BusinessMagazin

Blog

  • Linda Yaccarino, CEO-ul X, platforma controlată de Elon Musk, se retrage de la conducerea celei mai mari reţele de socializare din lume, după doar doi ani în funcţie

    Linda Yaccarino, pe care Elon Musk a numit-o CEO al platformei de social media X, a anunţat miercuri că demisionează după doi ani în această funcţie, scrie FT.

    Fosta şefă a diviziei de publicitate de la NBCUniversal s-a alăturat platformei la mijlocul anului 2023, pe când aceasta se numea încă Twitter.

    Ea a preluat conducerea de la Musk, care cumpărase compania pentru 44 de miliarde de dolari în octombrie 2022 şi anunţase că rolul său de CEO va fi temporar.

    Într-o postare prin care şi-a anunţat decizia, Yaccarino a scris: „După doi ani incredibili, am decis să mă retrag din funcţia de CEO al X”.

    Ea a adăugat că „ce e mai bun abia urmează”, pe măsură ce compania intră într-un „nou capitol” alături de xAI, compania de inteligenţă artificială a lui Musk.

  • Miruţă: De când lucrăm cu Salrom, am primit presiuni să nu fac ce promit

    Ministrul a vorbit, la Antena 3 CNN, despre criteriile de performanţă pe care le au directorii companiilor de stat.

    „Sunt în toate companiile de stat cam aceleaşi criterii de performanţă. În primul rând, nu au criterii de performanţă specifice a activităţi. Au nişte criterii de performanţă pe nişte variabile economice care de la an la an n-au nicio creştere şi se consideră că e performant. Venitul profit este aceeaşi cifră în fiecare an. Faptul că eşti pe aceeaşi cifră, care e proastă, se consideră că eşti performant. Mai mult decât atât. Dacă îndeplineşti, spre exemplu, în cazul celor de la Salrom, doar 75% din ţintele foarte jos asumate se consideră că nu eşti demis”, explică Miruţă.

    El subliniază că „pe verificarea criteriilor de performanţă, nu există vreo metodă ca aceşti oameni să se ducă să înveţe management în mediul privat”.

    „Convingerea mea este că în această echipă la guvern, cu Nicuşor Dan preşedinte, se doreşte cu adevărat eliminarea acestor chestiuni care sunt jignitoare pentru cine lucrează cu adevărat. E o rezistenţă, o simt şi eu de când am început cu Salrom”, declară ministrul. Întrebat ce reprezintă această rezistenţă, el a răspuns: „presiuni ca cele pe care le spun la televizor, să nu le fac”.

    Miruţă mărturiseşte că, în cele trei săptămâni de când este în funcţie a primit „un telefon şi două discuţii directe, în care mi s-a sugerat că nu e bine să mă apuc să deranjez nişte obişnuinţe în statul român”.

    „Nu au ajuns să îmi spună – îţi iau gâtul dacă faci asta. Simt lucrurile astea, unele mi se spun direct, unele indirect. Când voi avea o dovadă a acestor lucruri, o voi face şi publică şi la instituţiile statului”, declară ministrul.

  • Miruţă, şocat de ce a găsit la minister: Maşină scumpă, la încărcat într-o priză a instituţiei

    Întrebat miercuri la Antena 3 CNN ce l-a şocat în primele trei săptămâni petrecute la Ministerul Economiei, Radu Miruţă a spus: „Am găsit, spre exemplu, şi e un exemplu complet minor, la uşa ministerului, o maşină destul de scumpă era la încărcat. Într-o priză a ministerului. Şi eu am crezut că e o chestie modernă, în care la finalul lunii se scade din salariu proporţional cu cât ai consumat. Nu! Era la încărcat cu firul, pe banii ministerului, adică ai dumneavoastră, ai mie şi al altora care plătesc. Şi m-a deranjat un pic abordarea asta. Erau unii colegi foarte deranjaţi că se supără ministrul că se consumă, nu ştiu, 100 de lei pe oră cu încărcarea unei maşini. Era o normalitate care pentru unii era anormalitate”.

    De asemenea, Radu Miruţă a spus că a fost şocat, la nivelul companiilor de stat, de „mecanismul prin care se susţin unii pe alţii şi la final gestionează nişte contracte în dezavantajul statului român”.

    Întrebat a cui a fost maşina, ministrul Economiei a spus că nu ştie: „Ce mă deranjează e că nu era doar maşina aia. (…) Adică sunt multe care făceau treaba asta. Am oprit, nu se va mai întâmpla. Da, e ceva mic. E ceva mic, dar arată cam cum se pune problema”.

