregătire a bugetului pentru 2026. Coaliţia va merge înainte, în ciuda acestor divergenţe şi tensiuni (…). Nu cred astăzi că se poate renegocia protocolul, nu există intenţie din partea partidelor”, a spus Tanczos Barna la RFI.

    Vicepremierul consideră că „în politica românească, protocoalele nu se respectă, este o certitudine, aşa a fost dat afară UDMR-ul de la guvernare de mai multe ori, aşa a fost acum vreo zece ani, când am avut un protocol semnat înainte de alegeri şi nu am mai fost cooptaţi la guvernare. Sunt multe exemple de protocoale semnate de coaliţii, cu sau fără UDMR, chiar nu contează, care nu au fost respectate. În politica din România ar trebui să existe mai multă responsabilitate din partea partidelor, care ar putea să meargă într-o coaliţie şi fără protocol scris. Dacă mâna dată este o înţelegere, nu mai ai nevoie de protocol şi de detalii, mai ales dacă le scriem şi după aceea nu le mai respectăm”.

    PSD cere şi el modificarea protocolului, dar în sensul în care miniştrii să poată fi schimbaţi la cererea oricărui partid din coaliţie. Tanczos Barna nu ar fi de acord cu o asemenea măsură: „Când ajungem acolo, cu siguranţă, începe să scârţâie atât de mult coaliţia, încât o să ajungem la altceva. Eu, personal, nu văd necesară modificarea protocolului. Pe acest protocol care a fost gândit, scris, se poate merge înainte, dacă există o abordare raţională şi corectă din partea tuturor”.

    Premierul Ilie Bolojan ar fi vorbit într-o şedinţă a PNL despre nevoia de a modifica documentul, în aşa fel încât partidele care încalcă protocolul să fie sancţionate. Asta în contextul în care PSD a votat recent moţiunea simplă a Opoziţiei extremiste la adresa ministrului Mediului, Diana Buzoianu.

  • Un parlamentar PSD atacă Guvernul: Educaţia, călcată în picioare de Bolojan şi reforma lui

    „Când te joci cu educaţia unui popor, te joci cu însuşi viitorul lui”, avertizează Mihai Fifor.

    Parlamentarul PSD susţine că excluderea educaţiei din OUG „trenuleţ” nu este o eroare tehnică, ci o „alegere politică rece, asumată de premierul Bolojan”.

    Fifor subliniază că promisiunile privind majorarea cu 50% a plăţii cu ora pentru profesori „au dispărut complet din legislaţie. Nicio majorare. Nicio prorogare. Nicio urmă. Exact în ziua în care ministrul Daniel David şi-a înaintat demisia.”

    Referitor la bursele studenţilor, acesta spune: „Fondul rămâne la nivelul mutilat prin Legea Bolojan, în ciuda declaraţiilor publice. Aşa-zisa completare cu fonduri europene nu este o politică publică, ci o soluţie de avarie pentru aproximativ 40.000 de studenţi aflaţi în situaţii sociale dificile. Nu repară nimic. Doar maschează efectele unei tăieri deliberate.”

    Singura intervenţie concretă este continuarea Programului naţional „Masă sănătoasă”, cu peste 1,5 miliarde de lei alocate pentru 2026. „Un program necesar, dar tratat strict ca măsură socială, nu ca politică educaţională structurală. Nicio legătură cu resursa umană din şcoli, cu condiţiile de muncă ale profesorilor sau cu managementul unităţilor de învăţământ”, afirmă Fifor.

    Deputatul mai subliniază că mesajul OUG este clar: „Să fim clari: nicio demisie nu poate spăla ruşinea unui ministru care a fost principalul inamic al dascălilor din această ţară. Să nu uităm că educaţia a fost prima lovită de barda lui Ilie Bolojan şi de aşa-zisa lui reformă. Prima sacrificată. Prima umilită. De acolo a început ‘disciplina bugetară’: din salariile profesorilor, din bursele elevilor, din viitorul copiilor.”

    În concluzie, Mihai Fifor avertizează: „Ce rămâne după Daniel David? Un mare NIMIC. Un corp profesoral îngenuncheat. Elevi şi părinţi minţiţi. Un sistem bulversat, fără direcţie, fără predictibilitate, fără respect. Cine plăteşte nota de plată? Nu David. Nu Bolojan. România.”

