BusinessMagazin

Blog

  • Previziuni 2026. Mesaj pentru 2026 de la bancherii României: Ce previziuni au pentru acest an şefii băncilor mari din România – cum vor merge economia şi bankingul?

    Şefii băncilor mari se declară încrezători în potenţialul de revenire al economiei româneşti, mizând printre altele pe volumul mare de fonduri europene care ar putea să fie absorbite în 2026, sperând că vom putea gestiona şi vom depăşi cu bine şi această perioadă, aşa cum am trecut şi prin alte situaţii dificile, excepţionale.

    Liderii din banking privesc cu încredere anul 2026, menţinându-şi un optimism temperat, conştienţi însă de provocările care se conturează la orizont şi de incertitudinile de tot felul, ce vor face din 2026 un an complicat. „2026 va fi provocator pentru businessul românesc, un test pentru economia românească”, „Incertitudinea economică va continua”, „2026 se anunţă cu multe provocări, de la incertitudini în plan economic, la nivel global, până la nevoia de continuare a reformelor”, „Anul 2026 va continua să fie un an de ajustare şi consolidare fiscală, deci unul complicat”, „Provocările perioadei următoare, pe lângă cele macroeconomice globale, sunt cele legate de impactul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, respectiv cât de mult va fi afectată creşterea economică”, „Ne putem aştepta la un an din care nu vor lipsi provocările”, „Anul 2026 se conturează ca o perioadă de reaşezare pentru economia României”. 

    Acestea sunt câteva mesaje privind anul 2026 transmise de şefii de bănci mari pentru suplimentul aniversar ZF 27 de ani. Dar, înainte de a vedea previziunile despre cum va să fie anul 2026, să aruncăm o privire asupra anului trecut. Deci cum a fost anul 2025? Anul trecut am avut frânare a economiei, inflaţie persistentă, după creşterile de taxe, dobânzi ridicate, încetinire a creditării şi deficite tot mari. Economia României a înregistrat în primele nouă luni din 2025 o creştere economică mai mică de 1%, iar creditarea a încetinit. Concret, creşterea PIB a fost de doar 0,8% pe serie brută faţă de 9 luni/2024. Iar creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei, a continuat să crească în anul 2025, însă nu foarte rapid, din cauza dobânzilor mari. Ritmul mediu anual de creştere al creditului privat a fost de 8,8% în perioada ianuarie-septembrie 2025, ultimele luni aducând, însă, o încetinire a apetitului pentru împrumuturi. A doua parte a anului 2025 a adus creşterea inflaţiei spre 10%, ca urmare a creşterii TVA şi a accizelor, precum şi după scumpirea energiei electrice,  astfel că dobânzile au rămas mari, BNR menţinând rata-cheie la 6,5% tot anul, în timp ce creditarea şi economia au mers cu frâna trasă.

    Cât despre cursul valutar, acesta a depăşit anul trecut pragul de 5 lei/euro, urcând la un maxim istoric de peste 5,12 lei/euro la începutul lunii mai din 2025, în contextul turbulenţelor politice legate de alegerile prezidenţiale, dar apoi a mai scăzut, spre final de an oscilând în jurul a 5,09 lei/euro, cu circa 2,5% peste nivelul de la final de 2024. Iar deficitul bugetar a ajuns în noiembrie 2025 la 6,4% din PIB, în uşoară scădere de la nivelul de 7,15% din PIB din 2024, pentru 2026 ţinta de deficit bugetar fiind între 6% şi 6,5% din PIB, după cum au anunţat oficialii guvernamentali. Vedem că, deocamdată, nu suntem într-o criză economică şi financiară, dar economia a frânat, şi există o serie de întrebări legate de ce măsuri, inclusiv fiscale, vor mai fi adoptate de Executiv, dacă vor fi ajustate şi cheltuielile bugetare (când?/cum? cât de mult?), dacă vor mai fi majorate impozitele, dacă va scăpa România de recesiune, dacă vom avea o aterizare dură (hard landing – engl.) sau o aterizare ceva mai blândă a economiei sau, dimpotrivă, o revigorare a economiei cu ajutorul fondurilor europene.

    Pentru anul 2026, prognozele unor bănci indică un început de redresare a economiei, creşterea PIB urmând să ajungă în jurul a 1,5%-2%, peste nivelul din 2025, inflaţia ar urma să scadă, ducând la diminuarea dobânzilor, în timp ce şi deficitul bugetar se va ajusta mai vizibil, semnalele favorabile fiind aşteptate în special pentru a doua jumătate a anului. Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, să reducem deficitul bugetar, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate, susţin liderii din banking. Dar ajustarea fiscală duce la încetinirea economiei, temperând consumul şi investiţiile. Astfel că sunt necesare şi măsuri de stimulare a creşterii PIB. Bancherii speră că noua etapă a reformei în care vom intra în 2026 va depăşi logica majorărilor de taxe şi se va concentra pe disciplină fiscală, digitalizarea serviciilor publice, investiţii strategice şi instituţii eficiente, şi va exista şi o concentrare mai puternică pe competitivitate şi productivitate. Cert este că perioada actuală aduce provocări macroecoeconomice şi geopolitice de tot felul. În pofida acestui context turbulent, liderii din banking susţin că au în continuare motive de încredere în România, în sistemul bancar şi în băncile pe care le conduc.

    Şefii băncilor mari se declară încrezători în potenţialul de revenire al economiei româneşti, mizând printre altele pe volumul mare de fonduri europene care ar putea să fie absorbite în 2026, sperând că vom putea gestiona şi vom depăşi cu bine şi această perioadă, aşa cum am trecut şi prin alte situaţii dificile, excepţionale. Relansarea investiţiilor, inovaţie, adaptarea rapidă la noile tehnologii pot contribui, de asemenea, la redresarea economiei României. Aruncând o privire retrospectivă ne amintim că România a trecut prin crize financiare, pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare; au fost ani dificili, plini de provocări, cu volatilitate a pieţelor financiare, cu accelerare a digitalizării, cu schimbări de paradigme, ani de adaptare şi reinventare, plini de lecţii, ani de decizii strategice legate de riscuri, ani de relaxare cantitativă, urmată apoi de înăsprirea politicilor monetare. Au fost ani care au testat rezilienţa unor businessuri şi până la urmă au fost ani de stres test pentru întreaga economie şi pentru sistemul bancar. Privind în viitor, cert este că nu vor lipsi nici de această dată provocările, dar nici oportunităţile. Şi, cu încredere, vom trece cu bine şi peste această perioadă, aşa cum am trecut prin toate situaţiile în ultimele decenii, iar economia României va depăşi cu succes provocările actuale, după cum speră şefii de bănci mari. Importante sunt, însă, şi stabilitatea politică şi pacea socială.

