BusinessMagazin

Blog

  • 10 din peste 120 de aplicaţii pentru granturile UE în securitate cibernetică vor fi finanţate cu până la 200.000 euro prin CYSSDE, selectate pentru inovaţie şi consolidarea securităţii digitale conform NIS2

    CYSSDE, o iniţiativă finanţată de Uniunea Europeană pentru securitate cibernetică, a atras 121 de aplicaţii pentru finanţări de până la 200.000 de euro per proiect, potrivit unui comunicat transmis de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Doar cele mai promiţătoare 10 proiecte vor primi sprijin.

    „Ţinta a fost identificarea experţilor şi organizaţiilor calificate din Europa care pot testa securitatea companiilor şi a dispozitivelor, cu accent pe evaluarea operatorilor de infrastructuri critice, a producătorilor de echipamente din sectoare cu risc ridicat, a organizaţiilor care furnizează servicii esenţiale şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) din UE. Prin această iniţiativă, CYSSDE va finanţa şi sprijini aceste organizaţii în identificarea vulnerabilităţilor din sistemele lor digitale, înainte ca acestea să fie exploatate de infractori.”

    Potrivit sursei citate, aplicanţii au arătat cel mai mare interes pentru testele de penetrare şi evaluările de vulnerabilitate ale aplicaţiilor, urmate îndeaproape de testarea reţelelor şi a API-urilor.

    „Acest lucru poate indica un interes relativ mai scăzut pentru sectoare precum tehnologia spaţială, apa, industria alimentară şi producţia, deşi aceste domenii se confruntă, la rândul lor, cu provocări cibernetice semnificative. În ansamblu, gama largă de aplicaţii evidenţiază modul în care ameninţările cibernetice afectează fiecare aspect al vieţii cotidiene. Deşi industriile se confruntă cu riscuri diferite, toate recunosc că un atac cibernetic grav le-ar putea perturba activitatea, afecta clienţii sau le-ar putea deteriora reputaţia.”

    Răspunsul reflectă, de asemenea, lipsa de experţi în securitate cibernetică, au mai transmis reprezentanţii ADR. „Tot mai multe companii îşi dau seama că nu îşi pot permite să ignore aceste riscuri şi caută sprijin extern pentru îmbunătăţirea apărării.”

    CYSSDE a finalizat evaluarea tuturor aplicaţiilor şi a început faza de contractare cu cele zece proiecte considerate cele mai promiţătoare. Fiecare expert sau consorţiu selectat poate primi până la 200.000 de euro finanţare.

    „Proiectele au fost alese în funcţie de nivelul de inovaţie, de alinierea la obiectivele programului şi de potenţialul lor de a îmbunătăţi securitatea sistemelor şi produselor cu elemente digitale relevante pentru NIS2. De asemenea, acestea urmăresc consolidarea expertizei şi capacităţii europene în domeniul securităţii cibernetice.”

    Acesta este al doilea dintre cele trei apeluri deschise de finanţare planificate în cadrul CYSSDE. Următorul va fi lansat în ianuarie 2026.

    „În total, programul va sprijini cel puţin douăzeci de proiecte de testare în domeniul securităţii cibernetice, cu un buget total de până la 4 milioane de euro în granturi.”

    Această iniţiativă susţine eforturile europene mai ample, precum Programul Europa Digitală, şi este concepută pentru a respecta şi consolida cerinţele stabilite de Directiva NIS2 şi Cyber Resilience Act. Aceste politici europene încurajează organizaţiile să trateze cu seriozitate riscurile cibernetice şi să acţioneze înainte ca acestea să se materializeze.

    NCC România este beneficiar în cadrul apelului dedicat NCC-urilor, CYSSDE 1st Open Call Involvement of NCCs, pentru promovarea iniţiativelor de finanţare realizate în cadrul apelurilor 2 si 3 ale proiectului CYSSDE pentru entităţile din România, în materie de securitate cibernetică, arată sursa citată anterior.

