BusinessMagazin

Blog

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Mihaela Nicola, The Group

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Chiar dacă nu a profesat vreodată în domeniu, Facultatea de Matematică a ajutat-o să-şi formeze un sistem de gândire arborescentă, lucru extrem de util acum, când conduce, alături de Zoltan Szigeti, cel mai mare grup independent de comunicare din România.

    Cariera Mihaelei Nicola în publicitate a început în 1991, la agenţia Grafitti BBDO. Era momentul când specialiştii se dezvoltau odată cu industria, aflată la începuturi. Din 1994 au început 10 ani în care s-a aflat în managementul grupului Ogilvy din România, pentru ca în 2005 să transfere bagajul de cunoştinte acumulate timp de 14 ani în propria afacere. Astfel, alături de Zoltan Szigeti a format The Group, care astăzi are 18 agenţii şi 209 angajaţi.

    Anul acesta The Group a încheiat un parteneriat cu Omnicom Media Group pentru a-şi consolida investiţiile în media prin intermediul agenţiei de media buying care aparţine The Group, acesta devenind acţionar în agenţiile OMD şi PHD.

     

    BUSINESS Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Mihaela Nicola, The Group: Privită din afară, fără lupă, lumea de business, ca şi cea socială sau politică, este condusă de bărbaţi. Numeric, valoric şi chiar calitativ. Când aplici judecata de laborator şi analizezi microscopic, la nivelul primar la care se întâmplă “conexiunile”, apare mereu un rol nu numai determinant, dar şi dominant al unei femei. Nu-mi place să vorbesc despre “a fi femeie de afaceri” ca despre o dizabilitate în raport cu domnii, nu cred că-i nici măcar o slăbiciune. Înainte de a-ţi croi drumul, îl alegi, acolo este prima capcană. Mai apoi, pe acelaşi drum întâlneşti mulţi călători spre aceeaşi direcţie. Drumul e acelaşi, uneltele, aceleaşi, disponibile tuturor, destinaţia comună: succesul. Diferenţa provine, aşadar, din abilitatea de a mânui instrumente comune pentru construcţia de business, din înzestrarea intelectuală şi din adaptabilitatea la condiţii dificile de parcus; niciunul dintre aceste ingrediente nu are exclusivitate de gen. Ştiu şi eu poveşti despre compromisuri suplimentare pe care doamnele trebuie să le facă, am auzit despre tribut emoţional, afectiv sau distanţat de morală pe care se presupune că le face o femeie pentru a avansa ierarhic sau a construi o afacere; dar parcursul meu şi exemplele pe care le văd în jur contrazic aceste prejudecăţi. Aşadar, a-ţi croi drumul în lumea de business este un exerciţiu de tenacitate, o sumă de renunţări, compromisuri şi sacrificii care nu au gen.

    BUSINESS Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
    Mihaela Nicola, The Group: Nu ştiu dacă sunt neapărat calităţi feminine, dar intuiţia şi tactul ajută mult. Compensează lipsa de răbdare, lipsa din pricina căreia doamnele au generat atâta anecdotică. Acolo unde domnii aplică cinismul, doamnele iau decizii cu sufletul. Atunci când domnii cumpănesc îndelung, doamnele au acţionat deja. Domnii elimină, doamnele adaugă. Domnii savurează parcursul, doamnele sunt interesate de destinaţie. Ce bine că suntem diferiţi. Şi mai bine că suntem complementari.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • 2007 şi 2008 – anii la care visează vânzătorii de imprimante

    Nesfârşitele discuţii, uneori, despre ce smartphone sau tabletă sunt mai bune – Apple sau Samsung, sau despre ce aparat foto e mai performant – de la Nikon sau Canon – nu sunt doar vorbe aruncate în vânt: românii chiar cheltuie mult mai mult pe mai scumpele telefoane inteligente sau aparate foto decât pe imprimante.

    “Piaţa echipamentelor de birou în 2011 a atins valoarea de 32 de milioane de euro. Acest sector înregistrează cele mai scăzute vânzări dintre toate categoriile de bunuri de folosinţă îndelungată monitorizate”, spune Ciprian Hătneanu, director Retail and Technology la GfK România, una dintre companiile care analizează evoluţiile de pe piaţă. În aceeaşi perioadă piaţa de aparate foto a atins o valoare de aproape 50 de milioane de euro, în creştere cu aproape 20% iar cea de produse IT – unde laptopurile sunt produsul dominant – a urcat chiar şi mai repede, până la aproape 450 de milioane de euro, în condiţiile unui avans modic al economiei locale (2,5%).