  • Medicamentul minune anti-obezitate al danezilor de la Novo Nordisk intră pe piaţa din SUA. FDA a dat undă verde pentru soluţia anti-obezitate care se va lansa sub formă de pilulă

    FDA (Food and Drug Administration) a aprobat versiunea de pilulă a medicamentului anti-obezitate Wegovy de la Novo Nordisk, oferind companiei daneze un avantaj competitiv important pe piaţa tratamentelor pentru pierderea în greutate. Noua formulă zilnică vine după ani de cercetări şi ar putea fi mai atractivă pentru pacienţii care evită injecţiile, scrie Financial Times.

    Novo Nordisk a anunţat că produce deja pilulele şi se aşteaptă la o lansare oficială în ianuarie 2026. Rivalul Eli Lilly se pregăteşte şi el pentru aprobare, cu versiunea pilulă a medicamentului Zepbound, după ce a raportat rezultate clinice pozitive în studiile recente.

    Pilula Wegovy, care conţine substanţa activă semaglutid, a demonstrat o pierdere medie în greutate de 17% la 64 de săptămâni, comparativ cu reducerea de 20,2% raportată de pilula Eli Lilly la 72 de săptămâni. Preţul pilulei Novo Nordisk va fi de 149 dolari pe lună, mai accesibil decât pilula Eli Lilly, care va costa 346 dolari prin platforma TrumpRx.

    Acest pas marchează o schimbare semnificativă în piaţa globală a tratamentelor anti-obezitate, care până acum a fost dominată de injecţii. Analistii consideră că aprobarea pilulei va ajuta Novo Nordisk să recâştige cotă de piaţă, în timp ce consumatorii au acum o alternativă mai convenabilă şi potenţial mai atractivă.

  • Moş Crăcium nu aduce ciocolată mai ieftină. De ce nu se vede la raft prăbuşirea preţului la cacao?

    Preţurile boabelor de cacao au scăzut abrupt în 2025, cu aproape 45% faţă de vârful atins anul trecut, alimentând aşteptarea firească a consumatorilor: ciocolata ar trebui să devină mai ieftină. Realitatea din magazine spune însă o altă poveste. În spatele ambalajelor festive de Crăciun se află o piaţă globală fragilă, marcată de riscuri structurale, concentrare geografică şi costuri care nu mai urmează logica simplă a burselor.

    La finalul anului 2024, cacaua atingea un record istoric: aproape 12.000 de dolari tona, un nivel care a alimentat titluri alarmiste, panică pe burse şi o adevărată vânătoare de materie primă în rândul procesatorilor. Un an mai târziu, piaţa pare cu totul diferită: preţurile s-au prăbuşit la circa 5.000 de dolari/tonă, o corecţie de peste 50%, după cum reiese dintr-o analiză Coface prezentată recent. Şi totuşi, în coşurile de Crăciun — indiferent că sunt umplute cu praline, figurine sau calendare advent — preţurile rămân aproape neschimbate. Iar Simon Lacoume, economist sectorial al Coface, vine cu explicaţia: „Este o scădere spectaculoasă pe pieţele internaţionale, dar nu în lanţul fizic al cacauei. Preţurile plătite fermierilor şi costurile reale ale producătorilor au variat mult mai puţin. De aceea, această corecţie nu se transferă la raft. S-a ajustat speculaţia, nu economia reală”.

    Lacoume vorbeşte despre o piaţă în care frica a jucat un rol mai important decât realitatea stocurilor. „În 2024, o parte semnificativă a creşterii preţurilor a fost alimentată de teama procesatorilor. Îngrijoraţi de penurie, au împins preţurile în sus într-un ritm fără precedent. Acum, când previziunile privind recolta din Coasta de Fildeş s-au îmbunătăţit, tensiunea s-a diminuat. Dar volatilitatea extremă a rămas în bula speculativă, nu în relaţia producător–procesator.” Chiar şi aşa, nu este o revenire la normal. Cacaua rămâne astăzi de două ori mai scumpă decât media perioadei 2012–2022, care era de 2.525 de dolari/tonă. „Nu putem vorbi despre normalizare, pentru că normalul anilor 2010 nu mai există. Cererea globală este mult mai mare, producţia stagnează, iar şocurile climatice sunt mai frecvente. Stabilizarea de acum are loc la un nivel cu mult peste cel cu care eram obişnuiţi.”