     

  • Război total în tehnologie: Elon Musk dă în judecată Apple şi OpenAI, creatorul ChatGPT, pe care le acuză că s-au aliat împotriva celorlalte aplicaţii de inteligenţă artificială

    Două dintre companiile lui Elon Musk au dat luni în judecată Apple şi OpenAI, acuzându-le de un „plan anticoncurenţial” menit să-şi blocheze rivalii din domeniul inteligenţei artificiale, scrie CNBC.

    Procesul, intentat de startup-ul AI al lui Musk, xAI, şi de platforma sa de social media, X, susţine că Apple şi OpenAI au „colaborat” pentru a menţine monopoluri pe pieţele smartphone-urilor şi a chatbot-urilor AI generative.

    De asemenea, Apple este acuzată că a dezavantajat aplicaţiile rivale de tip „super app” şi chatbot-uri AI generative, cum ar fi Grok de la xAI, în clasamentele App Store, favorizând în schimb OpenAI prin integrarea chatbot-ului ChatGPT în produsele Apple.

    „Într-un efort disperat de a-şi proteja monopolul pe piaţa smartphone-urilor, Apple s-a aliat cu compania care beneficiază cel mai mult de inhibarea competiţiei şi inovaţiei în AI: OpenAI, un monopolist pe piaţa chatbot-urilor AI generative”, se arată în plângerea depusă la tribunal.

    La începutul acestei luni, Musk a ameninţat că va da Apple în judecată pentru „o încălcare clară a legilor antitrust”, afirmând într-o postare pe X că firma „se comportă astfel încât nicio altă companie AI în afară de OpenAI nu poate ajunge pe primul loc în App Store”.

  • Surpriză: Mariana Gheorghe, fost CEO Petrom şi fost membru în board-ul global al ING, este propusă pentru Consiliul de Supraveghere al UniCredit România

    Mariana Gheorghe, cu cetăţenie româno-britanică şi peste 30 de ani de experienţă în sectorul financiar-bancar, dintre care peste 12 ani în funcţii de conducere precum OMV Petrom şi 8 ani în poziţii neexecutive bancare, precum în board-ul ING la nivel global, a fost propusă pentru funcţia de membru independent al Consiliului de Supraveghere al UniCredit România. Nominalizarea urmează să fie aprobată de Banca Naţională a României.

    Propunerea vine în contextul demisiei lui Faik Huseyin Acikalin din poziţia de membru independent al Consiliului de Supraveghere, începând cu 1 august 2025. În cadrul reevaluării recente, atât la nivel individual, cât şi la nivel colectiv, membrii organului de conducere al băncii şi-au confirmat adecvarea pentru rolurile respective, ţinând cont de cadrul de guvernanţă aplicabil la data fuziunii dintre UniCredit Bank S.A. şi Alpha Bank România S.A., precum şi de organigrama, regulamentul intern şi politica-cadru de management, se arată în raportul semestrial.

    Adunarea Generală a Acţionarilor, la data de 11 august 2025, a luat act de încetarea mandatului lui Faik Huseyin Acikalin şi a decis desemnarea Mariane Gheorghe în Consiliul de Supraveghere, aceasta urmând să înceapă exercitarea responsabilităţilor după obţinerea aprobărilor legale necesare.

    UniCredit Bank România, subsidiara locală a grupului italian UniCredit, a încheiat prima jumătate a anului 2025 cu active consolidate de 87,6 miliarde lei, în creştere faţă de 81 miliarde lei la sfârşitul lui 2024. La nivel de bancă, activele au urcat la 78 miliarde lei de la 72,6 miliarde lei.

    În acelaşi timp, profitul net consolidat a scăzut la 849 milioane lei, de la 947 milioane lei în prima jumătate a anului trecut, iar profitul la nivel individual al băncii s-a redus la 780 milioane lei, comparativ cu 856 milioane lei în iunie 2024, potrivit raportului publicat pe BVB, unde UniCredit are obligaţiuni listate.

    “Prima jumătate a anului 2025 a fost marcată de o evoluţie foarte bună a activităţii Grupului UniCredit, în contextul revenirii consumului privat şi scăderii uşoare a dobânzilor. Accentul s-a pus pe îmbunătăţirea poziţiei în piaţă, pe managementul riscului, poziţia solidă deţinută permiţând Grupului UniCredit România să continue să contribuie la sprijinirea economiei şi să ofere clienţilor produse şi servicii de calitate ridicată”.