  • Miruţă: România are cea mai pură resursă de grafit din Europa, dar nu are bani să o exploateze

    Întrebat la Antena 3 care este explicaţia pentru performanţele slabe ale companiilor româneşti care gestionează resurse importante, ministrul Economiei Radu Miruţă a răspuns: „Cred că e un mix între cele trei componente egale: 33% hoţie, 33% prostie, 33% incompetenţă”.

    Miruţă a confirmat că există oameni în conducerile acestor companii „tocmai pentru a împiedica acea companie să devină performantă”.

    Referitor la resursele minerale rare, ministrul a explicat că România deţine grafit de cea mai mare puritate din Europa, doar Norvegia mai având această resursă, dar „de o calitate mai slabă”.

    Întrebat despre importanţa acestei resurse, Miruţă a subliniat că grafenul, obţinut din grafit, „este limita evoluţiei inteligenţei artificiale” şi că „toate companiile mari din lume au o singură constrângere: hardware-ul care limitează aceste lucruri”.

    Când a fost întrebat despre anunţul guvernamental din martie 2025 privind finanţarea exploatării grafitului, ministrul a recunoscut că „a fost un anunţ neadevărat”. El a explicat că România a depus două proiecte la Comisia Europeană: „Unul a fost respins, unul a fost aprobat, dar aprobarea a presupus introducerea în categoria de proiecte strategice”, fără a se asigura finanţarea.

    Referitor la costurile proiectului, ministrul a precizat că „198 milioane de euro era contravaloarea primei etape”.

    Întrebat dacă România nu poate găsi această sumă pentru ceva ce poate aduce venituri de miliarde, Miruţă a răspuns: „În momentul de faţă e o constrângere bugetară pentru că suntem în situaţia în care ne uităm cum strângem cei 35 de miliarde pentru a nu ne bloca ţara”.

    Întrebat despre perspectivele exploatării, ministrul a spus că va încerca „să văd dacă nu cumva se acceptă la nivel de Comisie Europeană o finanţare cu dedicaţie, pentru că toată Uniunea Europeană are nevoie”. El a mai adăugat că se gândeşte şi la „un parteneriat al statului român cu cineva pentru a putea totuşi să scoatem la mezat această resursă”.

  • Ministrul Economiei: La Mamaia SA sunt 3 angajaţi şi 4 şefi

    „Mamaia S.A. are 3 angajaţi şi consiliu de administraţie de 3 oameni, plus director. 3 angajaţi! La 3 angajaţi există 4 şefi”, a spus Miruţă la Antena 3 CNN.

    El a adăugat că astfel de situaţii sunt „des întâlnite”.

    Ministrul a vorbit şi despre indemnizaţiile plătite membrilor în consiliile de administraţie.

    „Consiliul de administraţie, cu 19.950 de lei, şi mai sunt şi în alt consiliu, în care mai ia 15.500. Adică sunt oameni puşi în consiliul de administraţie, cărora li s-au mărit de la 2.260 la 15.500, şi premiu, au mai fost puşi aceiaşi oameni în alt consiliu de administraţie, într-o companie care nu prea are legătură activitatea ei cu cealaltă. Cum te poţi tu pricepe la toate? Eu am făcut un doctorat în electronică, dar dacă mă întrebaţi de altceva, mi-e jenă să mă pronunţ pe o chestie foarte specifică. Că n-o ştiu. Dar să te pricepi şi la una şi la alta, doar ca să încasezi 30.000 de lei, mie mi se pare cusut cu aţă albă”, a adăugat ministrul Economiei.

    Întrebat ai cui sunt aceşti oameni, ministrul a spus: „Nu le-am făcut neapărat traseul, aş putea să cred că sunt ai celor care i-au pus acolo sau ai apropiaţiilor lor. Nu ştiu. Însă companiile ştiu sigur că sunt ale statului român”.

  • Moţiune AUR împotriva Guvernului: Piromanii care au dat foc ţării vin să ceară bani pentru extinctor

    AUR a depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate şi creşterile fiscale anunţate pentru reducerea deficitului bugetar.

    „Două lucruri importante şi sigure. 1: nu contează câte semnături sunt, avem mai mult decât numărul minim necesar pentru a depune moţiunea de cenzură. Semnăturile provin de la grupurile parlamentare AUR, SOS, POT, precum şi de la parlamentari neafiliaţi. 2: numărul de semnături cu care depunem moţiunea nu este suficient, deocamdată, pentru ca ea să şi treacă. De aceea facem un apel. Am auzit mulţi viteji în ultimele zile criticând măsurile pe care noi le contestăm prin această moţiune. Îi îndemnăm să nu se rezume la vitejia din studiourile TV, pentru că e foarte simplu să faci declaraţii. Singura modalitate reală de a bloca aceste măsuri de austeritate, pe care şi ei le critică, este să voteze moţiunea”, declară liderii AUR.