    Lecţiile învăţate în crizele precedente au modelat comportamentele atât pe segmentul retail, cât şi în cazul companiilor. Rezilienţă, agilitate şi adaptabilitate, capacitate de anticipare, prudenţă sunt câteva dintre lecţiile învăţate în trecut, care rămân valabile şi pentru viitor într-o lume în care crizele interconectate au devenit noua normalitate, după cum susţin unii şefi de bănci mari, amintind că mediul privat a învăţat deja să opereze într-un mediu economic incert, iar companiile româneşti au învăţat să fie mai agile. Important este să urmăreşti  tendinţele, să anticipezi şocurile şi să ai curajul să investeşti atunci când alţii ezită, după cum dau sfaturi liderii din banking. Un atu al României este sectorul bancar, care este sănătos şi rezilient, important fiind să crediteze mai mult companiile, economia. Sistemul bancar românesc traversează în continuare o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali, având indicatori de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană şi care sunt plasaţi, totodată, în cele mai bune intervale de prudenţă stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). Băncile par să o ducă bine şi în vremuri grele, acomodându-se la noua realitate. Profit mare în banking, de 11,6 mld. lei după 9 luni/2025, active ajunse la vârfuri istorice, de peste 900 mld. lei, dobânzi mari din cauza inflaţiei persistente, solvabilitate şi lichiditate la cote ridicate, încetinire a creditării, continuare a consolidării, restructurării şi digitalizării băncilor, şi nivel încă scăzut al ratei NPL, sub 3%, sunt câteva dintre caracteristicile bankingului românesc în 2025. Liderii din banking susţin că în 2026 vor continua investiţiile, inclusiv în digitalizare, pentru transformare tehnologică, urmărind în acelaşi timp disciplina bugetară şi controlul cheltuielilor. Şi dau asigurări, totodată, că vor continua să finanţeze economia românească, oferind soluţii financiare adaptate nevoilor. Rămâne de văzut cum va performa bankingul şi economia României în acest an. În mod cert, există loc de creştere atât pentru economie, cât şi pentru sectorul bancar, în general, şi pentru fiecare bancă în parte.    

     

    Ömer TETIK

    CEO al Bancii Transilvania

    2026

    Va fi provocator pentru businessul românesc, un test pentru economia românească, având în vedere că motoarele clasice precum consumul, creditarea, imobiliarele şi investiţiile publice – care se reflectă în bunăstarea generală, susţinută de mărirea salarială din sectorul public şi privat – nu mai pot susţine singure creşterea. Incertitudinea economică va continua, vedem un posibil declin al numărului de companii, scumpiri şi o inflaţie încă ridicată dar cu o posibilă recuperare – chiar dacă modestă – în a doua parte a anului. Întrevedem, de asemenea, o revenire a apetitului instituţional, ceea ce încurajează investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă.

    Cum va fi pentru Banca Transilvania? Continuăm să ne adaptăm contextului şi vom urmări disciplina bugetară, inclusiv prin controlul mai strict al cheltuielilor. În continuare planificăm să creştem semnificativ peste media pieţei, să ne consolidăm în segmentele şi geografiile tradiţionale pentru noi, însă ne vom uităm mult mai focusat şi la zonele din ţară unde avem cote de piaţă sub media băncii – acesta fiind un posibil motor de creştere. În România există potenţial mare de creştere pentru că gradul de bancarizare este în continuare redus comparativ cu Europa, atât dacă ne uităm la activele bancare în PIB, cât şi la media activelor bancare per locuitor. Există loc de creştere atât pentru sectorul bancar, în general, iar noi vom creşte peste medie şi în cadrul sectorului.  În plus, pentru că Grupul Banca Transilvania este singurul grup financiar din România integrat atât vertical (toate serviciile bancare), cât şi orizontal (toate serviciile complementare bankingului), avem loc pentru creşterea sinergiilor şi consolidare.

     

    Sergiu MANEA

    CEO al BCR

    2026 

    Privesc 2026 ca pe un moment important pentru România, anul în care putem trece de la creştere la relevanţă, de la potenţial la performanţă. Un an în care colaborarea devine normalitate, un an în care intrăm într-o nouă etapă a reformei, una care depăşeşte logica majorărilor de taxe şi se concentrează pe disciplină fiscală, digitalizarea serviciilor publice, investiţii strategice şi instituţii eficiente. Un an în care vorbim mai mult despre paşii pe care îi facem pentru aderarea la OCDE, despre listarea companiilor româneşti la bursă, dar şi despre creşterea economică bazată pe macrostabilitate, capital, forţă de muncă calificată şi productivitate.

    Pentru BCR, 2026 va rămâne un an dedicat impactului şi prosperităţii în comunităţi. În ultimii şapte ani, aproape am triplat volumul finanţărilor noi corporate, iar peste jumătate dintre aceste credite au fost destinate investiţiilor. Vom continua să evoluăm în rolul de finanţator al economiei româneşti, să fim parteneri pentru antreprenori şi să susţinem companiile, indiferent de dimensiune, în dezvoltarea unor planuri de afaceri sustenabile, orientate spre creştere şi rezilienţă pe termen lung. Vedem investiţii solide în reindustrializare, în construcţii, mai ales în companiile care dezvoltă infrastructură, dar şi în sectoare strategice precum automotive, energie, sănătate, agribusiness, apărare şi IT. Aceste domenii reprezintă coloana vertebrală a economiei şi vor defini ritmul de dezvoltare al României în următorul deceniu.

    Mai departe, continuăm să credem că educaţia şi investiţiile în capitalul uman sunt cele care vor face diferenţa pentru viitorul României. Un astfel de proiect este şi ZBOR, cel mai amplu ecosistem dedicat tinerilor, cu huburi deja deschise în nouă oraşe: Constanţa, Iaşi, Braşov, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj, Baia Mare, Vaslui şi Timişoara. Până la finalul lui 2026, ne propunem să ajungem la 20 de huburi active. Pentru BCR, ZBOR este declaraţia de încredere în tinerii din ziua de azi şi în capacitatea lor de a construi un viitor mai bun pentru România, în România.

    Bogdan NEACŞU

    CEO al CEC Bank

    2026

    Dezvoltarea businessului românesc în anul 2026 va depinde foarte mult de modul în care companiile şi persoanele fizice vor avea rezilienţă faţă de măsurile guvernamentale de reducere a deficitului bugetar. Avem încredere că vom trece cu bine şi peste această perioadă, aşa cum am trecut prin toate situaţiile în ultimele decenii, de la crize financiare, la pandemie sau situaţii de conflict din regiune, care nu ne-au îndepărtat deloc de planurile noastre de dezvoltare, ci chiar ne-au intensificat proiectele de investiţii şi eficientizare.

    În 2026, CEC Bank va fi în continuare “banca românilor” şi va face ceea ce face de generaţii: va fi alături de economia locală şi de comunităţi şi le va susţine să crească.

     

    Zdenek ROMANEK

    Raiffeisen Bank România

    2026

    Se anunţă cu multe provocări, de la incertitudini în plan economic, la nivel global, până la nevoia de continuare a reformelor. Totuşi, îmi menţin optimismul. Prin continuarea investiţiilor, adoptarea de noi tehnologii şi încurajarea inovaţiei, companiile româneşti vor putea valorifica noi oportunităţi în 2026 şi în anii următori.

    În Raiffeisen Bank, suntem pe deplin pregătiţi să îi ajutăm pe români să construiască un viitor financiar mai stabil. Vom continua să facem ceea ce ştim cel mai bine: să ne susţinem clienţii să-şi gestioneze mai eficient finanţele personale. Obiectivul nostru este să fim partenerul de încredere, la care aceştia să apeleze pentru sfaturi financiare inteligente şi soluţii care să răspundă cu adevărat nevoilor lor. Privind spre viitor, cred că bankingul va însemna să oferim cele mai bune sfaturi financiare. Vom reuşi acest lucru combinând cu succes instrumentele digitale, noile tehnologii precum inteligenţa artificială, cu expertiza echipelor noastre.

    Mihaela BÎTU

    CEO al ING Bank

    2026

    Anul 2026 va continua să fie un an de ajustare şi consolidare fiscală, deci unul complicat. Asumându-ne un scenariu de stabilitate politică şi de continuare a măsurilor de corecţie a deficitului bugetar, putem spera la o revenire graduală a creşterii economice în 2026.

    Băncile sunt o placă turnantă a economiei şi în consecinţă ne putem aştepta la un an din care nu vor lipsi provocările. Rămânem însă încrezători în potenţialul de revenire al economiei româneşti, iar volumul mare de fonduri europene care vor fi absorbite în 2026 (peste 10 mld. euro potrivit estimărilor) va ajuta economia şi populaţia să depăşească mai uşor această fază de corecţie de curs.