     Circa 60% din producţia mondială provine din Coasta de Fildeş şi Ghana — două ţări vecine, expuse aceloraşi riscuri climatice, economice şi sociale. „O furtună severă sau un val de boli precum CSSV poate afecta într-o singură regiune 60% din aprovizionarea lumii. Este o concentrare uriaşă de risc. În plus, fermierii se confruntă cu dificultăţi financiare cronice, reînnoire insuficientă a plantaţiilor şi tentaţia de a migra către activităţi mai profitabile, cum ar fi exploatarea aurului.” Pe fondul preţului ridicat al aurului, această migraţie devine o ameninţare reală pentru producţia de cacao în anii următori.

    Când vine vorba de sezonul de iarnă, dinamica de scumpire este evidentă, iar ciocolata nu se ieftineşte nici măcar atunci când materia primă o face. „Cererea în perioada sărbătorilor este foarte puternică şi constantă în ţările occidentale. Acest lucru îi descurajează pe producători să reducă preţurile. Cel mult, scăderea actuală a cotaţiilor va opri noi majorări.” De ce costurile rămân ridicate chiar şi în afara speculaţiei? Pe lângă costurile fermierilor şi volatilităţile climatice, pe piaţă intervin două presiuni suplimentare: reglementările UE privind trasabilitatea boabelor şi mecanismul „venitului decent” pentru fermieri (PRRD). Acestea impun un preţ minim de 3.408 USD/tonă în Ghana şi 2.650 USD/tonă în Coasta de Fildeş, valori care ridică baza de cost pentru orice producător european. „Sustenabilitatea şi trasabilitatea sunt necesare, dar pe o piaţă cu deficit de aprovizionare astfel de bariere pot adăuga presiune asupra preţului final. Remuneraţia fermierilor este doar o mică parte din preţul unei ciocolate, dar contează în dinamica generală.” America Latină, în special Ecuador, îşi propune să devină un jucător global major, cu o ţintă ambiţioasă: 650.000 de tone anual până în 2027 — suficient pentru a depăşi Ghana. „Un nou producător puternic este o evoluţie logică într-o piaţă aflată în deficit. Dar impactul va depinde de modul în care Ecuador îşi poziţionează calitatea boabelor şi remunerează fermierii. Aceste elemente vor influenţa preţurile şi strategiile industriei europene.” Diversificarea surselor poate reduce riscurile, dar schimbările vor fi graduale. Ce ne aşteaptă în 2026? În opinia economistului de la Coface, cele mai mari riscuri pentru anul următor sunt: vremea extremă, tot mai imprevizibilă, boala CSSV, care poate devasta plantaţiile, speculaţiile financiare, care amplifică orice şoc, migrarea fermierilor către extracţia de aur, mult mai profitabilă în prezent. „Preţul aurului rămâne extrem de ridicat, iar scăderea recentă a preţului la cacao poate face ca mulţi cultivatori să abandoneze plantaţiile. Este un risc de substituţie care trebuie monitorizat atent.” Iar la întrebarea de sezon: va fi ciocolata de Crăciun mai ieftină?, răspunsul lui Simon Lacoume este direct şi lipsit de ambiguităţi: „Scăderea preţului la cacao nu va ieftini semnificativ ciocolata. Va preveni însă scumpirile. Preţurile sunt la jumătate faţă de vârful din 2024, iar producătorii vor menţine probabil nivelurile actuale pentru a nu pierde consumatori”.   

    Simon Lacoume, economist sectorial, Coface: „Scăderea preţului la cacao nu va ieftini semnificativ ciocolata. Va preveni însă scumpirile. Preţurile sunt la jumătate faţă de vârful din 2024, iar producătorii vor menţine probabil nivelurile actuale pentru a nu pierde consumatori.“