    Potrivit acestora, George Simion este primul semnatar al moţiunii.

    În textul moţiunii, opoziţia foloseşte o metaforă dură pentru a critica situaţia actuală: „La un separeu mare, într-un restaurant de lux, clienţii beau şi mănâncă şampanie scumpă, vită Wagyu, caviar şi fumează trabucuri cubaneze. Afară, pe terasă, un alt grup mănâncă cartofi prăjiţi şi beau bere la PET. La final, nota de plată uriaşă e trimisă la masa de pe terasă”.

    Opoziţia acuză coaliţia PSD-PNL-UDMR că a transformat România în „corigenta Europei la toate capitolele economice”, menţionând că ţara are „cel mai mare deficit bugetar din UE, cel mai mare deficit de cont curent din UE, cea mai mare inflaţie din UE şi cea mai mare dobândă la obligaţiunile pe termen lung din UE”.

    Conform moţiunii, deficitul bugetar a explodat de la sub 3% în perioada 2013-2018 la 9,3% în 2024. Datoria publică s-a triplat, de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în aprilie 2025. Totodată, creşterea economică a scăzut de la 6,1% în 2018 la doar 0,9% în 2024.

    Opoziţia critică dur creşterile fiscale propuse: TVA standard de la 19% la 21%, cotele reduse de la 5% şi 9% la 11%, impozitul pe dividende de la 10% la 16% şi introducerea CASS pentru pensiile de peste 3.000 lei. De asemenea, se opune îngheţării salariilor şi pensiilor pentru doi ani consecutivi.

    Un capitol special este dedicat educaţiei, unde opoziţia acuză guvernul că „loveşte în inima României” prin reducerea posturilor din învăţământ, tăierea burselor şcolare şi eliminarea burselor olimpicilor.

    „În urma unor certuri pe ciolan, coaliţia de guvernare a îmbrăcat haine noi, înlocuind USR cu PSD. Se lăudau atunci guvernanţii că au format un guvern care cumula toate resursele de competenţă administrativă şi de „pro-europenism” din sărmana noastră ţară. Deficitul energetic combinat cu liberalizarea preţurilor a declanşat o spirală inflaţionistă, inflaţia oficială escaladând la 13,8% în 2022 şi menţinându-se la 10,4% în 2023. Creşterea nemăsurată a inflaţiei nu a adus decât scăderea marginală a deficitului bugetar, la 6,3% în 2022. Însă aceasta a fost punctul de pornire a unor cheltuieli guvernamentale din ce în ce mai nebuneşti. Printre acestea se numără o schemă aberantă şi costisitoare de plafonare şi compensare a costurilor cu electricitatea şi gazele naturale. Această schemă va depăşi, probabil, până la finalul său, suma de 9 miliarde de euro. Banii s-au transferat de la stat atât către furnizori, cât şi către consumatori. Practic, guvernul în loc să permită funcţionarea în continuare a centralelor pe cărbune sau să finalizeze îndelung întârziata centrală de la Iernut, a preferat să subvenţioneze un mecanism bolnav al pieţei”, reiese din moţiune.

    „Guvernul ne-a pregătit un adevărat şoc economic, impus peste noapte, în mijlocul verii, ignorând orice aparenţă de predictibilitate. Cota standard de TVA creşte de la 19% la 21%, iar cotele reduse, pentru alimente, medicamente, locuinţe şi servicii de bază ajung de la 5% şi 9% la 11%. Ce înseamnă asta pentru români? Preţuri mai mari la alimentele şi servicii. Medicamente mai scumpe, tratamente inaccesibile pentru pensionari şi bolnavi cronici. Locuinţe mai scumpe, chirii mai mari. TVA la locuinţe urcă de la 5% la 21%, ceea ce va face ca preţul final al unei locuinţe accesibile să crească cu mai mult de 15 puncte procentuale.Românii vor resimţi din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Şi toate acestea în timp ce veniturile lor sunt îngheţate! Impozitul pe dividende creşte de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit pe profit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câştiguri la stat, dacă vrea să-şi retragă banii din firmă”, se mai arată, printre altele, în moţiune.