    Nu a fost o surpriză, precizează Hătneanu: “La începutul anului 2011 vorbeam despre o stare de aşteptare şi de prudenţă, în special în zona business-to-business”, dar lucurile s-au schimbat spre finele anului. “În ultimul trimestru al anului 2011, piaţa de imprimante şi multifuncţionale a avut o tendinţă ascendentă. Atingând valoarea de 10 milioane euro, sectorul a marcat o creştere de 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010. În ultimul trimestru al anului 2011 s-a observat însă o dezmorţire a bugetelor pentru achiziţionarea echipamentelor de birou”.

    Care sunt produsele care au determinat consumatorii şi companiile să iasă la cumpărături? “Preferinţele au rămas în acelaşi segment, al produselor multifuncţionale laser. Echipamentele laser prezintă un număr de avantaje faţă de cele cu jet de cerneală. Viteza de tipărire este constantă, indiferent de complexitatea imaginii tipărite, şi, deşi investiţia iniţială în echipament este mai mare, costul consumabilelor este mai mic. Inkjet-urile sunt cele mai răspândite în rândul utilizatorilor casnici. Motivele acestei răspândiri sunt volumul necesar de imprimare nu foarte mare şi preţul de achiziţie mult mai scăzut al unei astfel de imprimante”, spune Hătneanu.

    Cum arată estimările pentru anul 2012, în contextul în care economia este aşteptată să avanseze cu un procent apropiat marjei de eroare din sondaje? Cei mai mari jucători din industrie mizează pe un an cu vânzări mai mari, în care clienţii vor alege uitându-se la preţ şi la promisiunea economiilor de costuri adusă de fiecare echipament.

    Piaţa de imprimante destinate mediului de business va înregistra în acest an o creştere de câteva procente, iar unul dintre criteriile principale după care firmele îşi aleg soluţiile de imprimare este cel legat de posibilităţile de reducere a costurilor, declară şi Cezar Croveanu, directorul general al Sama Consul, unicul partener local al Canon pe piaţa B2B în România.

    Liderul pieţei locale de imprimante, subsidiara companiei americane Hewlett Packard (HP), a avut vânzări în creştere în primul trimestru şi estimează o evoluţie similară la nivelul întregului an, spune Irinel Ilie, country manager al diviziei locale Imaging and Printing Group (IPG).

    “În primul trimestru al anului 2012, vânzările HP şi-au continuat evoluţia ascendentă din anul precedent. Astfel, în ciuda unei pieţe totale de echipamente de imprimare care s-a contractat cu 13% de la an la an conform cifrelor IDC, HP a devansat nivelul mediu de creştere al pieţei, consolidându-şi astfel poziţia de lider. Conform aceloraşi cifre independente, în primele trei luni ale anului, HP a avut o cotă de 41% din piaţa totală de echipamente de imprimare. (…) Pe segmentul echipamentelor de imprimare cu cerneală, imprimantele HP reprezintă 56% din totalul echipamentelor vândute”.

  • Maşini de import, executivi de import

    Opt din cele mai mari zece companii de import automobile de pe piaţa locală sunt controlate de expaţi, care gestionează stocuri de zeci de mii de maşini anual şi afaceri cumulate de peste un miliard de euro, chiar şi în contextul în care piaţa a pierdut peste 70% din volum în ultimii ani.

    Bazele pieţei auto locale au fost puse însă tot de executivi români, la începutul anilor ’90, când piaţa era dominată aproape integral de mărcile autohtone Dacia, Oltcit şi Aro. “Era distractiv să vinzi atunci maşini. Cunoşteam toţi clienţii. Dacă vedeam pe stradă un Mercedes-Benz S-Klasse, ştiam cine este proprietarul pentru că cinci erau toate”, declara în cadrul unui interviu Marius Piţigoi, cel care a pus bazele Autorom, importatorul Mercedes-Benz din cadrul grupului Ţiriac.