    În primul semestru al anului 2025 creditarea a accelerat, atât pe segmentul Companiilor cât şi pe cel al Persoanelor Fizice, prin volume nou finanţate superioare perioadei similare a anului trecut.

  • XAI, compania lui Musk, dă în judecată Apple şi OpenAI pentru concurenţă neloială în domeniul AI

    Musk, fondatorul Tesla şi SpaceX, ameninţase anterior compania Apple cu acţiuni legale, susţinând pe platforma sa de social media X că „Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store”.

    Acţiunea în justiţie vizează modul în care Apple gestionează clasamentele aplicaţiilor în App Store, precum şi presupusele practici anticompetitive care favorizează aplicaţiile dezvoltate de OpenAI în detrimentul altor start-up-uri AI.

  • Piaţa imobiliară de lux din Londra, luată cu asalt de britanicii bogaţi care vor să se reîntoarcă în ţară, dar şi de miliardari din Orientul Mijlociu. „Londra pare mai ieftină decât înainte”

    Piaţa imobiliară de lux a Londrei, aflată în scădere, dar şi introducerea unui nou regim fiscal care elimină unele impozite au făcut ca achiziţiile să fie mai atractive pentru rezidenţii bogaţi din Emiratele Arabe Unite, scrie FT.

    Agenţii imobiliari şi avocaţii specializaţi în taxe au declarat că printre cumpărători se numără cetăţeni din EAU şi expaţi britanici, unii dorind să se relocheze în Londra, iar alţii să obţină un punct de sprijin în capitala britanică la preţuri la mai reduse.

    „Creşterea interesului din Orientul Mijlociu a fost destul de clară în ultimele trei-patru luni”, a spus James Forbes, cofondator al firmei de consultanţă imobiliară londoneze Forbes Gilbert-Green. „Se observă o creştere evidentă a activităţii. Londra pare mai ieftină decât înainte”.

    Proprietăţile de lux din capitala britanică au stagnat în ultimul deceniu, parţial din cauza impozitelor mai mari pe locuinţe, a incertitudinii legate de Brexit şi a modificărilor privind statutul de non-domiciliat (non-dom). Preţurile caselor în Kensington şi Chelsea au scăzut în mai 2025 la cel mai redus nivel din 2013.

    În primul său buget din octombrie trecut, cancelarul Rachel Reeves a eliminat statutul de non-dom şi a introdus un regim fiscal prin care persoanele bogate străine sau cele care se întorc în UK după mai bine de zece ani în străinătate nu plătesc impozit pe veniturile şi câştigurile lor externe (FIG) timp de patru ani.

  • UniCredit România, active de 87,6 mld. lei la jumătatea lui 2025. Profitul net la nivel de grup, 850 mil. lei, minus 10%

    UniCredit Bank România, subsidiara locală a grupului italian UniCredit, a încheiat prima jumătate a anului 2025 cu active consolidate de 87,6 miliarde lei, în creştere faţă de 81 miliarde lei la sfârşitul lui 2024. La nivel de bancă, activele au urcat la 78 miliarde lei de la 72,6 miliarde lei.

    În acelaşi timp, profitul net consolidat a scăzut la 849 milioane lei, de la 947 milioane lei în prima jumătate a anului trecut, iar profitul la nivel individual al băncii s-a redus la 780 milioane lei, comparativ cu 856 milioane lei în iunie 2024, potrivit raportului publicat pe BVB, unde UniCredit are obligaţiuni listate.

    “Prima jumătate a anului 2025 a fost marcată de o evoluţie foarte bună a activităţii Grupului UniCredit, în contextul revenirii consumului privat şi scăderii uşoare a dobânzilor. Accentul s-a pus pe îmbunătăţirea poziţiei în piaţă, pe managementul riscului, poziţia solidă deţinută permiţând Grupului UniCredit România să continue să contribuie la sprijinirea economiei şi să ofere clienţilor produse şi servicii de calitate ridicată”.

    În primul semestru al anului 2025 creditarea a accelerat, atât pe segmentul Companiilor cât şi pe cel al Persoanelor Fizice, prin volume nou finanţate superioare perioadei similare a anului trecut. 