     

    Mihaela LUPU

    CEO al UniCredit Bank România

    2026

    Dacă ne referim la procesul de ajustare fiscală care e în curs, vedem deja că ne confruntăm cu temperarea consumului şi a investiţiilor, dar şi cu riscuri de deteriorare a comportamentului de plată al clienţilor. De asemenea, presiunea asupra preţurilor şi impunerea unor taxe suplimentare în sistemul bancar, ne cresc costurile. Aici cred că o consultare mult mai activă între autorităţi şi sectorul bancar ar fi benefică pentru a evita limitarea capacităţii băncilor de a finanţa economia românească.

    Provocările perioadei următoare, pe lângă cele macroeconomice globale, sunt cele legate de impactul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, respectiv cât de mult va fi afectată creşterea economică. Vedem la companii o anumită stare de aşteptate, de încetinire a proiectelor de investiţii şi a planurilor, dar până la urmă eu îmi păstrez optimismul, ţinând cont că mediul privat a învăţat deja să opereze într-un mediu economic incert.

    Pentru UniCredit viitorul apropiat înseamnă integrarea completă post-fuziune. Finalizarea proceselor operaţionale şi alinierea la nivelul culturii organizaţionale înseamnă pentru noi punctul în care vom funcţiona ca un mecanism unitar şi eficient. Ne dorim să creştem intermedierea financiară prin extinderea accesului la produse bancare în zonele mai puţin bancarizate şi, desigur, vom continua să fim preocupaţi de digitalizarea accelerată, de sustenabilitate, prin menţinerea angajamentului nostru faţă de mediu, guvernanţă şi responsabilitate socială, domenii în care banca a performat întotdeauna. Vom continua să fim partenerul de încredere  al companiilor din România, oferind soluţii financiare adaptate nevoilor şi sprijin în tranziţia verde şi, totodată, ne concentrăm eforturile pentru a fi banca preferată de clienţi şi pe zona de retail. România este o piaţă strategică pentru Grupul UniCredit, iar investiţiile noastre vor continua pentru a ne consolida poziţia pe piaţă.

    Traian HALALAI

    Preşedinte executiv, Exim Banca Românească

    2026

    Urmărim cu atenţie evoluţiile macroeconomice, însă avem încredere în capacitatea economiei româneşti de a depăşi cu succes provocările actuale, aşa cum a demonstrat şi în trecut – în ciuda estimărilor pesimiste – că poate gestiona situaţii excepţionale precum pandemia, criza energetică sau conflictele geopolitice.

    În ceea ce ne priveşte, prioritatea rămâne dezvoltarea continuă a băncii şi consolidarea şi dezvoltarea rolului său în economia şi societatea românească. Ne orientăm după direcţii strategice bine definite: investiţii susţinute în digitalizare, menite să optimizeze procesele interne şi să îmbunătăţească experienţa de banking pentru clienţi, precum şi un angajament solid faţă de sustenabilitate, prin canalizarea fluxurilor financiare către o economie durabilă şi rezilientă în faţa schimbărilor climatice. Suntem încrezători că vom continua să evoluăm rapid.

     

    Mustafa TIFTIKCIOGLU

    CEO al Garanti BBVA România

    2026

    Anul 2026 se conturează ca o perioadă de reaşezare pentru economia României. După o etapă plină de provocări, ne aşteptăm la un context mai echilibrat, în special în a doua jumătate a anului, cu o inflaţie care începe să scadă şi o relansare a investiţiilor. Deşi mediul extern rămâne volatil, iar competiţia regională se intensifică, România are perspective solide pe termen mediu, susţinute de fondurile europene şi de adaptarea rapidă la noile tehnologii.

    Pentru mediul de afaceri local, 2026 va fi un an al redresării şi al concentrării pe perspectivele pe termen mediu. Companiile româneşti au învăţat să fie mai agile, mai digitale şi mai orientate spre sustenabilitate – direcţii care vor continua să fie esenţiale pentru competitivitate. Vedem tot mai multe iniţiative de modernizare, parteneriate transfrontaliere şi o orientare clară spre creşterea calităţii şi productivităţii.

    Pentru Garanti BBVA România, 2026 va fi un an de transformare tehnologică semnificativă. Ne aflăm în plin proces de integrare a unor sisteme digitale noi, care vor redefini modul în care interacţionăm cu clienţii şi livrăm soluţii personalizate. Vom continua să investim în tehnologie, în oameni şi în sustenabilitate, rămânând un partener de încredere în tranziţia către o economie modernă şi responsabilă.

    Ne construim viitorul prin inovaţie relevantă, leadership empatic şi o viziune clară asupra modului în care putem crea valoare pentru clienţi şi pentru întreaga economie.

     

    Samir KARIA

    CEO al Citibank în România

    2026

    Dacă 2025 a fost un an de reconfirmare, 2026 va fi un an de accelerare. Ne apropiem de el cu un scop clar şi cu încredere în fundamente – atât în ale băncii noastre, cât şi în cele ale economiei româneşti. În ciuda unui context global complex, România continuă să demonstreze rezilienţă, susţinută de integrarea sa în coridoarele comerciale europene, un sector dinamic de servicii şi un interes solid al investitorilor în domenii precum energia, apărarea, producţia şi tehnologia.

    Pentru România în sens mai larg, ne aşteptăm ca în 2026 ajustările să continue, ceea ce înseamnă reforme structurale, consolidare fiscală. Sentimentul este, de asemenea, marcat de un optimism temperat la nivelul mediului de afaceri, o normalizare treptată a inflaţiei şi o concentrare mai puternică pe competitivitate şi productivitate. Acestea sunt schimbări naturale într-o economie în maturizare.

    Din conversaţiile cu clienţii noştri, reies diferite nuanţe: companiile din sectorul manufacturier se concentrează cu precădere pe eficienţa operaţională şi pe automatizare; firmele de tehnologie şi shared services rămân orientate spre creştere, deşi ceva mai selective în planurile lor de expansiune; în timp ce afacerile de retail şi consum se concentrează pe echilibrarea disciplinei costurilor cu investiţii ţintite în inovaţie şi experienţa clienţilor. În toate sectoarele, constat că tonul predominant este pragmatic, dar orientat spre viitor, modelat de o intenţie clară de a valorifica punctele forte şi de a se poziţiona pentru următorul ciclu de creştere.

    Pentru Citi, acest lucru înseamnă a ne aprofunda rolul de partener de încredere pentru companiile care investesc, se extind sau îşi regândesc operaţiunile în întreaga regiune şi în lume. România rămâne o punte importantă în reţeaua noastră europeană – un loc unde capitalul global întâlneşte oportunitatea locală şi unde parteneriatul pe termen lung continuă să genereze progres.

     

  • Când spunem adio listelor de cumpărături?

    Drumuri la supermarket, slalom printre rafturi sau aşteptarea livrării pentru comanda de pe telefon sunt printre lucrurile de care aţi vrea să vă lipsiţi? E posibil să se întâmple în viitorul apropiat. Exact acest disconfort este adresat de start-upul românesc OptiComm.AI, care vrea să revoluţioneze comerţul prin predicţia nevoilor clienţilor şi transformarea lor în acţiuni de business, creşteri de vânzări şi accelerarea îndeplinirii targeturilor. Iar o suită de investitori pariază pe această idee jumătate de milion de euro.

