BusinessMagazin

Blog

  • Asociaţia Brokerilor solicită Guvernului menţinerea sistemului actual de impozitare a veniturilor obţinute din tranzacţiile pe piaţa de capital: Actualul cadru de impozitare la sursă este şi în avantajul statului, iar modificarea lui ar induce lipsă de predictibilitate fiscală pentru investitorii individuali

    Asociaţia Brokerilor solicită Guvernului menţinerea prevederile actuale referitoare la impozitarea la sursă a veniturilor obţinute din tranzacţiile pe piaţa de capital, respectiv de 1% pentru deţineri pe o perioadă mai mare de 1 an şi de 3% pentru deţineri pe o perioadă mai mică de 1 an.

    Actualul nivel de impozitare a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, prin Legea nr. 142/2022, şi prevede impozitarea la sursă a veniturilor din tranzacţii pe piaţa de capital.

    Asociaţia Brokerilor consideră că prevederile actuale fac atractivă investiţia în instrumente financiare, mai ales prin debirocratizarea procedurilor fiscale aferente, având un impact important asupra creşterii semnificative a numărului investitorilor individuali, cu reflectare pozitivă în numărul de companii ce vor avea acces la piaţa de capital locală şi în valorile de tranzacţionare înregistrate.

    ”Actualul cadru de impozitare la sursă este şi in avantajul Statului, impozitul este colectat si virat lunar, iar intermediarii fac acest serviciu pro bono. Statul, la rândul lui, se finanţează prin emisiunile de titluri de stat listate, iar aceste titluri sunt scutite de impozit. Modificarea actualului cadru fiscal ar induce lipsă de predictibilitate fiscală pentru investitorii individuali şi ar putea prejudicia implementarea cu succes a măsurilor de dezvoltare a pieţei de capital”, se arată în mesajul transmis de Asociaţie.

    Brokerii menţionează că alte state membre UE, în contextul unor inflaţii în creştere, au ales să diminueze cuantumul anumitor taxe/ impozite pentru a veni atât în sprijinul cetăţenilor, cât şi al antreprenorilor şi investitorilor. Un exemplu este Cipru, care aplică o cotă zero de TVA pentru anumite produse de bază (ex: lapte pentru bebeluşi, legume şi fructe proaspete, şi altele) până la 31 decembrie 2025, conform unui decret al Consiliului de Miniştri din Cipru. În plus, veniturile din tranzacţii bursiere in Cipru sunt în totalitate scutite de impozit, făcând Cipru una dintre cele mai atractive jurisdicţii europene pentru tranzacţionarea pe piaţa de capital.

    Potrivit Asociaţiei Brokerilor, majorările de TVA au dus la creşteri inflaţioniste imediate – exemplul românesc arată că doar creşterea TVA a impulsionat inflaţia cu peste 1,5 puncte procentuale în 2025.

    ”Menţinerea cotelor de impozit asupra veniturilor obţinute din tranzacţiile pe piaţa de capital ar genera încredere în rândul investitorilor pe piaţa din România care astfel se pot raporta la un cadru stabil şi predictibil”, spun brokerii.

    Un alt exemplu de măsuri este cel al Olandei, unde funcţionează bursa de valori Euronext Amsterdam BV, parte din Euronext B.V. – cea mai importantă bursă de valori din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte volumul de tranzacţionare şi valoarea acţiunilor tranzacţionate. În acest sens, sunt exceptate de la plata impozitului veniturile din câştiguri de capital în anumiţi parametri, inclusiv prin raportare la investiţiile realizate, susţinând astfel interesul investitorilor pentru piaţa olandeză.

    ”Toate aceste măsuri nu fac decât să permită dezvoltarea pe termen lung a economiei unei ţări, generând totodată şi venituri la bugetul de stat prin raportare la un volum mai mare de investiţii. Nu în ultimul rând, o bază puternică de clienţi individuali ar reprezenta un pilon de stabilitate al pieţei locale, care ar permite o reacţie mai atenuată a pieţei la o serie de tendinţe volatile şi factori externi”, spun reprezentanţii asociaţiei.