    În ultimii douăzeci de ani, pe măsură ce vânzările de maşini au crescut, piaţa a atras atenţia producătorilor care au venit direct cu propriii importatori.
    Printre primii a fost Porsche Holding, în ultima parte a anilor 90, iar în 2007 a urmat “boomul”, pentru că au venit, pe rând, Mercedes-Benz România, Citroen, BMW Group, Honda Trading şi Ford România, care acum şi produce maşini la Craiova.

    Ultimii mari jucători controlaţi în continuare de români sunt Trust Motors, importatorul Peugeot, dar şi brandurile reprezentate de Ţiriac Holdings – Hyundai, Mitsubishi, Jaguar şi Land Rover. Dar de ce ar fi mai bun un expat decât un executiv local?

    “Expaţii au avantaje în ceea ce priveşte “conexiunea” dintre divizia locală şi sediul central al companiei. Şi pot aduce companiei informaţii specifice, procese şi conexiuni. Aceste lucruri sunt importante pentru afaceri noi dar şi pentru funcţii-cheie. În afară de aceste lucruri, restul avantajelor sunt de partea managerilor locali” este de părere Michael Grewe, director general al Mercedes-Benz România încă de la venirea companiei, la finele anului 2006.

    De aceeaşi părere este şi Marc Gueudin, cel care în prima parte a anului trecut a preluat conducerea importurilor Citroen. Experienţa internaţională, specializarea în domeniul de activitate, orientarea strategică constantă, gradul de adaptabilitate dar şi cunoaşterea produselor şi valorilor mărcii sunt o parte din avantajele unui expat. “Rezultatele obţinute depind în egală măsură de cunoaşterea şi înţelegerea caracteristicilor şi mecanismului de funcţionare a mediului din ţara respectivă, de capacitatea de a fructifica oportunităţile”, spune Gueudin.

    Grewe a ajuns la Bucureşti în octombrie 2006, iniţial pentru un mandat de trei ani, care a fost extins în acest interval de mai multe ori. “Personal, sunt deschis a sta în România şi pe termen lung, îmi place această ţară, dar la un moment dat va avea loc o “rotaţie” în ceea ce priveşte funcţia”, a spus Grewe. Înainte de a veni în România, Michael Grewe a lucrat la sediul central al Daimler, în departamentul de Vânzări Internaţionale şi Dezvoltare a Serviciilor de post-vânzare. În timpul acestui mandat a fost responsabil de structura reţelei de dealeri şi distribuitori de pe pieţele în curs de dezvoltare, inclusiv proiecte în România. “A fost util să cunosc ţara şi piaţa înainte cu mult timp înainte de a veni aici”, recunoaşte Michael Grewe.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Gabriela Mladin, Microsoft

    A intrat în echipa Microsoft cu aproape doi ani în urmă pentru a conduce businessul de software preinstalat pe echipamente hardware. Decizia de a accepta această poziţie “a fost uşor de luat, dată fiind cunoaşterea aprofundată a pieţei de distribuţie şi re-vânzare IT din România şi experienţa de lucru anterioară”.

    După primul an a devenit directorul grupului consumers channels group, responsabil pentru segmentul utilizatorilor finali, un grup format în 2011 la nivelul Microsoft pentru “a crea experienţe inovatoare pentru consumatori şi noi oportunităţi de business pentru partenerii hardware, din retail, operatori de telefonie mobilă şi distribuitori”. Echipa pe care o conduce este formată azi din 10 angajaţi şi include mai multe discipline – de la vânzări la managementul relaţiei cu partenerii, de la marketing până la management de produs. Veniturile Microsoft în România sunt relativ echilibrate între segmentele consumatorilor finali, companiilor comerciale şi sectorului public. “Segmentul de business de care sunt responsabilă va avea o creştere de circa 20% în anul fiscal curent (iulie 2011 – iunie 2012).” Cel mai dificil moment din cariera sa a fost când compania pentru care lucra atunci a decis, la nivel global, dizolvarea departamentului pe care îl conducea; echipa trebuia împăr-ţită în alte departamente. A decis atunci ca, pe termen scurt, să rămână alături de unul dintre departamente, dar a fost şi momentul “în care am hotărât să evaluez şi alte oportunităţi profesionale”. A fost tentată de antreprenoriat, însă a considerat că oportunităţile de dezvoltare a carierei, într-o companie ca Microsoft, “sunt aproape imposibil de egalat într-un business propriu în această perioadă”. Are însă convingerea că, pe termen lung, “experienţa de business şi de lucru cu oamenii, pe care am dobândit-o până acum şi pe care o voi obţine în continuare, va contribui decisiv la decizia mea de a face acest pas în viitor”.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • EURO 2012: ITALIA a învins GERMANIA, scor 2-1, şi s-a calificat în finala de la Kiev