  • Descindere-şoc la sediul extremei drepte din Franţa: Poliţia financiară percheziţionează Rassemblement National într-o investigaţie de finanţare ilegală. Bardella acuză o „nouă campanie de hărţuire politică”

    Miercuri dimineaţă, sediul central al formaţiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN) a fost percheziţionat de forţele de poliţie financiară franceze, în cadrul unei anchete judiciare legate de presupuse încălcări ale legislaţiei privind finanţarea campaniilor electorale. Aproximativ 20 de agenţi înarmaţi, echipaţi cu veste antiglonţ, însoţiţi de doi judecători de instrucţie, au descins la birourile partidului, inclusiv în spaţiile ocupate de liderii săi, scrie The Local.

    Informaţia a fost făcută publică de liderul partidului, Jordan Bardella, printr-un mesaj postat pe reţeaua X (fostul Twitter), unde a catalogat acţiunea drept „o nouă campanie de hărţuire” politică.

    „De la ora 8:50 dimineaţa, sediul Rassemblement National este ţinta unei percheziţii masive. Toate e-mailurile, documentele şi evidenţele contabile ale principalului partid de opoziţie din Franţa sunt confiscate. Nu ştim încă acuzaţiile concrete care stau la baza acestei operaţiuni, dar ştim că toate dosarele legate de campaniile regionale, prezidenţiale, legislative şi europene au fost preluate de instanţe”, a declarat Bardella.

    El a denunţat acţiunea ca fiind un atac grav la adresa pluralismului politic şi a alternanţei democratice, susţinând că niciun alt partid de opoziţie nu a fost supus unor asemenea „represalii” în istoria celei de-a Cincea Republici Franceze.

    Totuşi, afirmaţiile lui Bardella nu sunt susţinute de realitatea istorică: în ultimul deceniu, şi alte formaţiuni politice – de la socialişti şi centrişti, până la dreapta clasică şi extrema stângă – au fost investigate în mod similar, inclusiv prin percheziţii. De exemplu, în 2020, fostul ministru al sănătăţii Olivier Véran a fost percheziţionat în cadrul unei anchete privind gestionarea pandemiei de COVID-19.

    Conform Parchetului din Paris, percheziţia de miercuri face parte dintr-o anchetă demarată în iulie 2024 privind finanţarea ilegală a campaniilor electorale din 2022 (prezidenţiale şi legislative), precum şi a alegerilor europene din 2024. În paralel, au fost percheziţionate şi sediile unor companii implicate, precum şi locuinţele persoanelor care le administrează.

    Ancheta, declanşată în urma mai multor sesizări venite „din surse instituţionale”, vizează posibila existenţă a unor împrumuturi ilegale oferite de persoane private în favoarea RN sau a candidaţilor săi, precum şi posibile contracte fictive sau facturi umflate pentru servicii electorale, incluse ulterior în cererile de rambursare din partea statului.

    Deocamdată, nu au fost operate arestări.

    Trebuie subliniat că această investigaţie nu are legătură directă cu o altă anchetă separată, deschisă de procurorii financiari ai UE, privind presupusa deturnare a 4,3 milioane de euro din fondurile Parlamentului European de către grupul Identity and Democracy, din care făcea parte şi partidul lui Marine Le Pen.

    Într-un alt episod recent care a şifonat imaginea RN, Marine Le Pen a fost condamnată în luna martie a acestui an într-un caz separat de deturnare de fonduri europene.

  • Cutremur în Formula 1: Christian Horner, concediat de Red Bull după două decenii în fruntea echipei. Laurent Mekies preia conducerea în plină criză de performanţă şi imagine

    Red Bull Racing a făcut o mutare şocantă în lumea Formulei 1: Christian Horner, cel mai longeviv şef de echipă din circuit, a fost înlăturat din funcţie, punând capăt unei cariere de 20 de ani care a adus titluri mondiale, dar şi numeroase controverse, informează Financial Times.

    În locul său, conducerea echipei a fost preluată de inginerul francez Laurent Mekies, care până acum a coordonat echipa secundă a Red Bull, RB. Anunţul oficial a venit miercuri, printr-un comunicat al echipei.

    Horner, în vârstă de 51 de ani, a fost numit în fruntea echipei în 2005 de către fondatorul Red Bull, Dietrich Mateschitz, devenind la acea vreme cel mai tânăr team principal din Formula 1. Sub conducerea sa, Red Bull a cucerit opt titluri mondiale la piloţi şi şase la constructori, dominând F1 în mai multe perioade-cheie, în special alături de Sebastian Vettel şi, mai recent, Max Verstappen.

    Însă sfârşitul carierei lui Horner la Red Bull este umbrit de controverse. Anul trecut, a fost acuzat de comportament inadecvat de către o angajată a echipei. Deşi Horner a negat vehement acuzaţiile şi o anchetă internă a dus la respingerea plângerii, reputaţia sa a avut de suferit.