    “Grupul UniCredit România a realizat în primul semestru al anului 2025 venituri operaţionale consolidate de 1.868.250 mii lei, în creştere cu 7,75% faţă de primul semestru al anului 2024, susţinute de veniturile din comisioane şi veniturile nete din dobânzi ca urmare a creşterii volumelor comerciale”. 

    În aceeaşi perioadă, cheltuielile operaţionale în sumă de 762.297 mii lei au înregistrat o creştere de 7,93% comparativ cu iunie 2024. Creşterea se datorează în principal noului impozit pe cifra de afaceri, aplicabil începând cu anul 2024 conform Codului Fiscal. Procentul aplicat pe cifra de afaceri, pentru 2024 şi primul trimestru din 2025 este de 2%, în timp ce din al doilea trimestru şi până 2026 acesta este 4%.

    La 30 iunie 2025, Grupul UniCredit îşi desfăşura activitatea prin sediul central din Bucureşti şi printr-o reţea de 169 sucursale/Banca 166 agenţii, menţinând acelaşi număr ca la finele lui 2024.

    Indicatorii de profitabilitate au fost: rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) 8,81%, rentabilitatea activelor (ROA) 1,01%, iar raportul cost/venit s-a situat la 40,8%, în uşoară creştere faţă de 2024, din cauza majorării cheltuielilor operaţionale.

    Principalii indicatori financiari ai Grupului UniCredit România se prezintă la finele semestrului întâi al anului 2025, după cum urmează: rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a fost 8,81%, iar rentabilitatea activelor (ROA) s-a plasat la 1,01%. Raportul între costuri şi venituri s-a situat la 40,80%, în creştere faţă de perioada similară a anului precedent, datorită creşterii cheltuielilor operaţionale.

    Priorităţile clienţilor IMM-uri au fost abordate prin scheme de finanţare de stat şi scheme de garantare competitive. UniCredit sprijină microîntreprinderile din România (companii cu o cifră de afaceri de până la 1 milion EUR) oferindu-le produsul EaSI Credit, o finanţare cu garanţie din Fondul European de Investiţii (FEI). EaSI Credit este destinat micilor antreprenori, care doresc să ia un credit, dar nu se pot califica pentru a-l obţine din cauza garanţiilor cerute şi a condiţiilor obişnuite de creditare. EaSI Credit este simplu şi uşor de accesat, fără avans, fără garanţii şi cu dobânzi mai mici decât standardul. Împrumutul poate fi solicitat de microîntreprinderile româneşti, chiar şi de startup-uri, care au mai puţin de 10 angajaţi. Garanţia FEI acoperă 80% din valoarea creditului, diferenţa de 20% fiind suportată de UniCredit Bank, fără a necesita garanţii materiale.

    Ne-am înjumătăţit aşteptările privind creşterea economică a României la 1,0% an/an în 2025, pe seama încetinirii comerţului global după aplicarea de către SUA a tarifelor de import mai mari şi datorită activităţii economice reduse în prima jumătate a anului. Creşterea economică pentru anul 2026 a fost revizuită mai puţin, la 1,8% de la 2,1%. În ceea ce priveşte sectoarele economice care vor susţine economia în 2025, este probabil să vedem o încetinire a consumului, în timp ce investiţiile ar putea să crească dacă guvernul va reuşi să îmbunătăţească absorbţia fondurilor europene. Sectorul construcţiilor şi agricultura ar putea să crească, inversând scăderile de anul trecut. Industria s-ar putea contracta mai rapid decât în 2024, din cauza cererii externe reduse, reluarea creşterii fiind posibilă doar în 2026.

    La 30 iunie 2025, Grupul UniCredit îşi desfăşura activitatea prin intermediul sediului central din Bucureşti şi prin reţeaua sa formată din 169 sucursale/Banca 166 agenţii (31 decembrie 2024: Grupul 169 sucursale/Banca 166 sucursale) deschise pe teritoriul României.

  • Vestea unei potenţiale vânzări a Puma a trimis investitorii în al noulea cer: Acţiunile producătorului german de echipamente cresc cu 18%

    Artemis, compania familiei franceze Pinault, analizează mai multe opţiuni pentru participaţia sa de 29% la Puma, inclusiv o posibilă vânzare, scrie Reuters.

