Blog

  • Vremuri grele pentru magazinele de lux. Unele dintre cele mai cunoscute branduri de lux din lume anunţă pierderi imense, profitul a ajuns să fie chiar si cu 85% mai mic

    Rivala grupului LVMH, compania franceză Kering, din portofoliul căreia fac parte brandurile de lux Gucci şi Yves Saint Laurent, a înregistrat în primul trimestru al acestui an o scădere de aproape 50% a vânzărilor. În ciuda primelor semne de revenire după ieşirea din lockdown, în special pe piaţa din China, evoluţia din a doua jumătate a anului rămâne incertă.

    Pe fondul crizei generate de răspândirea pandemiei de coronavirus, vânzările grupului au scăzut, în al doilea trimestru, cu 43,7%, la 2,2 miliarde de euro. În ceea ce priveşte profitul, în prima jumătate a anului acesta a scăzut cu 53%, până la 272,6 milioane de euro.

    Potrivit Duplaix, lipsa turismului va afecta în continuare sectorul şi în perioadă următoare, iar pierderile din primele 6 luni nu vor putea fi compensate în restul anului.

    Cifra de afaceri pentru principalul brand al grupului, Gucci, a scăzut cu 45% în perioada aprilie-iunie, iar Yves Saint Laurent a fost lovit şi mai tare, înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 48%. Grupul rival LVMH, pe de altă parte, a reuşit să-şi limiteze propriul declin al cifrei de afaceri la 38%.

    În paralel, grupul rival LVMH, din portofoliul căruia fac parte brandurile Bulgari, Dior, Louis Vuitton şi alte mărci de lux, a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 27%, până la 18,4 miliarde de euro, iar profitul net a scăzut chiar cu 85%. Divizia de ceasuri şi bijuterii a avut cel mai declin, înregistrând o scădere de 38%.

  • Ce se întâmplă când se deschid facultăţile. O universitate a raportat deja primele cazuri de coronavirus şi nu sunt puţine deloc

    Mai mult de 1.000 de studenţi testaţi au fost descoperiţi pozitiv cu SARS-COV2 la un campus al Universităţii din Alabama, într-un interval de mai puţin de două săpătmâni, potrivit publicaţiei americane Time. 
     
    De la momentul în care au început lecţiile fizice, la data de 19 august, au fost înregistrate 1.043 de cazuri de teste pozitive, potrivit unui raport al universităţii publicat pe 28 august. 
     
    Preşedintele Universităţii, Stuart R.Bell, a declarat că o creştere a numărului de cazuri este „inacceptabilă”, într-o declaraţie publicată pe data de 23 august. Pe 21 august, înainte ca cele mai recente numere să fie raportate a spus că este „profund nemulţumit” că mulţi dintre studenţi nu au respectat indicaţiile astfel încât cursurile să se desfăşoare în siguranţă. 
     
    „În acest moment critic, trebuie să fim uniţi şi dedicaţi în totalitate luptei împotriva COVID-19. Cred că vom reuşi acest semestru, dar putem face acest lucru doar cu atenţia noastră zilnică”, a declarat Bell pe 26 august. 
     
    Doar nouă angajaţi ai facultăţi au fost testaţi pozitiv cu coronavirus. Alţi 10 studenţi de la fiecare dintre universităţile Birmingham şi Huntsville au fost de asemenea testaţi pozitiv cu coronavirus între 19 august şi 27 august. 
     
     
  • Italia, prima ţară europeană care a simţit impactul pandemiei, a înregistrat o scădere economică de 12,8%. Cheltuielile de consum, în cădere liberă în T2

    Economia italiană a suferit o contracţie de 12,8% în T2 drept rezultat al restricţiilor impuse pentru a controla numărul de infecţii cu coronavirus, notează Associated Press.

    Biroul naţional de statistică – ISTAT – a declarat că declinul se datorează în mare parte nivelului redus al cheltuielilor de consum. Economia italiană este în prezent cu 17,7% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ISTAT declara la sfârşitul lunii iulie că rezultatele pentru perioada aprilie-iunie vor ajunge la 12,4% şi 17,3%.

    Italia a devenit în martie prima ţară europeană care a simţit efectele totale ale pandemiei şi a impus unele dintre cele mai stricte serii de restricţii de lume. În primele trei luni ale anului, produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 5,4%, potrivit thelocal.it.