    Pe lângă problemele din afara pistei, şi rezultatele pe circuit au început să scârţâie. Adrian Newey, creierul din spatele designului monoposturilor Red Bull, a părăsit echipa în favoarea Aston Martin, lăsând un gol greu de umplut. Între timp, Max Verstappen, triplu campion mondial, ocupă în prezent locul 3 în clasamentul general, la o distanţă considerabilă – 69 de puncte – faţă de liderul Oscar Piastri. Red Bull este abia pe poziţia a patra în clasamentul constructorilor, în urma McLaren, Ferrari şi Mercedes.

    Un alt punct nevralgic: echipa nu a reuşit să-i găsească lui Verstappen un coechipier competitiv. Sergio Pérez a fost înlocuit anul trecut cu Liam Lawson, care a fost retrogradat rapid, după doar două curse. Actualul coleg de echipă, Yuki Tsunoda, se află abia pe locul 18 în clasamentul piloţilor.

    Pentru noul CEO Laurent Mekies, misiunea principală va fi nu doar redresarea echipei, ci şi păstrarea lui Verstappen, care este tot mai des vehiculat ca potenţial transfer la Mercedes.

    Horner a fost mereu o figură polarizantă – combativ, strategic şi cu o prezenţă scenică remarcabilă, a devenit un personaj central în serialul de succes Drive to Survive, contribuind decisiv la popularizarea Formulei 1 în SUA şi pe alte pieţe.

    Ascensiunea sa meteorică, de la vârsta de 31 de ani când a fost ales de Mateschitz să conducă o echipă nouă şi neexperimentată, până la cucerirea titlurilor mondiale împotriva giganţilor industriei auto, rămâne un capitol important în istoria Formulei 1. Însă, plecarea sa marchează sfârşitul unei ere – una plină de glorie, dar şi de umbre.

  • Servicii. Pensii private. An bun pentru administratorii de pensii private Pilon II

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România au încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri cumulată de peste 437 de milioane de lei, în creştere semnificativă faţă de cele 292 de milioane raportate în 2023. Comparativ cu anul anterior, majorarea este de circa 50%, impulsionată în special de performanţa liderului pieţei, NN Pensii, care a ajuns la afaceri de 138,4 milioane de lei.

    Pe locul al doilea se află Allianz-Ţiriac, cu venituri de 91,3 milioane, în timp ce Metropolitan Life ocupă poziţia a treia, cu o cifră de afaceri de 61,7 milioane. Atât Allianz, cât şi Metropolitan au raportat profituri, de 48,3 milioane, respectiv
    43,3 milioane de lei.

    Generali urcă pe locul patru, cu afaceri de 45,6 milioane, dublu faţă de 2023. Profitul s-a ridicat la 24,6 milioane de lei, în creştere semnificativă an/an. BCR Pensii a ajuns la o cifră afaceri de 40,7 milioane de lei, după un an 2023 marcat de pierderi. În 2024, compania a înregistrat un rezultat pozitiv de 16,1 milioane de lei.

    Carpathia a înregistrat afaceri de 40,3 milioane de lei şi un profit de 23,9 milioane de lei, de la pierderi de 2,8 milioane în 2023. BRD Pensii, cu o cifră de afaceri de 19,6 milioane, a revenit pe profit, cu 7,8 milioane de lei.

    Toate cele şapte fonduri au înregistrat creşteri pe cifra de afaceri în 2024, iar şase dintre ele au încheiat anul pe profit.

    La finalul anului 2024, fondurile de pensii private obligatorii P2 administrau active totale de 150,85 miliarde de lei, în creştere cu 19% faţă de anul anterior. Aproximativ 30% din această sumă, adică 44,3 miliarde de lei, reprezintă câştiguri nete din investiţii.

    În sistem sunt înscrişi 8,3 milioane de români, dintre care circa 4,2 milioane contribuie activ ca parte a contribuţiei de asigurări sociale CAS. Banii din Pilonul II sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare.

     

  • Reacţia Exim Banca Românească după ce Premierul Bolojan a cerut demiterea directorului băncii, după scandalul care implică sediul central al instituţiei financiare

     Exim Banca Românească, a opta cea mai mare bancă din România după active, a reacţionat astăzi la declaraţiile premierului Ilie Bolojan care a cerut demiterea directorului băncii, după scandalul care implică sediul central al instituţiei.