     

  • Banca Transilvania a încheiat primul semestru din 2025 cu un profit net de 1,78 miliarde lei, apropiat de cel din 2024, pe fondul costurilor de integrare a OTP Bank România şi a altor a achiziţii. Omer Tetik, CEO BT: Ne aşteptăm ca, odată cu implementarea reformelor şi a consolidării fiscale, economia să îşi amelioreze problemele structurale şi să îşi reia treptat creşterea

    Grupul Banca Transilvania a înregistrat în primul semestru al anului un profit net de 1,97 miliarde lei, în scădere cu 8%, din care  profitul net al băncii a ajuns la 1,78 miliarde lei, cu 1,8% mai mic faţă de perioada similară din 2024, influenţat de costurile de achiziţie şi integrare în grup a OTP Bank România şi a celorlalte companii OTP din România (OTP Leasing, OTP Asset Management etc.), respectiv a BRD Pensii (Pilonul 3) şi BCR Chişinău, potrivit raportului financiar publicat marţi la BVB.

    Veniturile operaţionale totalizau 5,4 miliarde lei la nivelul Grupului, de la 4,5 miliarde lei în S1 2024, respectiv 4,5 miliarde lei la nivelul Băncii, în creştere cu 14%. 

    ”Priorităţile noastre în prima jumătate a anului au fost legate de integrarea şi fuziunea cu OTP Bank România, creşterea activităţii operaţionale post-fuziune şi dezvoltarea organică BT, în condiţiile unei pieţe cu un ritm mai lent faţă de anii precedenţi, precum şi a unui mediu macroeconomic provocator. Cu toate acestea, am dovedit că motoarele noastre de creştere funcţionează optim inclusiv în aceste condiţii de piaţă. Ne aşteptăm ca, odată cu implementarea reformelor şi a consolidării fiscale, economia să îşi amelioreze problemele structurale şi să îşi reia treptat creşterea, având impact pozitiv asupra populaţiei şi companiilor, ambele reflectate în business-ul nostru. Banca Transilvania rămâne principalul susţinător financiar al economiei, antreprenorilor, companiilor, populaţiei şi diasporei”, declară Ömer Tetik, Director General, BT.

    Venitul net din dobânzi a crescut la finele primului semestru la 3,19 miliarde lei, de la 2,6 miliarde lei în S1 2024, la bancă.

    Raportul credite brute/depozite la nivel de bancă este de 64,2%, +7pp peste valoarea din decembrie 2024. La nivel consolidat, raportul creditelor brute/depozite s-a apreciat cu 4 pp, depăşind pragul de 65%. 

    Rata creditelor neperformante BT, conform definiţiei EBA, este la 2,65%, la 30 iunie 2025.

    Activele Grupului Financiar Banca Transilvania au crescut până la 208  miliarde lei (+0,5% faţă de 31 decembrie 2024 şi +17% faţă de 30 iunie 2024), iar creditele şi creanţele din leasing nete au ajuns la 100,7 miliarde lei (+4,5% faţă de 31 decembrie 2024 şi +27,9% faţă de 30 iunie 2024).

    BT a ajuns la peste 5,2 milioane de carduri unice în wallet-urile digitale, iar numărul plăţilor cu telefonul s-a majorat cu 30%, ajungând la 150 milioane (S1 2025 vs S1 2024).

    În urma fuziunii cu OTP Bank România, BT a ajuns la 4,84 milioane de clienţi persoane fizice şi companii.  Banca a atras, în medie, peste 40.000 de clienţi noi în fiecare lună, în ianuarie-iunie 2025. 

    Portofoliul de credite şi creanţe din leasing nete, la nivel consolidat, a crescut cu 4,5% faţă de finele anului şi cu 28% faţă de S1 2024), atingând 100,7 miliarde lei. 

    BT a finanţat companiile cu 9,7 miliarde lei, susţinând mai ales proiecte de infrastructură, din sănătate, agricultură şi energie. 

    Creditele acordate de bancă populaţiei în această perioadă s-au ridicat la 7,1 miliarde lei, din care 46% sunt imobiliare/ipotecare, 54% sunt credite de consum fără ipotecă sau alt tip de finanţări pentru nevoi personale.

    Economiile clienţilor au ajuns la 158,5 miliarde lei (+5,1% faţă de 31.12.2024, respectiv +14% în S1 2025 vs S1 2024).

  • Năsui: Nu e chiar criză pentru toţi. Pentru şmecheri continuă să vină banii de la stat bine mersi

    „Guvernul Bolojan a aprobat ieri ajutoare de stat de peste 160 de milioane de lei pentru două companii. Asta pentru cine credea că e criză bugetară şi <trebuie> să crească taxele, că <nu se pot tăia cheltuieli>. Ce să vezi, că nu e chiar criză pentru toţi. Pentru şmecheri continuă să vină banii de la stat bine mersi”, susţine marţi, într-o postare pe Facebook, Claudiu Năsui.