    Ani în şir, Cristi Movilă a fost chinuit de o dilemă provocată de propria experienţă de consumator: dacă retailerii au volume uriaşe de informaţii despre ce, cum şi cât cumpără, de ce nu pot pregăti o comandă fără să mai fie nevoie să-şi bată el capul cu acest lucru? Tocmai această frământare continuă, dar şi validările din experienţele sale anterioare ca antreprenor în tehnologie i-au acordat însă girul investitorilor, care i-au pus pe masă jumătate de milion de euro ca investiţii pentru a dezvolta şi mai mult OptiComm.AI, start-upul la care lucrează acum. Platforma, pornită cu o investiţie de peste 300.000 de euro, a atras finanţarea de la fondul de investiţii Fil Rouge Capital, condus pe plan local de Matei Dumitrescu, precum şi de la mai mulţi investitori privaţi, sub umbrela Tech Angels România.

    Folosind o combinaţie de Deep Learning şi agenţi AI de ultimă generaţie, OptiComm.AI ajută companiile să afle ce, când şi în ce cantităţi vor comanda clienţii lor, să le îndeplinească proactiv nevoile şi să-i transforme în cumpărători fideli. Platforma se adresează atât echipelor de operaţiuni, cât şi echipelor de vânzări pe care le poate ghida să încheie vânzarea mai rapid, să recupereze comenzi şi produse pierdute şi să crească valoarea coşului mediu. „OptiComm.AI aduce o schimbare de paradigmă de business, de la focusul pe inventar şi produse, la focusul pe nevoia clientului. Este o trecere de la trecut şi de la eternul «ce s-a întâmplat?» la «ce ne-am dori să se întâmple!». Mai mult, într-o piaţă unde se vorbeşte excesiv despre inteligenţă artificială, dar foarte puţin despre rezultate, OptiComm.AI este o platformă care aduce valoare rapid şi concret şi cu minim de efort la implementare din partea clienţilor”, spune Cristi Movilă, fondator şi CEO al OptiComm.AI.

     

     ilema cardului

    Cristi Movilă subliniază că unele dintre cele mai mari provocări ale comerţului modernse leagă de nevoia de a înţelege mai bine comportamentul consumatorilor şi de a anticipa cerinţele acestora. „Fie suprastoc, fie out-of-stock, fie clientul nu găseşte produsul, fie vânzătorul vrea să vândă altceva. De ce se întâmplă lucrurile astea?”, întreabă el, referindu-se la complexitatea fluxurilor de vânzare şi livrare din comerţul actual. În 2007, povesteşte Cristi Movilă, avea un card de fidelitate la Cora şi, în mod surprinzător, a observat o oportunitate majoră: „De ce nu-mi spun: «Cristi, uite, s-au pregătit produsele pentru tine, tu doar vii să le ridici?»” Era o întrebare simplă, dar care, pe atunci, părea să nu aibă un răspuns. Chiar şi în perioada respectivă, când tehnologia începea să prindă avânt, el se întreba de ce retailerii nu foloseau datele clienţilor pentru a personaliza experienţa de cumpărare. „De ce nu mă întreabă ce vreau să cumpăr, având în vedere că tot timpul cumpăr aceleaşi produse?”

    Timp de un deceniu, între 2007 şi 2018, nu s-a schimbat mare lucru. În ciuda progreselor tehnologice, antreprenorul a înţeles că implementarea acestor soluţii este mult mai complicată decât ar părea la început. „Ce atât de greu poate fi să înţelegi ce va comanda clientul? Aparent, foarte mult,” spune el, subliniind complexitatea predicţiilor de consum într-un context concurenţial intens. Pentru Cristi Movilă, soluţia nu mai era doar o oportunitate de business, ci o necesitate. „Problema este fundamentală în comerţul global. Ineficienţa este uriaşă. Nu doar că clienţii nu primesc produsele dorite, dar nu există nicio comunicare eficientă. Fiecare comerciant vrea să vândă ceva, iar fiecare client vrea să cumpere altceva”, explică el, adăugând că, de multe ori, diferenţele între cerinţele clienţilor şi ceea ce sunt oferite pe piaţă sunt mult mai mari decât se estimează.

    „Este rar în România să găseşti fondatori care au şi intuiţie, şi experienţa completă a unui business dus până la exit. Faptul că are expderienţa unui exit – cu VTEX – este extraordinar de valoros. Această combinaţie face ca relaţia cu un fondator precum Cristi (Movilă – n.red.) demnă de cultivat măcar din curiozitate intelectuală”

    Marius Istrate, preşedinte, TechAngels

    „Există o problemă fundamentală în comerţul global: ineficienţa este uriaşă. Nu doar că clienţii nu primesc produsele dorite, dar nu există nici comunicare eficientă. Fiecare comerciant vrea să vândă ceva, iar fiecare client vrea să cumpere altceva.“

    Cristi Movilă, fondator şi CEO, OptiComm.AI

    În faţa acestei realităţi, el propune un model bazat pe o înţelegere profundă a nevoilor clientului. „Trebuie să înţelegem pentru fiecare client ce comandă va avea, ce produse, ce cantităţi, la ce dată. Asta nu este atât de complicat”, spune el. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, atât clienţii, cât şi companiile ar avea de câştigat. Consumatorii ar fi mai fericiţi, iar retailerii ar putea să-şi optimizeze operaţiunile, ceea ce ar duce la o experienţă mai bună şi la economii semnificative în gestionarea stocurilor şi aprovizionarea.

    Un rol important, consideră Movilă, este rolul agenţilor de vânzări, mai ales în sectorul B2B. În loc să se concentreze exclusiv pe clientul final, el sugerează că agenţii de vânzări trebuie să fie în mijlocul procesului, înţelegând mai bine nevoile clienţilor şi având un rol activ în recomandarea de produse suplimentare, ceea ce poate ajuta la completarea comenzii. „Îi întrebăm mai degrabă pe agenţii de vânzări ce produse ar putea să recomande pentru clienţii lor. Aşa se pot face vânzări suplimentare şi se pot recupera comenzi pierdute,” explică Movilă.

    Deşi există o dorinţă evidentă de a implementa aceste soluţii în rândul companiilor, Cristi Movilă subliniază faptul că multe dintre acestea se lovesc de obstacole în implementare. „Problema nu este că nu există soluţii, ci că nu se adoptă sau nu se implementează corect,” spune el, adăugând că aceasta este o barieră majoră în progresul tehnologic al comerţului.

    Este importantă, susţine antreprenorul, adaptarea la noile realităţi ale comerţului digital şi necesitatea înţelegerii profunde a nevoilor clienţilor. În viziunea sa, succesul viitorului comerţ stă în predicţia comportamentului consumatorilor şi în personalizarea experienţei de cumpărare. „Soluţiile există, iar impactul poate fi enorm, dar depinde de fiecare companie dacă va reuşi să înţeleagă şi să adopte aceste noi realităţi”, punctează Cristi Movilă.

    De fapt, completază el, există o ineficienţă colosală în comerţ, de ordinul trilioanelor, care afectează în mod direct stocurile şi aprovizionarea, pentru că multe afaceri nu reuşesc să optimizeze fluxurile de produse şi informaţii. De aceea, o abordare integrată, în care sistemele de vânzare şi aprovizionare sunt conectate, ar putea reduce semnificativ aceste ineficienţe.

    Primul an de activitate a Opricomm.AI fost dedicat dezvoltării şi validării produsului, iar în prezent echipa se concentrează pe implementarea soluţiei pentru cât mai mulţi clienţi locali şi internaţional şi pe generarea tracţiunii necesare pentru următoarea etapă de creştere. Primul client al OptiComm.AI a fost Macromex, cel mai mare jucător din sectorul de produse alimentare congelate din România, urmat de alţi clienţi aflaţi în acest moment în fază de implementare sau testări finale.