    Vestea a propulsat acţiunile Puma, care şi-au pierdut mai mult de jumătate din valoare în ultimii doi ani, înregistrând o creştere de 18%.

    Potrivit surselor Bloomberg, familia Pinault colaborează cu consultanţi pentru a evalua opţiunile privind această participaţie şi a contactat potenţiali cumpărători.

    Artemis a achiziţionat participaţia la Puma în urma unei restructurări a portofoliului Kering din 2018, când proprietarul Gucci, care până atunci controla şi Puma, s-a concentrat exclusiv pe sectorul luxului.

  • Ministerul de Finanţe, larg la cheltuieli: Acordă finanţări şi ajutoare de stat de peste 170 de milioane de lei pentru industria auto. Marii beneficiari? Dacia şi Draxlmaier

    Ministerul de Finanţe a anunţat astăzi că a aprobat un ajutor de stat de aproximativ 133,7 milioane de lei pentru gigantul german Draxlmaier, unul dintre cei mai mari producători de componente auto.

    Astfel, Draxlmaier va extinde capacitatea de producţie de cablaje pentru autovehicule electrice, în unitatea din Satu Mare. Proiectul valorează 297,2 milioane de lei şi va crea peste 400 de noi locuri de muncă până în anul 2030.

    Totodată, ministerul condus de liberalul Alexandru Nazare a aprobat o finanţare de 37,5 milioane de lei pentru Automobile Dacia, fiind vorba de un proiect de modernizare a procesului de vopsire a vehiculelor, investiţia totală fiind de 85 de milioane de lei.

    „Investiţiile majore susţinute de stat în domenii strategice pentru România contribuie la o economie mai puternică şi mai competitivă, generând locuri de muncă în industrii cheie. Prin acest tip de parteneriat, sprijinim companii care aduc valoare adăugată, promovează inovaţia şi asigură creştere durabilă pe termen lung”, a spus Alexandru Nazare.

    Ministerul de Finanţe a mai precizat că bugetul total al schemei de ajutor de stat pentru investiţii este de 2,25 miliarde de lei.

    În prima sesiune a programului, începută anul trecut, au fost semnate 10 acorduri de finanţare, cu o valoare totală a investiţiilor de 2,59 miliarde de lei şi un ajutor de stat aprobat de 1,146 miliarde de lei.

  • JYSK încheie vara cu două magazine noi, în Bucureşti şi Cisnădie, şi ajunge la reţea locală de 157 de unităţi

    JYSK, retailerul scandinav de mobilier şi produse pentru casă, continuă planurile de expansiune în România şi inaugurează joi, 28 august, două noi magazine, ajungând astfel la o reţea locală de 157 de unităţi. Cele două noi unităţi se află în Bucureşti, zona Valea Cascadelor, şi Cisnădie, judeţul Sibiu, potrivit unui comunicat de presă al companiei. Noul magazin JYSK din Bucureşti are o suprafaţă totală de 1.200 mp, în timp ce magazinul din Cisnădie ajunge la o suprafaţă totală de 1.230 mp.

    ’’Suntem bucuroşi să adăugăm un nou magazin JYSK pe harta Bucureştiului, după ce acum o lună inauguram un magazin în zona Pantelimon, acum vom fi prezenţi şi în Valea Cascadelor. Ajungem, astfel, la 21 de magazine în Bucureşti şi zona limitrofă. În Sibiu avem deja trei magazine şi, prin deschiderea de la Cisnădie, vom fi mai aproape şi de clienţii de acolo’’, a declarat Iraida Paiuc, Sales and Marketing Manager JYSK România şi Bulgaria, într-un comunicat de presă.

    În anul 2007, JYSK deschidea prima unitate din România la Oradea. Au trecut de atunci 18 ani, iar în martie 2025 retailerul scandinav a inaugurat magazinul cu numărul 150, aflat în celălalt capăt al ţării, la Constanţa.