    Golurile învingătorilor au fost marcate de Balotelli ’20, ’36. Pentru Germania a înscris Mesut Ozil, în minutul 90+2, din penalti.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Insolvenţa Hidroelectrica deschide cutia Pandorei – cum a ajuns compania de la “vom mobiliza 470 de milioane de euro” la “nu am găsit bani în firmă”

    Prima care a taxat dur această măsură a fost agenţia de rating Moody’s, care a coborât cu patru trepte ratingul producătorului român de energie controlat de stat. Interesant este că anunţul agenţiei de rating a venit cu câteva ore înainte ca instanţa să admită cererea de insolvenţă. În primă fază, starea de insolvenţă a Hidroelectrica, “la pachet” cu reducerea ratingului, ar putea genera costuri suplimentare pentru companie, care s-ar putea reflecta în preţul energiei sau în scăderea cantităţii de energie livrată în sistemul naţional.

    Experţii în energie contactaţi de BUSINESS Magazin sunt de părere că până când Hidroelectrica îşi va reface imaginea de companie reorganizată va dura, iar între timp compania se va împrumuta la dobânzi mai mari, investiţiile curente, reparaţiile, s-ar putea să aibă de suferit. În plus, administratorul judiciar al companiei ar putea decide reduceri de personal, acţiune care ar putea fi urmată de greve şi implicit de livrarea în sistem a unei cantităţi mai mici de energie. “O serie de reacţii viscerale ar putea apărea şi din partea creditorilor, care ar putea majora dobânzile la împrumuturile acordate Hidroelectrica”, este de părere Ionuţ Purica, expert în energie. Pe de altă parte, chiar şi un administrator judiciar foarte bun are nevoie de timp pentru a se adapta cu profilul Hidroelectrica. “Euro Insol intră ca administrator judiciar de la hoteluri, Romexpo şi Plafar, într-un domeniu de o cu totul altă anvergură, domeniul energetic. Este o curbă de învăţare”, a mai spus Purica.

    BANCHERII: “O MĂSURĂ ABSOLUT CONTRAPRODUCTIVĂ”
    Nici reacţia mediului de afaceri nu a întârziat, acesta caracterizând măsura intrării în insolvenţă a Hidroelectrica drept una “absolut contraproductivă”. Bancherii care au creditat Hidroelectrica au anunţat că trebuie să provizioneze întreaga expunere, chiar dacă li s-a promis că ratele vor fi plătite la timp după intrarea în insolvenţă. “Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (…) Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat”, a declarat Mişu Negriţoiu, directorul general ING România, la ZF Bankers Summit12.

    MIZA – ANULAREA CONTRACTELOR CU BĂIEĂII DEŞTEPŢI?
    Cum a ajuns Hidroelectrica, a doua cea mai valoroasă companie din România – evaluată în 2011 de Ziarul Financiar la 3,49 miliarde de euro, să rămână fără lichidităţi rămâne deocamdată un mister. Motivele oficiale invocate de companie sunt mai multe, legate de secetă, devalorizarea monedei naţionale, majorarea pierderilor financiare. Neoficial, miza ar putea fi anularea contractelor cu aşa-numiţii băieţi deştepţi. De altfel, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale din 2011, prin contractele directe încheiate în mod netransparent, Hidroelectrica a pierdut 4-5 miliarde de lei.

    În acelaşi timp, Comisia Europeană a iniţiat în urmă cu două luni o investigaţie privind contractele prin care producătorul român de energie controlat de stat a vândut energie electrică la tarife preferenţiale.
    Cu doar câteva luni înainte, nimic nu anunţa o asemenea situaţie în curtea celui mai mare producător de energie. Comparând declaraţiile făcute la începutul anului de un fost director general al Hidroelectrica, Dragoş Zachia-Zlatea, cu cele făcute zilele trecute de Remus Vulpescu, preşedintele CA, diferenţa este semnificativă.