    Cheltuielile gospodăriilor au scăzut în T2 cu 11,3% faţă de primul trimestru, în timp ce exporturile au înregistrat un declin de 26,4%. Per total, cheltuielile de consum din Italia vor pierde 16 miliarde de euro până la sfârşitul anului, o medie de 1.900 de euro per locuitor.

    Peninsula va suferi cea mai gravă recesiune de la cel de-al Doilea Război Mondial, experţii estimând că PIB-ul va înregistra în 2020 o scădere cuprinsă între 8% şi 14%. Cel mai probabil, economia zonei euro se va contracta cu 8,7% anul acesta, iar şomajul în masă rămâne în continuare o posibilitate.

     

  • Moţiunea de cenzură nu a putut fi dezbătută şi votată din cauza lipsei cvorumului

    Moţiunea de cenzură nu a putut fi dezbătută şi votată din cauza lipsei cvorumului, fiind prezenţi doar 226 de senatori şi deputaţi, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

    .„Am procedat la verificarea întrunirii cvorumului legal în vederea exprimării votului asupra ordinii de zi şi a sesiunii extraordinare, acesta fiind de 226. Întrucât am constatat inexistenţa cvorumului nu am putut proceda la supunerea la vot a sesiunii extraordinare. Vă mulţumesc, declar şedinţa închisă”, spune preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

    Moţiunea de cenzură a fost depusă de 205 parlamentari PSD, fiind intitulată „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată”.

    PNL, USR, PMP şi UDMR au anunţat că nu vor participa la vot.

    Pentru ca guvernul să fie demis, era necesar ca minimum 233 de parlamentari să voteze în favoarea moţiunii de cenzură.

  • Economia Marii Britanii poate pierde 480 de miliarde de lire dacă angajaţii nu se vor întoarce la birouri. În aceste condiţii, output-ul se va întoarce la nivelurile pre-pandemie abia în 2025

    Economia britanică poate pierde aproape 480 de miliarde de lire dacă angajaţii nu vor reuşi să se întoarcă la birouri, arată un studiu citat de The Guardian.

    Douglas McWilliams, fost consilier economic în cadrul Confederaţiei Industriei Britanice, a declarat că economia nu se va întoarce la nivelurile pre-pandemie până în 2025 dacă lucratul de acasă va continua în forma actuală.

    „Dacă vom continua să lucrăm de acasă când cel puţin jumătate din angajaţi îşi doresc să se reîntoarcă la birou, riscăm să ne transformăm într-o economie care turează în permanenţă la 90% din capacitate”, spune McWilliams.

    Studiul, realizat de Centre for Economics and Business Research (CEBR), a fost publicat într-un moment în care unii dintre cei mai mari angajatori britanici plănuiesc să închidă aproximativ 100 de clădiri de birouri. Totuşi, CEBR spune că produsul intern brut (PIB) al Marii Britanii ar putea înregistra o creştere de 70 de miliarde de lire odată cu redeschiderea şcolilor.

    „Numărul angajaţilor care se vor reîntoarce la muncă va creşte cu până la 5% dacă se vor redeschide şcolile”, reiese din studiu. Bazându-ne pe estimările CEBR, creşterea ar amplifica nivelul de consum din sectorul londonez de ospitalitate (baruri, pub-uri, cluburi şi restaurante) cu 30 de milioane de lire pe lună.

     

  • De ce Covid-19 îi ucide mai mult pe bărbaţi? Explicaţiile din spatele cifrelor

    Un studiu recent făcut la Universitatea Yale arată că femeile au un răspuns imunitar mai puternic împotriva Covid decât bărbaţii. 60% dintre decesele provocate de Covid 19 în România şi pe plan global sunt la bărbaţi

    Date din studiu: acţiunea limfocitelor T care distrug celulele infectate este mai puternică în cazul femeilor. Studiul are limitele sale, pentru că a fost făcut pe un număr mic de pacienţi, aproape 100

    Datele strânse de experţii Institutului Naţional de Sănătate Publică îţi arată clar că în România aproape 80 % din totalul deceselor puse pe seama Covid au fost la persoane de peste 60 de ani. Aproape 60% dintre decese au fost înregistrate în cazul bărbaţilor. Şi aşa e şi în lume, acum.