    Drumul până la 157 de magazine în prezent a început cu 7 unităţi în primul an de la intrarea pe piaţa locală. A continuat apoi uşor, cu un număr relativ stabil de unităţi, până când franciza JYSK din România a fost preluată de compania daneză, JYSK Nordic. Din 2014, expansiunea JYSK în România a prins avânt, iar în anii ce au urmat retailerul scandinav a deschis între 6 şi 18 magazine, ceea ce a implicat şi creşterea rapidă a numărului de angajaţi. În 2016, de exemplu, compania avea 500 de angajaţi, iar în acest an pentru JYSK lucrează aproape 1.300 de oameni.

    Cifra de afaceri a JYSK România a ajuns în anul financiar 2023-2024 (1 septem­brie 2023-31 august 2024) la 1,15 mld. lei, în creştere cu 15,5% faţă de anul financiar precedent. În anul financiar 2023-2024, EBIT-ul a crescut cu 28,7% şi a ajuns la 185 mil. lei.

    În anul financiar 2023-2024, JYSK a inaugurat 9 magazine noi în Domneşti, Râmnicu Vâlcea, Borşa, Bistriţa, Sinaia, Buzău, Târgu Mureş, Bucureşti şi Cluj, şi a modernizat şi reamenajat 20 de magazine mai vechi, care acum funcţionează conform celui mai nou concept de magazin JYSK, Store 3.0.

    În ceea ce priveşte magazinele modernizate şi aduse la conceptul Store 3.0, acolo unde a fost nevoie şi unde spaţiul existent nu a permis implementarea noului concept, unele magazine au fost mutate într-un alt spaţiu, precum magazinul din Era Shopping Oradea sau cel din Huşi. Modernizarea magazinelor se va finaliza în anul financiar curent, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

    În cursul anului financiar 2023-2024, JYSK şi-a continuat expansiunea la nivel global şi a anunţat planuri pentru deschiderea primelor sale magazine în Maroc, în primăvara anului 2025. Compania este deţinută de familia fondatorului ei, omul de afaceri danez Lars Larsen, care are în portofoliu şi alte companii.

  • Băncile, cel mai mare inamic al industriei cripto? Asociaţiile de lobby bancar din SUA cer interzicerea acordării de dobândă pentru stablecoins, avertizând asupra unui posibil exod de 6.600 de miliarde de dolari din depozitele americanilor

    Băncile americane fac presiuni pentru modificarea noilor reglementări privind stablecoins, de teama că acestea ar putea provoca ieşiri masive de capital din depozite, subliniind competiţia tot mai puternică dintre Wall Street şi industria criptomonedelor, notează FT.

    Asociaţii bancare precum American Bankers Association, Bank Policy Institute şi Consumer Bankers Association au avertizat săptămâna trecută parlamentarii asupra unei „portiţe” legislative care ar permite unor platforme cripto să plătească indirect dobândă deţinătorilor de stablecoins.

    Stablecoins sunt tokenuri digitale ancorate de active din lumea reală, precum dolarul american.

    Legea Genius Act, adoptată de Congres în iulie pentru reglementarea pieţei globale a stablecoins estimată la 288 miliarde de dolari, interzice emitenţilor să plătească „randament” sau dobândă clienţilor.

    Conform noilor reguli, băncile pot emite propriile stablecoins, dar nu au voie să plătească dobândă. În schimb, exchange-urile de cripto vor putea oferi indirect dobânzi şi recompense deţinătorilor de stablecoins.

    Băncile se tem că această diferenţă de tratament ar putea crea o competiţie inegală şi ar declanşa retrageri masive din depozitele bancare, clienţii preferând să obţină randament prin stablecoins la bursele cripto în loc de a păstra bani în conturi bancare.

    Un raport al Trezoreriei SUA din aprilie a estimat că stablecoins ar putea atrage până la 6.600 de miliare de dolari din depozite, în funcţie de nivelul dobânzii, au subliniat reprezentanţii industriei bancare.

    Aceştia au avertizat asupra unui „risc mai mare de fugă a depozitelor, mai ales în perioade de stres, ceea ce va submina procesul de creditare în economie”.

    Consecinţele ar putea fi „dobânzi mai mari, mai puţine credite şi costuri crescute pentru companii şi gospodării”, au adăugat ei.