    Iată ce spunea Zlatea în februarie, în cadrul ZF Power Summit: “Avem peste zece proiecte de investiţii aflate în derulare care pot aduce un plus de peste 300 de megawaţi în următorii ani. Vom mobiliza 470 de milioane de euro din surse proprii şi credite bancare atrase pentru aceste proiecte pe care trebuie să le rerminăm până în 2015….Am atras peste 100 de milioane de euro de la BERD…Cifra de afaceri bugetată pentru 2012 este similară cu 2011 şi e în valoare de trei miliarde de lei, profitul bugetat pentru 2012 este 85-100 milioane de lei, ne-am întors la trendul normal înainte ca seceta să ne scadă profitul”.

    Şi iată ce a spus Remus Vulpescu, pe 20 iunie a.c., în ziua intrării oficiale în insolvenţă a Hidroelectrica: “Eu nu am găsit bani în firmă….Hidroelectrica a avut un profit contabil, dar nu are lichidităţi. Dacă s-ar fi provizionat şi cantitatea de energie vândută pe datorie către unele CET-uri, nu ar mai fi avut profit, ar fi intrat pe pierderi…Hidroelectrica datorează MECMA circa 200 de milioane lei, Apelor Române – 160 milioane lei, pentru redevenţe la apă, Fondului Proprietatea – 44 milioane lei, aferente dividendelor pentru 2010, la CE Turceni – 41 milioane de lei”

    CE PROMITE ADMINISTRATORUL JUDICIAR
    Imediat după anunţul Tribunalului Bucureşti privind admiterea cererii de insolvenţă, Remus Borza, administratorul judiciar desemnat de instanţă, la propunerea CA al Hidroelectrica, a anunţat planurile sale pentru companie. Potrivit lui Borza, sarcina administratorul judiciar, aşa cum prevede legea în această materie, este aceea de a eficientiza activitatea companiei, de a o restructura, de a o supune unui plan de reorganizare, de a maximiza veniturile, de a plăti toate datoriile de la masa credală şi, în final, de a o readuce înapoi în circuitul economic. Mai mult, Borza promite că toate contractele încheiate de Hidroelectrica vor fi analizate temeinic, inclusiv cele cu “băieţii deştepţi”, iar cele care se va constata că aduc prejudicii companiei vor fi anulate.

  • Ponta, întrebat ce va face dacă se demonstrează că a plagiat: Cu siguranţă că mă voi retrage

    El spune că această problemă a apărut ca urmare a conflictului existent între el şi preşedinte pe tema prezenţei la Consiliul European. “Am început teza în 1999 şi, de atunci, am fost ministru în guverne diferite, vicepreşedinte al Parlamentului şi sunt liderul partidului de doi ani. Am respectat toate regulile existente în România. Am cerut Comisiei de etică din cadrul Ministerului Educaţiei să verifice lucrarea mea şi sunt convins că se va demonstra că nu sunt vinovat de plagiat. Din păcate, este vorba de un atac politic din partea preşedintelui, după ce mi-am anunţat dreptul de a fi prezent la Bruxelles”, spune Ponta în El Pais.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cât costa acum opt ani pachetul de ţigări pe care îl fumezi

    British American Tobacco (BAT)
    37.000 lei Kent: Tritek (1, 4, 8), Mintek (1, 2, 3) şi 100’s
    33.000 lei Rothmans
    30.000 lei Lucky Strike: Filter şi Light
    30.000 lei Hollywood
    29.000 lei Pall Mall: Filter, Lights, Ultra Light, Menthol, One
    29.000 lei Viceroy: Special Filter, Special Light, Special Ultra Light, Filter, Light, Ultra Light
    27.000 lei Viceroy necartonat
    15.000 lei Pall Mall Light (10 ţigarete)
    15.000 lei Viceroy Filter 10 ţigarete)

    Philip Morris (PM)
    39.000 lei Parliament: Light şi Ultra Light
    33.000 lei Marlboro (100’s şi scurt): Filter, Light , Menthol
    29.000 lei L&M: Charcoal Filter şi Light, Filter, Light, Ultra Light, Menthol
    30.000 lei Chesterfield: Filter, Light
    26.000 lei Assos
    26.000 lei Red&White
    24.000 lei Zet
    17.000 lei Marlboro Filter şi Light (10 ţigarete)