     

    Tehnologia ca aliat

    Albert Davidoglu, CEO al Macromex, dă un exemplu concret al modului în care tehnologia poate ajuta la optimizarea proceselor. Compania pe care o conduce a dezvoltat o platformă B2B care preia deja peste 100.000 de comenzi online, având un sistem de predicţie care anticipează necesităţile clienţilor. „Sistemul nostru permite operatorilor de horeca şi retail să plaseze comenzi din două clicuri, fără a mai pierde timp cu administrarea. Este o soluţie simplă, dar extrem de eficientă.” Această platformă preconizează nu doar comenzile clienţilor, ci şi sezonalitatea şi tendinţele pieţei, economisind timp şi resurse semnificative pentru antreprenori.

    Pentru Cristi Movilă, un scenariu ideal ar presupune integrarea sistemului de casă de marcat al unui restaurant cu întregul lanţ de aprovizionare. „Dacă sistemul ar şti ce produse au fost consumate, ar putea prezice ce va trebui comandat şi în ce cantitate, pe baza trendurilor şi evenimentelor din viitor. În această lume ideală, aprovizionarea ar fi mult mai eficientă”, consideră fondatorul OptiComm.AI. Acest tip de integrare ar permite furnizorilor să aibă o imagine clară asupra nevoilor restaurantelor şi ar ajuta la reducerea pierderilor şi la o gestionare mai bună a stocurilor.

    „50% din timpul unui manager de locaţie în domeniul horeca este consumat de sarcini administrative. Dacă reuşim să le oferim instrumentele necesare pentru a reduce acest timp, operatorii vor putea să se concentreze mai mult pe vânzări şi pe servirea clienţilor.”

    Albert Davidoglu, CEO, Macromex

    Un alt aspect important pentru afacerile din horeca se leagă de timpul pierdut de managerii de locaţii în activităţile administrative. Albert Davidoglu menţionează că 50% din timpul unui manager de locaţie în domeniul horeca este consumat de sarcini administrative. „Dacă reuşim să le oferim instrumentele necesare pentru a reduce acest timp, operatorii vor putea să se concentreze mai mult pe vânzări şi pe servirea clienţilor.” În acest context, soluţiile bazate pe inteligenţă artificială (AI) pot juca un rol esenţial în uşurarea proceselor de comandă şi aprovizionare.

    Pe de altă parte, şi agenţii de vânzări pot beneficia de pe urma tehnologiei. Cristi Movilă punctează că nu este vorba despre înlocuirea agenţilor de vânzări, ci despre îmbunătăţirea eficienţei acestora. „Tehnologia le oferă agenţilor de vânzări superputeri. Ei nu mai trebuie să meargă în fiecare locaţie pentru a prelua comenzi. Comenzile vin online şi ei pot să îşi concentreze eforturile pe vânzări suplimentare şi pe relaţia cu clienţii”, afirmă Cristi Movilă.

    Iar Albert Davidoglu subliniază importanţa procesului de automatizare: „În prezent, 60% din comenzile din divizia noastră horeca sunt preluate direct online. Asta înseamnă că agenţii economisesc un timp semnificativ, pe care îl pot investi pentru a dezvolta alţi clienţi sau pentru a vinde mai mult.” Astfel, un alt avantaj major adus de tehnologie este creşterea productivităţii agenţilor de vânzări. „Avem cea mai mare productivitate din industrie, iar acest lucru se datorează instrumentelor digitale care le permit agenţilor să vândă mai mult, să facă upsell şi cross-sell”, afirmă Albert Davidoglu. Potrivit lui, ecosistemul digital, care include atât comenzi online, cât şi tele-sales, le permite agenţilor să fie extrem de eficienţi. „Aceste instrumente transformă agenţii în adevăraţi supereroi, făcându-i mai buni şi mai productivi.”

    În plus, tehnologia poate fi folosită ca instrument care să ajute agenţii de vânzări să gestioneze mai eficient comenzile pierdute. „Când primeşti mii de comenzi, nu ştii mereu ce produse nu au fost comandate sau ce comenzi au fost pierdute. Aşa că am creat un instrument care ajută agenţii să monitorizeze fiecare client şi să recupereze comenzile pierdute”, spune Albert Davidoglu. Acesta este un instrument crucial pentru îmbunătăţirea experienţei clientului şi maximizarea vânzărilor.

    „Tehnologia le oferă agenţilor de vânzări superputeri. Ei nu mai trebuie să meargă în fiecare locaţie pentru a prelua comenzi. Comenzile vin online şi ei pot să îşi concentreze eforturile pe vânzări suplimentare şi pe relaţia cu clienţii.”

    Cristi Movilă, fondator şi CEO, OptiComm.AI

    Cristi Movilă şi Albert Davidoglu sunt convinşi că tehnologia va continua să transforme comerţul şi modul în care agenţii de vânzări interacţionează cu clienţii. „Într-o lume ideală, toate aceste sisteme ar funcţiona perfect împreună, optimizând atât experienţa clientului, cât şi eficienţa operaţiunilor comerciale. Din păcate, există multe obstacole interne şi externe care pot împiedica implementarea acestor soluţii”, afirmă Movilă. Cu toate acestea, ambii antreprenori sunt optimişti cu privire la viitorul comerţului digital şi al automatizării vânzărilor.

     

    Perspectiva investitorilor

    Matei Dumitrescu, care conduce fondul de investiţii Fil Rouge Capital, afirmă că multe companii „au date, multe date, şi nu ştiu ce să facă cu ele”, subliniind că abia recent au apărut instrumente capabile să transforme datele brute în rezultate clare de business. El remarcă faptul că numeroase startup-uri se concentrează pe customer discovery şi încearcă să afle „ce problemă avea clientul şi cum ar putea fi folosit produsul”, însă doar o mică parte reuşesc să înţeleagă cu adevărat nevoia pieţei. „Cristi ştia asta, e unu din o mie care ştie ce ton are clientul”, spune Dumitrescu, evidenţiind diferenţa de abordare.

    Cristi Movilă subliniază rolul esenţial al unui fond de investiţii: „E foarte important ca un VC să vină şi să zică: intru alături de compania asta indiferent de subiect, indiferent de temă.” El descrie misiunea unui investitor de tip VC ca fiind una de catalizator, capabil să accelereze dezvoltarea companiei şi să susţină trecerea într-o etapă de creştere accelerată. În privinţa planurilor, antreprenorul precizează că obiectivul este extinderea globală, mizând pe faptul că soluţia dezvoltată răspunde „unei nevoi foarte mari” şi că ritmul de scalare va fi unul rapid.

    În opinia lui Matei Dumitrescu, un fondator valoros „are capacitatea să facă lucrurile pe care şi le propune, nu doar să le povestească”. El accentuează importanţa combinaţiei dintre experienţă, viziune şi acces la resurse. „Accesul îţi deschide uşi, îţi face conexiuni”, explică acesta, adăugând că fondul poate facilita legături în Europa, în ecosisteme mai mature, inclusiv cu investitori, parteneri sau potenţiali clienţi. Şi descrie colaborarea drept „un win”, un parteneriat în care pot fi realizate lucruri concrete împreună.

    Matei Dumitrescu aminteşte şi de începuturile colaborării cu antreprenorul: „Ne cunoaştem de la programele de accelerare şi am discutat despre proiect înainte să fiu la Fil Rouge Capital”. Şi l-au atras viziunea lui Cristi Movilă şi modul în care acesta „vede aplicarea concretă a lucrurilor”, motiv pentru care a decis să investească atât prin fond, cât şi ca angel investor.

    Opticomm.AI a atras şi TechAngels – cel mai mare grup de business angels din România.

    Marius Istrate explică ce reprezintă TechAngels pentru ecosistem: „Suntem cea mai experimentată reţea de investitori individuali în companii de tehnologie din România”. El aminteşte că organizaţia, fondată de nume cunoscute precum Radu Georgescu, Andrei Pitiş sau Bogdan Iordache, a investit „aproximativ 47 de milioane de euro în 300 de startup-uri” în peste 12 ani. Investiţia angel, spune Istrate, combină „un pic de nebunie şi un pic de credinţă, similară cu a fondatorilor”, bazată pe convingerea că tehnologia poate transforma economia şi, poate, chiar societatea.