    Banca reafirmă întreaga disponibilitate de a colabora cu Prim-ministrul României, Ministerul Finanţelor precum şi cu orice autoritate competentă de control şi de a oferi toate informaţiile necesare în vederea clarificării tuturor circumstanţelor legate de încheierea şi derularea contractului de sublocaţiune aferent imobilului în care funcţionează sediul central al băncii, precum şi pentru informarea corectă a opiniei publice, ca element esenţial în protejarea reputaţiei unei instituţii de credit de importanţă sistemică pentru sistemul bancar românesc şi imaginea acestuia în contextul financiar-bancar european, cât şi pentru prestigiul şi reputaţia profesională a managementului băncii.

    În ceea ce priveşte procesul de schimbare a sediului social, Exim Banca Românească susţine că acesta a fost o decizie de management strategic, pentru eficientizarea activităţii şi construirea unei imagini corporative, cât şi pentru optimizarea costurilor operaţionale.

    Iar procesul de schimbare a sediului social s-a realizat “cu deplina respectare a prevederilor legale, toate etapele fiind aprobate la nivelul Consiliului de Administraţie şi al Adunării Generale a Acţionarilor.”

    “Negocierea şi încheirea contractului de sublocaţiune aferent noului sediu central al băncii s-a făcut, de asemenea, în condiţii de legalitate şi eficienţă economică, termenii şi condiţiile esenţiale ale contractului  fiind, de asemenea, aprobate de Consiliul de Administraţie. Selecţia actualului spaţiu şi fundamentarea chiriei s-au făcut pe baza evaluărilor realizate de firme de evaluare cu reputaţie profesională recunoscută, atât la momentul perfectării contractului iniţial, cât şi cu ocazia negocierilor derulate pentru  prelungirile ulterioare ale acestuia. Mai mult, criteriul care a stat la baza desemnării ofertei câştigătoare a fost raportul calitate/preţ – ţinând cont de poziţionare, imagine şi notorietate, iar alegerea oricărui alt spaţiu, în momentul iniţial sau ulterior, cu ocazia prelungirilor, ar fi condus la costuri suplimentare de minimum 10-15%, fără a se adăuga TVA aferentă, în condiţiile în care chiria prevăzută în contractul actual este în regim de scutire de TVA”. A transmis banca.

    Exim Banca Românească precizează că, din punct de vedere legal, banca a avut doar opţiunea unei sublocaţiuni întrucât, încă de la momentul relocării sediului, imobilul făcea obiectul unui alt contract de locaţiune încheiat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) până în 2031, fără nicio perioadă de discontinuitate, iar valoarea chiriei încasate de RAAPPS nu a fost şi nu putea fi cunoscută de bancă, având în vedere clauzele de confidenţialitate aplicabile între RAPPS şi partenerul său contractual.

    “Încheirea şi derularea contractului de sublocaţiune au făcut anterior obiectul unor verificări extinse, atât din partea unor autorităţi administrative, cât şi judiciare (Curtea de Conturi, Direcţia Naţională Anticorupţie etc.), nefiind constatată nicio încălcare a legii şi nefiind dispusă nicio măsură coercitivă în consecinţă.”

    Ce a declarat premierul Ilie Bolojan

    Vedeţi aici comunicatul integral transmis de Exim Banca Românească:

    În contextul informaţiilor apărute în spaţiul public în ultima perioadă, Exim Banca Românească face următoarele precizări:

    Exim Banca Românească este o societate administrată în sistem unitar, fiind condusă de un Consiliu de Administraţie, numit de Adunarea Generală a Acţionarilor, format din 9 membri, dintre care 5 administratori neexecutivi şi 4 administratori executivi. Activitatea curentă a băncii este coordonată de Comitetul de Direcţie, compus din Preşedintele Executiv şi Vicepreşedinţii Executivi, ale căror prerogative intră sub incidenţa aprobării Băncii Naţionale a României. Toate deciziile se iau, potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Exim Banca Românească, de către conducerea executivă sub supravegherea şi după avizul Comitetelor suport ale Consiliului de Administraţie.

    Numirea actualului Consiliul de Administraţie al băncii a fost aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor la finele lunii noiembrie 2024, în urma derulării unei proceduri transparente şi competitive de selecţie – cu peste 30 de aplicaţii, dintre care 15 au fost selectate.

    Procedura, reglementată legal, a fost derulată de către  o comisie creată la nivelul Ministerului Finanţelor, formată din specialişti, stabilită prin ordin al Ministrului Finanţelor. Rigurozitatea procedurii de selecţie a fost confirmată şi de faptul că toţi candidaţii selectaţi au întrunit cerinţele stricte de adecvare prevăzute de legislaţia specifică aplicabilă instituţiilor de credit, obţinând ulterior şi aprobarea Băncii Naţionale a României în vederea exercitării responsabilităţilor.