    El arată că, din creşterea TVA-ului la cărţi, estimarea era să ia statul circa 20 milioane de lei: „Doar schemele date ieri celor două companii sunt de opt ori mai mari. Justificarea pentru astfel de scheme către marile corporaţii este că <creează locuri de muncă> şi <dezvoltarea economiei>. De fapt justificarea e lobby-ul acelor companii pentru a primi scheme. E mult mai uşor să faci afaceri pe banii statului decât afaceri pe banii tăi. Riscul e mai mic. Dacă merge bine, iei profitul. Dacă merge prost, a pierdut contribuabilul. Privatizarea profitului şi socializarea pierderilor”.

    „Evident că dacă statul ar fi lăsat banii aceia în economie prin taxe mai mici pentru toţi, tot s-ar fi creat locuri de muncă şi tot s-ar fi dezvoltat economia. Dar atunci se dezvoltau cei care se selectau prin piaţă, nu cei aleşi de politicieni. Aşa unii sunt taxaţi, alţii subvenţionaţi. Evident că cei subvenţionaţi sunt băieţii care fac lobby să primească banii. Propaganda guvernului Bolojan că trebuia să crească taxele nu mai ţine atunci când dai sute de milioane în scheme de ajutor de stat la mari companii. Companii, care, apropo, se împrumută mai ieftin decât România. Iar România le plăteşte subvenţia inclusiv din împrumut la dobânzi mari. Vă ziceam că România nu e o ţară săracă, ci o ţară sărăcită. Iată încă un mod de sărăcire”, adaugă el.

    Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a semnat luni acorduri de finanţare pentru două proiecte strategice de investiţii. Unul al companiei Automobile Dacia şi altul al DRM Draxlmaier România Sisteme Electrice, prin schema de ajutor de stat prevăzută de HG nr. 300/2024.

  • SpaceX amână lansarea unei rachete Starship din cauza vremii nefavorabile

    Vremea rea de luni a forţat SpaceX să amâne cea mai recentă lansare a prototipului masiv al rachetei sale Starship, cheie pentru visul fondatorului Elon Musk de a coloniza Marte şi pentru planurile NASA de a trimite astronauţi înapoi pe Lună.

    Cel de-al zecelea zbor de testare, aşteptat acum marţi, are loc în contextul unor critici majore asupra celei mai puternice rachete din lume, după ce mai multe eşecuri explozive au ridicat semne de întrebare cu privire la viabilitatea acesteia.

    Având o înălţime de 123 de metri, gigantul din oţel inoxidabil urma să se decoleze de la baza stelară a companiei din sudul Texasului printr-o fereastră care s-a deschis la ora 18:30, ora locală (23:30 GMT).

    A fost a doua întârziere în două zile, după ce o scurgere a sistemului terestru, o problemă relativ obişnuită în zborurile spaţiale, a zădărnicit o încercare de duminică.

    Misiunea îşi propune să supună etapa superioară – cunoscută şi sub numele de „Starship” sau pur şi simplu „navă” şi destinată în cele din urmă transportului echipajului şi încărcăturii – unor teste structurale de stres în timp ce zboară în jurul lumii înainte de a se afunda în Oceanul Indian.

    SpaceX va testa, de asemenea, noi materiale pentru scuturi termice şi va încerca să lanseze sateliţi Starlink simulaţi ca marfă. Spre deosebire de încercările recente, racheta „Super Heavy” nu va fi prinsă de braţele gigantice în formă de „beţişoare” ale turnului de lansare, ci va viza o aterisare controlată în Golful Mexic.

    Întârzierile legate de lansarea navei Starship ar putea afecta programul Artemis al NASA care îşi propune să trimită astronauţii americani pe Lună până la mijlocul anului 2027, folosind o versiune modificată a navei Starship ca vehicul de aterizare.

     

  • Cea mai nouă uzină auto a Americii este plină de roboţi dar are în continuare nevoie de atingerea umană

    La noua fabrică auto ultramodernă a Hyundai Motor Group, roboţii îndeplinesc o serie uimitoare de sarcini: mută materiale, ataşează uşi şi acoperă aproape în întregime partea de sudură.

    Roboţi asemănători cu nişte câini se plimbă de colo-colo pentru a inspecta vehicule electrice Ioniq parţial asamblate.