    Japan Tobacco International (JTI)
    37.000 lei Camel: Filter, Light, Ultra Light
    31.000 lei Winston: Filter, Light, Ultra Light, One
    28.000 lei Winchester: Filter, Light, Menthol
    28.000 lei Monte Carlo: Filter, Light, Light Menthol
    28.000 lei More
    26.000 lei Winchester necartonat: Filter, Light
    26.000 lei More necartonat
    19.000 lei Camel (10 ţigarete): Filter şi Light
    16.000 lei Winston (10 ţigarete)

    Date valabile în lei vechi (ROL), în anul 2004

  • Două noi modele se alătură gamei Dacia: Dokker şi Dokker Van

    Dacia Dokker este un combi cu 5 locuri destinat unei utilizări mixte (atât în scop personal, cât şi în scop profesional), care dispune de un volum al portbagajului şi de o modularitate la cel mai bun nivel din categorie.

    Dacia Dokker Van este o furgonetă ale cărei calităţi utilitare se adreseaza în principal mici comercianţi şi întreprinzători. Ele vor fi comercializate începând din iunie 2012 în Maroc şi din toamna anului 2012 în Europa.

    Dacia Dokker se adresează unei clientele aflate în căutarea unui vehicul polivalent care asigură în acelaşi timp transportul obiectelor voluminoase şi călătoria cu familia în condiţii de confort. El poate transporta 5 persoane oferind cel mai mare volum de portbagaj din segmentul său. Prin rabatarea banchetei spate se obţine un volum de încărcare de 3 m3, adaptat utilizării în scop profesional. Accesul la zona de încărcare sau la locurile din spate este facilitat de cele două uşi laterale culisante vitrate.

    Versiunea utilitară, Dacia Dokker Van, este o furgonetă fiabilă şi robustă. Capacităţile sale de încărcare se situează la cel mai bun nivel din segment datorită modularităţii scaunului din dreapta (Opţiunea Dacia Easy Seat). Încărcarea este facilitată datorită uşii laterale largi, culisante. Pentru a răspunde cât mai bine aşteptărilor utilizatorilor, Dokker Van oferă numeroase posibilităţi de transformare şi o gamă largă de accesorii.

    Ca în cazul Dacia Lodgy, interiorul modelelor Dokker şi Dokker Van oferă elemente de confort, moderne şi practice. Ele pot dispune de sistemul multimedia “Media Nav” cu touch screen de 18 cm (7”), sistem de navigaţie, radio, conectivitate şi sistem de telefonie Bluetooth. Opţional sunt disponibile limitatorul de viteză şi asistenţa la parcarea cu spatele.

    Dacia Dokker şi Dokker Van sunt propuse, în funcţie de ţară, cu 4 motorizări: noua motorizare pe benzină 1.2 TCe 115 CP, motorizarea pe benzină 1.6 MPI 85 CP, precum şi motoarele diesel 1.5 dCi 75 CP şi 90 CP. Cele două motoare diesel care beneficiază de eticheta Dacia eco2 afişează un consum de numai 4,5 l/100 km* şi generează emisii de CO2 de 118 g/km*.

  • Gradul de incertitudine privind sistemul fiscal din România, unul dintre cele mai ridicate din Europa

    Informaţia este inclusă în prima ediţie a raportului “Gradul de certitudine fiscală – un studiu despre relaţia dintre companii şi autorităţile fiscale” în 24 de state din EMEA. “Deşi rezultatele arată că în majoritatea ţărilor companiile au o relaţie bună cu autorităţile fiscale locale, gradul general de incertitudine reprezintă un motiv de îngrijorare: unul din doi respondenţi consideră că incertitudinea fiscală din ţara lor are un impact şi chiar afectează operaţiunile companiei pe care o reprezintă”, se arată într-un comunicat al Deloitte. Studiul analizează totodată gradul în care autorităţile locale implementează sistemele informatice la nivel operaţional, modul în care respondenţii din diverse ţări percep disensiunile cu autorităţile locale şi sistemul de soluţionare fiscală anticipată.

    Mai multe pe mediafax.ro