    Sistemul de salarizare al întregului personal, inclusiv al conducerii băncii, se situează la nivelul mediu din grilele specifice şi aplicate de către toate celelalte bănci care operează în sistemul bancar.

    În ceea ce priveşte procesul de schimbare a sediului social, acesta a fost o decizie de management strategic, pentru eficientizarea activităţii şi construirea unei imagini corporative, cât şi pentru optimizarea costurilor operaţionale.

    De exemplu, sediul central anterior, a fost proiectat iniţial cu destinaţie de bloc de locuinţe motiv pentru care clădirea dispunea de spaţii de dimensiuni reduse şi dispersate, închise şi izolate, ceea ce făcea dificilă crearea de grupuri de lucru şi, prin urmare, reducea eficienţa între departamentele băncii atât din punct de vedere operaţional, cât şi comunicaţional.

    Actuala locaţie este amenajată în sistem open space – corespunzător cerinţelor unei organizaţii în dezvoltare – ce permite creşterea corelării operaţionale a structurilor interne, flexibilizarea comunicării intra şi inter departamentală, precum şi creşterea calităţii interacţiunii cu clienţii. În plus, înainte de relocare, banca avea în administrare o suprafaţa utilă totală de aproape 10.000 mp, din care numai aproximativ 48% era destinată spaţiilor de birouri, în timp ce actualul sediu permite utilizarea la maximum a spaţiului ocupat, peste 90% din suprafaţă fiind destinată birourilor, deci implicit s-a reuşit şi o reducere proporţională a costurilor de administrare.

    Procesul de schimbare a sediului social s-a realizat cu deplina respectare a prevederilor legale, toate etapele fiind aprobate la nivelul Consiliului de Administraţie şi al Adunării Generale a Acţionarilor.

    Negocierea şi încheirea contractului de sublocaţiune aferent noului sediu central al băncii s-a făcut, de asemenea, în condiţii de legalitate şi eficienţă economică, termenii şi condiţiile esenţiale ale contractului  fiind, de asemenea, aprobate de Consiliul de Administraţie.

    Selecţia actualului spaţiu şi fundamentarea chiriei s-au făcut pe baza evaluărilor realizate de firme de evaluare cu reputaţie profesională recunoscută, atât la momentul perfectării contractului iniţial, cât şi cu ocazia negocierilor derulate pentru  prelungirile ulterioare ale acestuia. Mai mult, criteriul care a stat la baza desemnării ofertei câştigătoare a fost raportul calitate/preţ – ţinând cont de poziţionare, imagine şi notorietate, iar alegerea oricărui alt spaţiu, în momentul iniţial sau ulterior, cu ocazia prelungirilor, ar fi condus la costuri suplimentare de minimum 10-15%, fără a se adăuga TVA aferentă, în condiţiile în care chiria prevăzută în contractul actual este în regim de scutire de TVA.

    Precizăm că, din punct de vedere legal, banca a avut doar opţiunea unei sublocaţiuni întrucât, încă de la momentul relocării sediului, imobilul făcea obiectul unui alt contract de locaţiune încheiat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) până în 2031, fără nicio perioadă de discontinuitate, iar valoarea chiriei încasate de RAAPPS nu a fost şi nu putea fi cunoscută de bancă, având în vedere clauzele de confidenţialitate aplicabile între RAPPS şi partenerul său contractual.

    Încheirea şi derularea contractului de sublocaţiune au făcut anterior obiectul unor verificări extinse, atât din partea unor autorităţi administrative, cât şi judiciare (Curtea de Conturi, Direcţia Naţională Anticorupţie etc.), nefiind constatată nicio încălcare a legii şi nefiind dispusă nicio măsură coercitivă în consecinţă.

    În ultimii 13 ani, de când domnul preşedinte Traian Halalai a preluat managementul băncii, fiind reconfirmat de patru ori succesiv, Exim Banca Românească a trecut printr-un proces amplu de transformare strategică, care a avut ca rezultat o ascensiune remarcabilă în topul industriei bancare din România: astăzi locul 8 în clasamentul celor mai mari bănci după active. Această ascensiune, care a început de la poziţia 21 în 2012, a fost posibilă datorită exclusiv echipei manageriale, fără sprijin financiar guvernamental. Astăzi, Exim Banca Românească este recunoscută drept o instituţie de credit de importanţă sistemică şi una dintre cele mai valoroase companii româneşti.