    Fabrica, deschisă în apropiere de Savannah, la sfârşitul anului trecut, utilizează 750 de roboţi, pe lângă sutele de vehicule autonome care alunecă pe podele, notează The Wall Street Journal.

    Aproximativ 1.450 de oameni muncesc cot la cot cu ei. Raportul oameni/roboţi este de de 2 la 1, comparativ cu media de 7 la 1 pentru industria auto americană. Şi totuşi, oamenii sunt cei care îndeplinesc în continuare unele sarcini.

     

  • Danemarca elimină taxele pe cafea şi ciocolată în faţa unei inflaţii alimentare galopante

    Pentru a diminua presiunea asupra portofelelor gospodăriilor copleşite de scumpirea alimentelor, Danemarca a decis să elimine taxele pe cafea şi ciocolată, notează Le Figaro.

    „Am luat o decizie care va avea un efect imediat pentru danezi, aceştia putând simţi imediat că au mai mulţi bani la dispoziţie“, a explicat vicepremierul ţării Troels Lund Poulsen.

    Considerată cea mai veche taxă din Danemarca, taxa pe ciocolată se aplică tuturor produselor ce conţin cacao, dulciurilor, fructelor confiate şi gumei de mestecat.

    În iulie, preţul ciocolatei a crescut cu peste 25,3% anual, în timp ce cafeaua s-a scumpit cu 35,5%.

     

  • În timp ce guvernul Bolojan creşte taxele pe bandă rulantă şi creşte barierele pentru business-uri şi antreprenori, cum vrea cancelarul german Friedrich Merz să scoată Germania din criză? Stimulente pentru afaceri, investiţii de sute de miliarde de euro în infrastructură, reforme ample pentru reducerea birocraţiei şi refuză să crească taxele

    Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că abordarea provocărilor economice ale ţării se dovedeşte a fi o sarcină mult mai dificilă decât anticipase iniţial, scrie Bloomberg. 

    „Spun asta şi autocritic – această misiune este mai mare decât şi-ar fi imaginat unul sau altul acum un an”, a spus Merz într-un discurs susţinut sâmbătă, în oraşul Osnabrück din nordul Germaniei. „Nu suntem doar într-o perioadă de slăbiciune economică, ci într-o criză structurală a economiei noastre.”

    Puterea industrială a Europei şi cel mai mare exportator al continentului se confruntă cu costuri ridicate şi persistente la energie, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina şi al turbulenţelor cauzate de tarifele comerciale americane. Datele publicate vineri au arătat că economia germană s-a contractat în al doilea trimestru mai mult decât se estimase iniţial.

    „Cel târziu în această săptămână, nimeni nu ar mai trebui să îşi facă iluzii cu privire la cât de profunde şi de ample sunt provocările cu care ne confruntăm”, le-a spus Merz membrilor Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Saxonia Inferioară, landul natal al constructorului auto Volkswagen AG.

    El a menţionat prăbuşirea cu 36% a profitului net al Volkswagen în al doilea trimestru drept „doar unul dintre multele semnale”.

    „O mare parte a economiei noastre nu mai este cu adevărat competitivă, iar aceasta este o problemă de competitivitate la nivel de preţ”, a spus Merz, fără să numească firme concrete. „Calitatea este încă bună, iar liderii companiilor recunosc aceste provocări. Însă condiţiile de bază din Germania pur şi simplu nu au fost suficient de bune în ultimul deceniu.”

    De la preluarea mandatului în acest an, Merz a promis reforme ample menite să reducă birocraţia, să modernizeze infrastructura şi să stimuleze cererea internă. Guvernul său are în plan investiţii de sute de miliarde de euro în drumuri, poduri şi forţele armate, pentru a susţine productivitatea.

    Sâmbătă, el a subliniat noile stimulente fiscale pentru investiţiile de afaceri şi şi-a reiterat opoziţia faţă de creşterea taxelor pentru companiile mijlocii.

    De asemenea, a recunoscut că tarifele de 15% impuse de SUA exporturilor germane vor fi o povară pentru economie, deşi a avertizat că un război comercial deschis cu Washingtonul ar fi fost mult mai grav.

    Partea a doua a „proiectului de reforme“ iniţiat de guvernul Bolojan: taxe noi şi iar taxe. Ce prevede pachetul 2 de reforme

     

  • Un sondaj îngrijorător: 77% dintre bucureşteni cred că România se îndreaptă într-o direcţie greşită

    ♦ Un sondaj realizat de CURS arată un nivel ridicat de nemulţumire în rândul bucureştenilor: peste trei sferturi cred că România merge într-o direcţie greşită, iar şase din zece sunt de părere că nici Capitala nu evoluează favorabil ♦ Traficul, nivelul de trai, poluarea şi problemele din sănătate se află în topul nemulţumirilor.