    Mai mulţi experţi de la Universitatea Yale din SUA au căutat explicaţii dincolo de cifre. Ei spun că bărbaţii şi femeile au un răspuns imunitar diferit la infecţia Covid 19.

    În cazul femeilor acţiunea  limfocitelor T este mai puternică. Aceste limfocite distrug celulele infectate şi au un rol major în generarea răspunsului imun.

    Acelaşi studiu mai arată că bărbaţii, în schimb, produc mai multe citokine decât femeile. Pe româneşte, acestea sunt substanţe produse de celulele sistemului imunitar pentru a ne apăra organismul, pentru a favoriza reacţia inflamatorie.  Covidul însă dă şi el reacţie hiperinflamatorie în organism, iar acest lucru, astfel dublat, poate fi mortal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rodeanu (USR): PSD se teme. Moţiunea, un gest disperat al unui partid toxic

    „Chiar în aceste momente sunt în Parlament unde, alături de colegii parlamentari de la USR, încercăm să menţinem stabilitatea politică în România – blocarea moţiunii. Lipsa cvorumului e evidentă. S-a solicitat o amânare a începerii votului. PSD se teme. Ştie că urmează o serie de alegeri pe care nu le poate câştiga. Această moţiune reprezintă doar un gest disperat al unui partid toxic, ce trebuie să dispară din mediul politic românesc”, a scris pe Facebook Bogdan Rodeanu.

    Şedinţa în care se dezbate şi votează moţiunea de cenzură depusă de PSD, intitulată „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată”, a fost suspendată o oră.

    La deschiderea şedinţei, la ora 14.00, au fost prezenţi 170 senatori şi deputaţi din totalul de 465.

    Pentru ca guvernul să fie demis, este necesar ca minimum 233 de parlamentari să voteze în favoarea moţiunii de cenzură.

  • UE: Noile norme privind omologarea autoturismelor intră în vigoare de la 1 septembrie

    UE începe să aplice, de marţi, 1 septembrie, Regulamentul privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor adoptat în mai 2018, care revizuieşte şi limitează semnificativ sistemul anterior de omologare de tip şi de supraveghere a pieţei. 

    Acesta îmbunătăţeşte calitatea şi independenţa omologării de tip şi a testării vehiculelor, sporeşte controlul autovehiculelor aflate deja pe piaţa UE şi consolidează sistemul general printr-o supraveghere europeană sporită.

    Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a declarat: „Europenii se aşteaptă, în mod legitim, să conducă maşinile cele mai ecologice şi mai sigure. Aceasta presupune efectuarea celor mai stricte controale asupra autovehiculelor introduse pe piaţă şi aflate în circulaţie pe drumurile noastre. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie, de asemenea, de o punere în aplicare reală şi de supraveghere la nivel european: acesta este motivul pentru care, de acum înainte, Comisia va fi în măsură să efectueze controale asupra autovehiculelor, să declanşeze retrageri de pe piaţă la nivelul UE şi să impună amenzi de până la 30 000 EUR per autovehicul atunci când se încalcă legea. Aceste reforme vin în completarea activităţii noastre privind o mobilitate mai curată şi mai sigură, care, în contextul dificil al crizei actuale, necesită investiţii şi mai orientate către viitor în infrastructură şi inovare. Eforturile noastre de a restabili încrederea consumatorilor, de a consolida piaţa unică şi de a sprijini viabilitatea pe termen lung şi competitivitatea globală a industriei europene a autovehiculelor merg mână în mână.”

    Serviciile tehnice care efectuează teste şi inspecţii ale noilor modele de autovehicule vor fi supuse unui audit independent, pe baza unor criterii stricte de obţinere şi păstrare a desemnării acestora de către statele membre. Autorităţile naţionale de omologare de tip fac acum obiectul unor evaluări inter pares pentru a se asigura că normele relevante sunt implementate şi respectate în mod riguros pe întreg teritoriul UE.

    Noul cadru îmbunătăţeşte, de asemenea, verificările efectuate asupra vehiculelor care circulă deja pe piaţă şi sunt puse în vânzare de către concesionari. De acum înainte, statele membre sunt obligate să testeze în mod regulat un număr minim de automobile şi pot în prezent să ia măsuri de salvgardare împotriva vehiculelor neconforme de pe teritoriul lor, fără a aştepta ca autoritatea care a acordat omologarea de tip să ia măsuri.