    Sub supravegherea directă şi permanentă a Băncii Naţionale a României,  în toată această perioadă, Exim Banca Românească a operat în deplină conformitate cu reglementările şi standardele aplicabile tuturor instituţiilor bancare din România, implementând parametrii prudenţiali şi de eficienţă similari cu cei ai băncilor private din sistemul bancar românesc. Fiind supusă în mod regulat unor audituri şi verificări periodice riguroase, realizate atât de structurile interne specializate – audit, conformitate, cât şi de autorităţi administrative şi judiciare, în activitatea Exim nu au fost identificate nereguli, încălcări ale legii sau prejudicii financiare, probând integritatea operaţională a băncii.

    Prin deciziile bine fundamentate şi acţiunile consecvente ale managementului, banca a înregistrat rezultate remarcabile în perioada 2013 – 2024, demonstrând o deosebită capacitate de a valorifica eficient resursele disponibile şi de a menţine un control riguros asupra riscurilor şi costurilor operaţionale, în ciuda provocărilor globale (pandemie, criză energetică, conflict geopolitic) şi a unei pieţe extrem de competitive. Astfel, banca a raportat umătorii indicatori:

    • Profit cumulat de 520 milioane de lei – Exim este una dintre puţinele bănci de pe piaţă care a raportat permanent profit, menţinându-şi tendinţa de creştere constantă anuală. Profitul a fost reinvestit permanent pentru întărirea capacităţii de a susţine creditarea economiei reale şi construirea unei baze solide de creştere.
    • Active de 7 ori peste nivelul din 2012, cu un ritm anual de crestere de 17%, mai mult decât dublul pieţei (8%).
    • Credite de 14 ori peste nivelul din 2012, cu un ritm anual de creştere de 25% faţă de 6% ritmul anual pe sistem bancar.
    • Depozite de 182 ori peste nivelul din 2012, cu un ritm anual de creştere de 54% faţă de 7% ritmul anual pe sistem bancar.
    • În tot acest interval, independent de componentele specifice unei bănci universale, Exim a susţinut dezvoltarea durabilă a economiei prin intermediul portofoliului în numele şi în contul statului: finanţări, garanţii şi asigurări de stat. Valoarea totală a produselor acordate pentru susţinerea economiei în numele şi în contul statului în perioada 2013 – 2024: 26,8 miliarde de lei

    Din 31 decembrie 2022, Exim a devent o bancă universală (Exim Banca Românească) după finalizarea procesului de fuziune prin absorbţie între EximBank, în calitate de societate absorbantă, şi Banca Românească, în calitate de societate absorbită, un proiect unic pe piaţa bancară – fiind pentru prima oară în istoria banking-ului românesc când o bancă cu capital de stat a preluat o bancă privată.

    Un proiect care, pe lângă  intrarea pe segmentul de retail a unui nou jucător care şi-a asumat misiunea de a continua să susţină creşterea economiei româneşti, a răspuns preocupării autorităţilor de întărire a prezenţei, a rolului şi a impactului sistemic al băncilor cu capital românesc pe piaţa bancară locală.

    Fuziunea nu a implicat nicio finanţare de la bugetul de stat, poziţia de capital puternică permiţând EximBank să achite preţul pentru achiziţionarea acţiunilor Băncii Româneşti doar din resurse proprii.

    De altfel, creşterea accelerată a activităţii din ultimii 13 ani a fost realizată de Exim bazându-se exclusiv pe capitalurile proprii, ultima majorare de capital a băncii fiind realizată la începutul anului 2006.

    Având în vedere însă ritmul accelerat de dezvoltare al băncii şi creşterea cerinţelor de capital impuse de reglementările europene şi naţionale, a devenit necesară identificarea şi atragerea unor surse suplimentare de capital, menite să susţină expansiunea sustenabilă a activităţii.

    Discuţiile despre capitalizarea băncii au început de mai mulţi ani, dar paşii concreţi au fost făcuţi în 2024, când România a transmis Comisiei Europene Testul Investitorului Privat Prudent.

    Comisia Europeană a analizat şi a concluzionat că majorarea este justificată economic şi respectă principiile unei economii de piaţă, astfel că Guvernul României a aprobat recent capitalizarea băncii cu 250 de milioane de euro.

    În încheiere, reafirmăm întreaga disponibilitate de a colabora cu Prim-ministrul României, Ministerul Finanţelor precum şi cu orice autoritate competentă de control şi de a oferi toate informaţiile necesare în vederea clarificării tuturor circumstanţelor legate de încheierea şi derularea contractului de sublocaţiune aferent imobilului în care funcţionează sediul central al băncii, precum şi pentru informarea corectă a opiniei publice, ca element esenţial în protejarea reputaţiei unei instituţii de credit de importanţă sistemică pentru sistemul bancar românesc şi imaginea acestuia în contextul financiar-bancar european, cât şi pentru prestigiul şi reputaţia profesională a managementului băncii