    Românii din Capitală privesc cu tot mai multă neîncredere direcţia în care merge ţara. Conform unui sondaj realizat de CURS, 77% dintre bucureş­teni consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce doar 18% cred că lucrurile merg pe drumul cel bun, iar 5% nu au oferit un răspuns.

    La nivel local, percepţia este ceva mai echilibrată, însă tot negativă. Aproximativ 60% dintre respondenţi consideră că Bucureştiul merge într-o direcţie greşită, în timp ce 33% cred că situaţia din Capitală evoluează în sens pozitiv. Restul de 7% nu au ştiut sau nu au dorit să răspundă.

    Întrebaţi care sunt principalele probleme care ar trebui rezolvate de pri­­marul general, bucureştenii au in­dicat în primul rând traficul şi aglo­meraţia (17%), urmate, la egalitate, de nivelul de trai (17%). Curăţenia şi salubritatea sunt menţio­nate de 16% dintre respondenţi, iar poluarea de 14%. Sistemul de sănătate – spitalele, serviciile medicale şi accesul la medicamente – reprezintă o prioritate pentru 10% dintre bucu­reş­teni, în timp ce 8% sunt nemulţumiţi de serviciile de apă caldă şi ter­moficare.

    Printre alte probleme semnalate se numără impozitele şi taxele (7%), starea străzilor şi a drumurilor (6%), transportul în comun (2%) şi lipsa locurilor de parcare (2%). Aproximativ 1% nu au dorit să răspundă la această întrebare. În privinţa organizării alegerilor pentru desemnarea unui nou primar general, aproape jumătate dintre bucureşteni (47%) cred că acestea ar trebui amânate până în 2026, motivând lipsa fondurilor pentru o astfel de organizare în prezent. Alţi 26% consideră că alegerile nu reprezintă o prioritate, iar Primăria Capitalei poate continua cu un interimat. Doar 24% dintre respondenţi sunt de părere că scrutinul ar trebui să aibă loc cât mai curând, iar 3% nu s-au pronunţat pe acest subiect.

    Cercetarea a fost realizată de CURS pe un eşantion reprezentativ de 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, prin interviuri faţă în faţă, la domiciliul respondenţilor.

    Marja de eroare este de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

  • Vremea caniculară accelerează îmbătrânirea indiferent de vârstă, arată un studiu

    O echipă de cercetători din Taiwan a demonstrat, printr-un studiu, că expunerea repetată la valuri de căldură are efecte negative constante asupra organismului uman, accelerând procesul de îmbătrânire indiferent de vârstă. Rezultatele au fost publicate luni în revista Nature Climate Change.

    Analiza s-a bazat pe monitorizarea stării de sănătate a peste 20.000 de persoane timp de aproximativ 15 ani. Participanţii au fost supuşi la o serie de teste – inclusiv analize privind funcţia hepatică, tensiunea arterială şi capacitatea respiratorie – pentru a compara diferenţa dintre vârsta biologică şi vârsta cronologică.

    Concluzia cercetătorilor: cu cât oamenii sunt mai expuşi la episoade de temperaturi extreme, cu atât vârsta lor biologică depăşeşte mai mult vârsta reală.

    Pentru un sfert dintre participanţi, cei mai afectaţi de valurile de căldură, ritmul de îmbătrânire a crescut cu aproximativ 3% pe an.

    Impactul este mai puternic în rândul muncitorilor manuali, al persoanelor din mediul rural şi al celor care locuiesc în zone unde accesul la aer condiţionat este redus.

    Totuşi, oamenii de ştiinţă atrag atenţia asupra unor limite ale cercetării. Nu există un consens ştiinţific asupra tuturor indicatorilor folosiţi pentru evaluarea vârstei biologice, iar estimarea gradului de expunere la temperaturi ridicate are un caracter aproximativ. În plus, fiind realizat doar în Taiwan, studiul nu poate fi generalizat direct pentru populaţii aflate în alte regiuni climatice.