    În plus, Comisia poate acum să efectueze verificări ale conformităţii vehiculelor în laboratoare sau pe şosea. În cazurile în care producătorii încalcă legislaţia în materie de omologare de tip (de exemplu, dispozitive de manipulare sau declaraţii false), Comisia poate dispune retragerea de pe piaţă la nivelul UE şi le poate impune acestor producători sancţiuni de până la 30 000 EUR pe autoturism. Până în prezent, numai autorităţile naţionale care au efectuau omologarea de tip a autoturismului puteau impune astfel de măsuri.

    De la adoptarea regulamentului în 2018, producătorii de automobile, agenţiile de omologare de tip şi alte părţi interesate au lucrat în permanenţă în vederea punerii în aplicare a noilor norme şi a adaptării la cerinţele cele mai stricte.

    Comisia a furnizat resurse suplimentare pentru ca Centrul Comun de Cercetare (JRC) să preia acest nou rol în supravegherea pieţei, finanţând personalul suplimentar necesar, costurile operaţionale şi construirea a două noi laboratoare. JRC dispune de două noi laboratoare de ultimă generaţie pentru efectuarea de controale.

    Omologarea de tip este procesul prin care se certifică faptul că un vehicul îndeplineşte toate cerinţele pentru a fi introdus pe piaţă şi se verifică în mod riguros respectarea legislaţiei UE de către producători, inclusiv a limitelor de emisii, prevăzute într-un regulament separat.

    Noile norme privind omologarea de tip au fost propuse de Comisie în 2016 în urma scandalului „Dieselgate” şi au fost adoptate de Parlamentul European şi de Consiliu în 2018.

  • Carmen Dan (PSD) absentează în ziua moţiunii de cenzură

    „După o săptămână extrem de agitată, cu griji şi gânduri de toate felurile legate de starea de sănătate a mamei mele, care în cursul săptămânii trecute a fost testată şi ulterior confirmată cu virusul SARS-COV-2, astăzi se conturează a fi o zi de tristă amintire, atât din punct de vedere personal, cât, mai ales, politic”, transmite pe Facebook Carmen Dan.

    Ea confirmă zvonurile conform cărora nu va fi prezentă în Parlamentul României pentru a vota alături de colegii săi pentru moţiunea de cenzură împotriva guvernului Orban.

    „În oricare alte condiţii, nu cred că e nevoie să asigur pe nimeni că aş fi fost acolo. O fractură de mână sau de picior, o răceală mai mult sau mai puţin banală sau orice altă problemă de acest gen nu m-ar fi oprit să ajung în Parlament. Altfel spus, în aceeaşi zi în care mama a fost confirmată eu am fost testată, iar rezultatul este negativ. Nu am simptome de niciun fel, doar că legea îmi impune să stau în autoizolare, lucru pe care îl voi respecta”, conchide fostul ministru de Interne.

    Parlamentul dezbate luni, de la ora 14.00, moţiunea de cenzură depusă de PSD, intitulată „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată”. Pentru ca guvernul să fie demis este nevoie ca minimim 233 de senatori şi deputaţi să voteze în favoarea moţiunii de cenzură.

  • Kelemen Hunor: UDMR nu votează moţiunea. E lupta de putere dintre PSD şi PNL

    Parlamentarii UDMR nu vor vota moţiunea de cenzură deoarece este o luptă de putere între PSD şi PNL, anunţă liderul Uniunii, Kelemen Hunor.

    „Am înţeles de la PSD că au majoritate fără noi, asta înseamnă că există şi cvorum. Dacă ai majoritate, ai şi cvorum. În ce priveşte moţiunea, e lupta pentru putere între PSD şi PNL. Din aprilie până săptămâna trecută, în foarte multe situaţii, PNL şi PSD sunt foarte apropiaţi. Merg împreună, mai ales când, ca să citez un contemporan, vine cineva cu cretinismul <furatul Ardealului> sau alte cretinisme, atunci ei sunt foarte rapizi. Merg înainte, se aruncă la vot, fac majorităţi. Azi trebuie să lăsăm să se descurce ei cu această moţiune”, a anunţat, la Digi24, Kelemen Hunor.

    El mai spune că, „într-un mod extrem de viclean, fiecare încearcă să îi atragă în acest război”.

    „Când vom ajunge la vot vom spune prezent, dar nu vom vota, aşa cum am mai făcut de câteva ori”, conchide Kelemen Hunor.