    Despre colaborarea cu Cristi Movilă, Marius Istrate spune că relaţia s-a construit organic: „Ne ştim de un an şi jumătate, poate mai bine. Am început să ne vedem sistematic şi să discutăm ce se poate face”. El descrie filosofia TechAngels: sprijinirea fondatorilor aflaţi în „inception phase”, atunci când intuiţia lor de lungă durată poate face diferenţa. „Îţi place să lucrezi cu fondatori care ani la rând se gândesc la o problemă. Dacă din 2008 te gândeşti la problema asta, la un moment dat din toată frustrarea începe să iasă ceva.”

    Istrate explică şi unul dintre motivele centrale pentru care TechAngels a investit: combinaţia rară dintre „intuiţia lentă” şi experienţa executivă. „Este rar în România să găseşti fondatori care au şi intuiţie, şi experienţa completă a unui business dus până la exit. Faptul că ai trăit un exit cu VTEX este extraordinar de valoros.” El subliniază că această combinaţie face ca relaţia cu un fondator precum Movilă să fie „demnă de cultivat măcar din curiozitate intelectuală”.

    Cristi Movilă adaugă că experienţa cu angel investors l-a surprins plăcut: „După pitch-ul de la TechAngels au venit leaduri. Mi s-a părut foarte tare”. El descrie investiţia ca pe un efort colectiv: „Când mergem la război să schimbăm lumea, nu suntem singuri. Avem alături oameni care pot deschide uşi şi pot face lucrurile să se întâmple repede”.

    Marius Istrate dă detalii şi despre amploarea susţinerii: „Sunt 19 investitori din 130 de membri ai TechAngels. O proporţie interesantă”. El evidenţiază complementaritatea dintre fondurile de venture capital şi angel investors: „Fondurile vin cu metaînţelegerea businessurilor şi cu relaţii în vestul Europei. Noi, îngerii, suntem mult mai aplicaţi: îţi dăm jos sacoul, te ajutăm cu un lead, cu un client, cu o conexiune rapidă.” Şi adaugă că startup-ul este „la început de drum, cu o cifră de afaceri de şase cifre”, iar sprijinul actual este esenţial. „Când o să fii la 40–50 de milioane euro, mai vedem dacă ne mai răspunzi la telefon”, glumeşte Marius Istrate.

    Şi pentru că este neobişnuit ca un start-up să atragă mai mulţi investitori, Cristi Movilă argumentează importanţa creării unei comunităţi: „Nu poţi să faci lucruri singur. Dacă interesul mai multor oameni este ca businessul să aibă succes, nu doar al tău, care dintre variante credeţi că reuşeşte?” El afirmă că drumul este abia la început şi că urmează mult de construit, cu implicarea directă a partenerilor şi clienţilor.  

    „Un fondator valoros are capacitatea să facă lucrurile pe care şi le propune, nu doar să le povestească. Este importantă combinaţia dintre experienţă, viziune şi acces la resurse. Accesul îţi deschide uşi, îţi face conexiuni.”

    Matei Dumitrescu, fondator, Fil Rouge Capital

  • Trendul de pe TikTok care face cărţile să fie „cool” chiar şi în era digitală. Care sunt câteva dintre cele mai citite cărţi şi genuri literare ale anului 2025

    Cel mai adesea aplicaţia TikTok este văzută ca vinovatul principal atunci când vine vorba de lipsa de atenţie a generaţiei tale, procrastinarea la muncă şi clasicul „încă un video şi după mă culc”.

    Totuşi, scroll-ul pe TikTok vine la pachet şi cu formarea unor noi trenduri în social media în combinaţie cu anumite sunete virale. Printre aceste trenduri se numără şi un trend care împinge tinerii spre lectură: BookTok.

    O comunitate formată din tineri dornici să descopere noi titluri de lectură şi creatori de conţinut, care şi-au propus să readucă în discuţie autori uitaţi de generaţia Z, dar şi noi genuri literare a reuşit să transforme lectura într-un trend cool.

    Un fenomen care s-a conturat clar în 2024 şi se confirmă în 2025 este rolul tot mai stabil al comunităţilor de lectură din social media, în special BookTok, transmit şi reprezentanţii Libris într-un comunicat de presă.

    Popularizarea nuvelei „Nopţi albe” pe TikTok, exemplifică aceştia, a demonstrat că aceste platforme nu generează vârfuri de interes de scurtă durată, ci construiesc „valuri lungi” de consum. Titlul, care a captat atenţia generaţiei Z prin teme precum singurătatea, nevoia de conexiune şi vulnerabilitatea emoţională, îşi menţine poziţia de lider şi în 2025, urcând pe al doilea loc în topul general Libris (faţă de locul 9 în 2024).

    „BookTok nu produce rotaţii rapide de titluri, ci consolidează un nucleu relativ stabil de aproximativ 15–20 de volume care rămân relevante pe termen lung. Alegerea este ghidată preponderent de impactul emoţional al lecturii, mai degrabă decât de analiză critică sau notorietate literară, ceea ce explică revenirea autorilor clasici în topuri printr-o lectură contemporană, aliniată preocupărilor actuale ale publicului tânăr”, spune Loredana Tudor, Marketing Manager, Libris

    Tot mai multe conturi de BookTok – adică pagini de TikTok cu idei, recenzii şi recomandări de lectură – îşi fac loc pe TikTok, iar stiluri precum romantasy, dark romance sau thriller sunt din ce în ce mai căutate de generaţia ta.

    ZF a mai scris în trecut despre cum TikTok a scos la iveală genul literar romantasy, care cuprinde cărţi în limba engleză în care se îmbină genul fantastic şi genul romantic.

    Genul romantasy este deja foarte popular pe TikTok la nivel internaţional şi a început, încă din 2024, să se vadă şi în România. În acest gen literar pot fi încadrate cărţi în care se pune în prim-plan povestea de dragoste dintre fiinţe fantastice, cum ar fi vampiri sau vrăjitoare.

    Datele Libris, publicate la finalul anului 2025, arată care sunt cele mai citite cărţi din 2025, printre care se numără şi bestsellerurile propulsate de trendul  BookTok. Printre cărţile din topul Beletristică regăsim „Ferma Animalelor” şi „1984”, scrise de George Orwell. Alte două titluri importante sunt „Nopţi albe” de Feodor M. Dostoievski şi „Secretul Secretelor” de Dan Brown. Aceleaşi date arată că subgenurile thriller şi romantasy domină segmentul Young Adult şi Cărţi în Engleză.