    Concluziile cercetătorilor taiwanezi sunt sprijinite şi de alte studii recente. În februarie 2025, Science Advances a publicat o analiză realizată în Statele Unite ale Americii, care a arătat că temperaturile ridicate pot influenţa procesele de îmbătrânire, deşi cercetarea americană a fost mai restrânsă ca număr de participanţi şi a vizat exclusiv persoane vârstnice.

  • Octombrie este noul august? Cum schimbă căldura extremă turismul european

    De la apariţia pachetelor turistice de masă în anii ’60, vacanţa de vară tip „soare şi mare” pe litoralul Mediteranei a devenit parte din cultura britanică — la început o aspiraţie, apoi o aşteptare firească. Un celebru spot TV din anii ’80 îndemna britanicii să cumpere un Audi „dacă vor să ajungă la plajă înaintea germanilor”. Acum, în plin sezon estival, Financial Times relatează că temperaturile tot mai ridicate determină un număr crescut de turişti britanici să evite destinaţiile clasice de vară şi să călătorească mai târziu în an. Tendinţa se vede şi în rândul turiştilor germani şi al altor naţionalităţi.

    Un sondaj recent al Comisiei Europene pentru Turism, realizat pe 6.000 de turişti din 36 de ţări, arată că 9% şi-au schimbat lunile de vacanţă. Motivele includ atât căutarea unor oferte mai ieftine şi a unor locuri mai puţin aglomerate, cât şi creşterea segmentului de pensionari şi cupluri fără copii, care pot evita aglomeraţia din vacanţele şcolare.

    Factorul principal rămâne însă creşterea temperaturilor şi fenomenele extreme precum incendiile de vegetaţie. Trei sferturi dintre respondenţi au adoptat cel puţin o schimbare în obiceiurile de călătorie din cauza schimbărilor climatice — cele mai frecvente fiind alegerea unor destinaţii mai blânde climatic, evitarea zonelor cu căldură extremă şi monitorizarea prognozelor meteo înainte de a face rezervările.

    O tendinţă evidentă este trecerea către „sezoanele de umăr” — primăvara şi toamna. TUI, cel mai mare operator de turism din Europa, va zbura în acest an spre Creta până la jumătatea lui noiembrie, faţă de sfârşitul lui octombrie anul trecut. În sudul Turciei, compania oferă vacanţe pe tot parcursul anului. Lanţul hotelier Wyndham şi-a extins sezonul în Grecia de la aprilie-octombrie la februarie-noiembrie.

    O altă schimbare este diversificarea destinaţiilor: 55% dintre turişti au declarat că evită marile centre turistice, preferând locaţii mai puţin cunoscute sau rute „off the beaten track”. Ţările nordice şi baltice se bucură de o cerere tot mai mare în sezonul estival, promovându-se drept destinaţii pentru „coolcations” (vacanţe răcoroase). Ele atrag tot mai mulţi turişti americani, chiar dacă dolarul este uşor mai slab faţă de anul trecut. În trimestrul al doilea, numărul nopţilor petrecute de turiştii americani a crescut cu 35% în Norvegia şi 24% în Danemarca, comparativ cu 18% în Croaţia şi 16% în Grecia.

    Totodată, îngrijorările legate de impactul climatic al turismului determină, mai ales în rândul tinerilor, o orientare spre vacanţe mai sustenabile.

    Un raport din 2023 al Centrului Comun de Cercetare al UE estima că, în cazul în care încălzirea globală depăşeşte 2°C, regiunile de coastă din nordul Europei vor avea creşteri semnificative ale cererii în sezonul estival, în timp ce sudul va înregistra scăderi. Chiar şi aşa, turismul european, per ansamblu, ar urma să crească.

    Extinderea sezonului şi diversificarea destinaţiilor ar putea reduce fenomenul de overtourism din lunile de vârf, care a stârnit reacţii negative în oraşe precum Barcelona şi Veneţia. Pentru familiile cu bugete limitate, uniformizarea cererii ar putea însemna preţuri mai mici în sezon. Creşterea apetitului pentru vacanţe în primăvară şi toamnă ar putea pune presiune şi pentru scurtarea vacanţei şcolare de vară, considerată prea lungă de mulţi părinţi.

    Aceste schimbări ar putea fi şi un semnal pentru revitalizarea staţiunilor de coastă din Marea Britanie, Irlanda, nordul Franţei, Germania, Belgia şi Olanda — regiuni care ar putea deveni „câştigătoare” ale schimbărilor climatice în turism. Zilele lor de glorie, pe care le credeau apuse din cauza ofertelor ieftine către Mediterană, ar putea cunoaşte o revenire.