     

    Care sunt câteva dintre cele mai populare categorii de lectură şi cele mai vândute 10 titluri din fiecare

    Beletristică

    1. Nopţi albe – Feodor M. Dostoievski

    2. Secretul Secretelor – Dan Brown

    3. Ferma animalelor – George Orwell

    4. 1984 – George Orwell

    5. Cât timp înfloresc lămâii – Zoulfa Katouh

    6. Eu sunt Emilia del Valle – Isabel Allende

    7. Trupul sufletului – Ludmila Ulitkaia

    8. Menajera – Freida McFadden

    9. Să nu mă minţi – Freida McFadden

    10. De veghe în lanul de secară – J.D. Salinger

     

    Categoria Young Adult

    1. Ca peştele în copac – Lynda Mullaly Hunt

    2. De veghe în lanul de secara – J.D. Salinger

    3. Powerless: Jocul. Seria Powerless – Lauren Roberts

    4. Darul lui Jonas – Lois Lowry

    5. Fearless. Deznodâmantul. Seria Powerless – Lauren Roberts

    6. Cu buzunarul plin de stele – Aisha Bushby

    7. Reckless. Urmărirea. Seria Powerless – Lauren Roberts

    8. Reţete cubaneze pentru o inima frântă – Laura Taylor Namey

    9. Familia Monet. Prinţesa. Partea 2 – Weronika Anna Marczak

    10. Ultima floare de cireş – Kathleen Burkinshaw

     

    Cărţi în engleză

    1. We Did Ok, Kid – Sir Anthony Hopkins

    2. Alchemised – SenLinYu

    3. Matilda. Special Edition – Roald Dahl

    4. White Nights – Fyodor Dostoevsky

    5. Once Upon a Broken Heart – Stephanie Garber

    6. Fake Skating – Lynn Painter

    7. Wonder – R.J. Palacio

    8. Powerless. The Powerless Trilogy #1 – Lauren Roberts

    9. Gangsta Granny. Gangsta Granny #1 – David Walliams

    10. Fearless – Lauren Roberts

     

  • Nicuşor Dan: România primeşte finanţare europeană record pentru apărare prin programul SAFE

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, a salutat vineri decizia Comisiei Europene de a aproba planurile de apărare ale opt state membre ale Uniunii.

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunţat pe pagina sa de X că a fost aprobat primul val de finanţare în cadrul programului Acţiunea de Securitate pentru Europa (SAFE) de către Comisia Europeană.

    Această decizie implică faptul că opt state membre ale Uniunii Europene vor beneficia de sprijin pentru a-şi consolida capacităţilor de apărare.

    România va primi până la 16,68 miliarde de euro, fonduri menite să întărească securitatea naţională şi să sprijine industria de apărare.

    „Aprobarea de ieri de către Comisia Europeană a asistenţei financiare alocate României în cadrul programului SAFE, în valoare de până la 16,68 miliarde de euro, reprezintă un pas major înainte pentru consolidarea securităţii noastre”, a transmis Nicuşor Dan.

    Preşedintele a declarat că fondurile vor fi utilizate nu doar pentru achiziţia de echipamente moderne de apărare, ci şi pentru îmbunătăţirea industriei naţionale.

    „Programele de reînarmare şi producţie internă de echipamente moderne de apărare vor contribui la revitalizarea industriei naţionale de apărare a României”, a explicat preşedintele.

    În plus, proiectele româneşti incluse în programul SAFE vor avea mare impact economic.

    „În acelaşi timp, proiectele româneşti incluse în SAFE vor consolida creşterea economică, vor stimula cercetarea şi dezvoltarea şi vor genera prosperitate pentru cetăţenii noştri.”, a precizat Nicuşor Dan.

    Comisia Europeană a dat undă verde, joi, planurilor naţionale de apărare ale opt ţări din Uniune, un pas semnificativ pentru întărirea securităţii Europei.

    Propunerea de aprobare a sprijinului financiar pentru Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croaţia, Cipru, Portugalia şi România a fost transmisă Consiliului.

    Decizia urmează unei evaluări detaliate a „Planurilor naţionale de investiţii în apărare” prezentate de aceste state în cadrul iniţiativei Acţiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).

    Aprobarea permite lansarea primului pachet de împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru ca ţările să-şi dezvolte capacităţile militare şi să achiziţioneze echipamente de apărare.

    Măsurile contribuie, de asemenea, şi la integrarea Ucrainei în sistemul de securitate al Uniunii Europene şi garantează că sprijinul oferit este „atât rapid, cât şi sustenabil”.

    După ce evaluarea Comisiei a fost finalizată, Consiliul Europei are acum la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare.

    Odată aprobate, Comisia Europeană va finaliza acordurile de împrumut, primele plăţi urmând să fie efectuate în martie 2026.

     

  • Electroalfa, una dintre companiile antreprenoriale cu cea mai explozivă creştere a businessului, se listează pe Bursa de Valori

    Electroalfa Botoşani, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria echipamentelor electrice, a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă, că  se va lista la Bursa de Valori Bucureşti.Compania a anunţat intenţia de a lansa o ofertă publică iniţială de vânzare de până la 65.990.507 acţiuni nou emise, ce reprezintă aproximativ 35% din numărul total al acţiunilor emise, în cadrul unei majorări de capital social.

    Oferta va fi derulată după aprobarea Prospectului de către ASF, iar ulterior finalizării acesteia Societatea va solicita admiterea la tranzacţionare a acţiunilor pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti. Intermediarii tranzacţiei sunt SSIF Swiss Capital S.A. şi UniCredit Bank S.A.

    „E un moment important pentru Electroalfa şi pentru mine. Povestea Electroalfa a început în 1990, într-o perioadă în care toată ordinea s-a prăbuşit în România. Povestea Electroalfa pleacă de la o necesitate. Cred că povestea Electroalfa e alta decât am început să spun, ea pleacă de la o stare de spirit”, a spus Gheorghe Ciubotaru, fondator şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, Electroalfa.

    Oferta prevede distribuirea acţiunilor către investitori instituţionali şi investitori de retail. Acţionariatul Societăţii este deţinut astăzi în proporţie de 80% de Gheorghe Ciubotaru şi 20% de Electro-Alfa Management SRL.

    Pentru sfârşitul anului financiar 2025, Electro-Alfa International estimează venituri de peste 800 mil. RON, EBITDA de peste 100 mil. RON şi un profitul brut de aproximativ 100 mil. RON, cu precizarea că acestea reprezintă informaţii financiare estimate, neauditate şi nerevizuite.

    Electroalfa a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 650 de milioane de lei şi un profit net de 55 de milioane de lei, marcând o expansiune considerabilă faţă de nivelurile din 2020. Atunci, societatea raporta afaceri de 172 de milioane de lei şi un profit de 4 milioane de lei, parcursul actual plasând grupul în rândul companiilor cu cel mai rapid ritm de creştere din industria locală a echipamentelor electrice.

    Compania este controlată integral de antreprenorul Gheorghe Ciubotaru – fondatorul grupului în urmă cu peste trei decenii – şi deţine patru unităţi de producţie, un centru propriu de cercetare-dezvoltare şi peste 500 de clienţi la nivel naţional şi internaţional.

    Portofoliul actual al companiei include contracte de peste 145 de milioane de euro în sectoare strategice precum energia, transporturile, rafinarea şi infrastructura de irigaţii. Proiectele majore vizează modernizarea tehnologică a rafinăriei Petrobrazi, livrări pentru Autostrada Moldovei (A7), dar şi reabilitarea unor staţii de transformare din reţeaua naţională.

    În paralel, Electroalfa a finalizat în 2024 construcţia fabricii SGB-Alfa, un joint-venture cu grupul german SGB-SMIT. Unitatea de peste 9.000 mp va produce transformatoare de putere medie pentru pieţele externe, consolidând componenta de export a grupului. Investiţia urmează să genereze peste 200 de locuri de muncă directe până în 2027 şi să stimuleze activitatea furnizorilor locali.

  • CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraţilor

    Curtea Constituţională a României amână din nou decizia privind pensiile magistraţilor, pentru data de 11 februarie.

    „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) şi a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispoziţiilor art.57 şi art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, transmite CCR într-un comunicat.

    Aceasta a fost a patra şedinţă a CCR pentru a decide asupra pensiilor speciasle ale magistraţilor, după ce şedinţa din 29 decembrie 2025 s-a încheiat cu o amânare din lipsă de cvorum. Doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenţi în sală. Anterior, altă şedinţa a avut loc duminică, 28 decembrie, dar a fost amânată pentru 29 decembrie.

    Sesizarea a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curţi au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susţinând că noile reglementări afectează independenţa justiţiei şi conduc, în fapt, la desfiinţarea pensiei de serviciu pentru magistraţi. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenţi.

    Prima formă a legii privind pensiile magistraţilor a fost respinsă de Curtea Constituţională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

    Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizaţiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizaţie netă. Totodată, este propusă creşterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum şi majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

    Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat. Perioada de tranziţie este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va creşte gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistraţii ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.

  • Bruxelles-ul lucrează la propuneri pentru a desfiinţa actualul sistem de aderare la UE, folosit încă din perioada Războiului Rece. Noua variantă ar fi un model controversat pe două niveluri, care ar putea accelera aderarea Ucrainei

    Bruxelles-ul lucrează la propuneri pentru a desfiinţa actualul sistem de aderare la UE, folosit încă din perioada Războiului Rece, şi pentru a-l înlocui cu un model controversat pe două niveluri, care ar putea accelera aderarea Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace menit să pună capăt invaziei Rusiei, scrie FT. 

    Planul de reformă discutat la nivelul Comisiei Europene, deşi aflat într-o fază preliminară, provoacă deja nelinişte în capitalele europene, îngrijorate de o abordare de tip „extindere light”, cu implicaţii majore pentru Uniune, potrivit a şapte oficiali de rang înalt implicaţi în discuţii.

    Ucraina, care a devenit oficial stat candidat la UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, consideră aderarea un element fundamental al viitorului său postbelic şi o declaraţie clară a orientării sale pro-occidentale.

    O referire la aderarea Kievului la UE în 2027 este inclusă în proiectele unui plan de pace în 20 de puncte, condus de SUA şi aflat în negociere, în pofida estimărilor oficialilor europeni potrivit cărora Ucraina ar putea avea nevoie de un deceniu de reforme pentru a îndeplini criteriile stricte de aderare ale UE.

    Totuşi, oficialii Comisiei înţeleg că preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, va putea accepta alte elemente ale unui posibil acord de pace — precum cedarea de teritorii către Rusia — doar dacă va putea prezenta aderarea la UE drept un rezultat pozitiv al negocierilor.

    Planul preliminar aflat în discuţie ar permite Ucrainei să intre în Uniune, dar cu puteri decizionale mult mai limitate. De exemplu, drepturile normale de vot în cadrul summit-urilor liderilor UE şi al reuniunilor ministeriale nu ar fi iniţial disponibile pentru Ucraina, potrivit surselor citate.

    În baza propunerilor aflate încă în curs de elaborare, Kievul ar urma să obţină acces treptat la anumite părţi ale pieţei unice, la subvenţiile agricole şi la fondurile interne de dezvoltare ale Uniunii, pe măsură ce îndeplineşte obiective stabilite după aderare.

    Aceasta ar reprezenta o schimbare radicală faţă de regulile de aderare stabilite în 1993, care impun statelor candidate să îndeplinească un volum vast de reglementări europene într-o gamă largă de domenii de politici publice şi să fie admise în UE doar după bifarea tuturor criteriilor.

    „Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare… Nu subminăm extinderea. Extindem conceptul de extindere”, a declarat un diplomat european de rang înalt, informat cu privire la această idee. „Regulile au fost scrise acum mai bine de 30 de ani. Şi trebuie să devină mai flexibile. Acesta este un moment care apare o dată într-o generaţie şi trebuie să-i facem faţă.”

  • Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni

    Vremea nu dă semne să se îmbuneze, iar iarna pare că pune stăpânire pe România. Urmează patru săptămâni cu termperaturi sub mediile normale, potrivit prognozei transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

    19 – 26 ianuarie

    Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică negativă mai accentuată în jumătatea nordică a teritoriului. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii ţări.

    26 ianuarie – 2 februarie

    Temperaturile medii se vor situa sub cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în cele nord-estice. Cantităţile de precipitaţii vor fi local deficitare în zonele montane dar şi uşor excedentare în cele sud-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

    2 – 9 februarie

    Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii ţări. Regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru acest interval, în toate regiunile.

    9 – 16 februarie

    Mediile valorilor termice se vor situa sub cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână, la nivelul întregii ţări.

  • Dieta mediteraneană reduce efectele nocive ale fumatului asupra metabolismului, arată un studiu

    Cercetătorii au analizat 48 de fumători cu vârste între 18 şi 55 de ani, jumătate dintre ei consumând alimente specifice dietei mediteraneene, bogată în fructe, legume, peşte, ulei de măsline şi leguminoase.

    Analizele genetice au arătat că fumătorii care nu respectau dieta aveau activitate crescută a genelor implicate în metabolizarea zaharurilor, grăsimilor şi aminoacizilor, semn că organismul lor era mai stresat şi mai predispus la dezechilibre metabolice.

    În schimb, cei care urmau dieta mediteraneană prezentau un metabolism mai eficient, cu o utilizare mai bună a energiei şi mai puţin stres oxidativ – factor care poate afecta sănătatea inimii şi a vaselor de sânge.

    Pe lângă efectele asupra metabolismului, studiul a arătat că fumătorii care respectă dieta mediteraneană au un indice de masă corporală mai scăzut şi fumau mai puţine ţigări pe zi.

    Dieta mediteraneană pare să modereze efectele negative ale fumatului asupra metabolismului, reducând stresul oxidativ şi favorizând căi metabolice mai eficiente.

    Autorii cercetării subliniază că adoptarea unui stil alimentar sănătos poate reduce unele dintre efectele negative ale fumatului, dar renunţarea la ţigări rămâne cea mai importantă măsură pentru sănătate.

    Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Nutrients, joi.

  • Nou proiect al ANAF: Românii care îşi cumpără maşini de lux cu bani cash vor fi verificaţi. Instituţia a identificat deja 66 de persoane care au plătit pe autoturisme sume mai mari decât veniturile declarate

    Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a iniţiat, în cadrul unui proiect pilot, o serie de acţiuni de control care vizează identificarea achiziţiilor de autoturisme de lux realizate din fonduri a căror provenienţă fiscală nu poate fi demonstrată.

     În cadrul acestui proiect, au fost analizate 66 de cazuri în care inspectorii Antifraudǎ au constatat o discrepanţă semnificativă între veniturile impozabile declarate în ultimii ani şi valoarea de piaţă a autoturismelor achiziţionate, indicând un risc fiscal ridicat.

    Controalele vizează situaţii în care venituri nedeclarate sau insuficient justificate sunt utilizate pentru efectuarea unor achiziţii de valoare mare, cu încălcarea prevederilor legale privind fiscalizarea veniturilor şi disciplina financiară.

    Până în prezent, au fost finalizate mai multe verificări, în urma cărora au fost constatate abateri de la legislaţia fiscală în vigoare, inclusiv utilizarea de fonduri fără caracter fiscalizat şi efectuarea de plăţi în numerar peste plafoanele legale.

    Printre situaţiile identificate se numără:

    –           achiziţionarea, în anul 2025, a unui autoturism de lux, în valoare de aproximativ 100.000 euro, achitat integral în numerar, fără a fi prezentate documente care să ateste provenienţa legală şi trasabilitatea fondurilor

    –           tranzacţionarea unui alt autoturism de lux la un preţ subevaluat, în condiţiile în care autoturismul fusese achiziţionat anterior cu 609.150 lei, plata fiind realizată în numerar, iar sursele fondurilor nu au putut fi dovedite prin documente credibile

    –           achiziţia unui alt autoturism de lux, în valoare de 546.951 lei, în absenţa unei justificări obiective a resurselor financiare utilizate

    –           achiziţionarea unui autoturism, în valoare de 428.460 lei, cu plata în numerar, în cadrul unei tranzacţii în care niciuna dintre părţile implicate nu a putut demonstra provenienţa legală a sumelor.