BusinessMagazin

Blog

  • Cum au reuşit trei tineri, prieteni încă din copilărie, să construiască de la zero unul dintre cele mai apreciate restaurante din Bucureşti – şi care este noua lor locaţie istorică?

    Un brand născut acum trei ani din prietenie, amintiri culinare şi obsesia pentru ingrediente curate îşi scrie mai departe povestea într-unul dintre cele mai încărcate de istorie locuri din Bucureşti: parterul Hotelului Cişmigiu, în fostul spaţiu al berăriei Gambrinus. DeSoi, restaurantul care a redefinit brunchul şi a adus tartarul, plăcintele de familie şi vinurile de autor în aceeaşi poveste urbană, s-a extins într-o nouă casă, mai mare, mai luminoasă şi cu o bucătărie gândită pentru idei, nu doar pentru farfurii.

    „Ne doream o bucătărie mai încăpătoare pentru toate ideile pe care le aveam, într-un spaţiu care să reflecte identitatea DeSoi”, descrie Bogdan Ivan, cofondatorul brandului, motivaţia alegerii fostului spaţiu al berăriei Gambrinus. „Am găsit acest loc în primăvară: într-o zonă superbă a oraşului, cu o istorie bogată în HoReCa, într-un spaţiu care a văzut multe poveşti şi care merita o continuare în aceeaşi direcţie: gust, atmosferă şi oameni.”

    DeSoi este o afacere care s-a născut din prietenia dintre Bogdan Ivan, Damian Morcovescu şi Cristian Ivana. „Suntem prieteni din copilărie şi ne-am dat seama că toate momentele noastre cele mai memorabile aveau două elemente comune: oameni şi mâncare bună. Fie că erau plăcintele din familie, fie o cină descoperită într-o vacanţă, ne-am dorit să aducem acea emoţie şi la Bucureşti”, povesteşte şi Damian Morcovescu. Primul DeSoi a fost construit exact pe această idee, a unui spaţiu cald, fără rigidităţi, cu un meniu sezonier, brunch zilnic, tartar nights, vinuri atent alese şi o masă mare la intrare „pentru ca oamenii să vorbească unii cu alţii, nu doar cu telefonul”.

    „Am pornit de la zero. Ne-am făcut singuri selecţia de ingrediente, am cunoscut producători, am testat reţete, am greşit, am ajustat. Dar a fost clar foarte repede că DeSoi nu e doar un restaurant, ci un pretext pentru a crea legături – între gusturi, între oameni, între o masă şi poveste”, descrie Cristian Ivana începuturile afacerii. Deschiderea recentă le completează povestea cu un spaţiu mai generos, o bucătărie profesionistă, un meniu extins, o selecţie de vinuri mai mare şi o echipă consolidată. „Am investit masiv în bucătărie, pentru că acolo se întâmplă magia. Ne-am dorit un loc în care creativitatea să nu fie limitată de infrastructură”, explică Ivan.

    Designul noului DeSoi este semnat de arhitectul Alexandru Dabija, iar meniul este coordonat de Head Chef Mugur Rusnac – format în restaurante cu două stele Michelin din Belgia şi Irlanda. „L-am ales pe Mugur pentru că are aceeaşi curiozitate ca noi: respect pentru produs, dar şi dorinţă de experiment. Nu facem fine dining, dar ne plac detaliile. Nu facem cantină, dar vrem porţii curate, sincere”, mai spune Damian Morcovescu. Ce rămâne neschimbat? Brunch-ul zilnic, selecţia de vinuri, plăcintele de familie, tartarul şi filosofia: „mâncare făcută bine, fără artificii inutile”. Pentru Hotel Cişmigiu, venirea DeSoi înseamnă o revenire la rolul său natural, adică acela de loc de întâlnire, nu doar de cazare. „Acest spaţiu a fost mereu despre oameni care stau la masă, nu doar despre camere. Îl readucem la viaţă în felul nostru: contemporan, dar cu respect pentru trecut”, spune Ivan.

    Ce rămâne neschimbat în noul DeSoi din Cişmigiu?

    Întrebat cum ar descrie în trei cuvinte senzaţia pe care ar trebui să o aibă cineva care intră pentru prima dată în noul DeSoi, Bogdan Ivan răspunde: „cald, primitor şi de tradiţie”. Noul spaţiu nu a fost conceput doar ca o extensie a brandului, ci ca o continuare firească a unei poveşti care a pornit din prietenie, ingrediente curate şi o pasiune reală pentru „momentele de răsfăţ culinar”. Semnătura DeSoi – spune el – nu se negociază nici într-o locaţie nouă, nici într-una veche: „Pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă răsfăţ gastronomic rămâne mereu la bază: de la cafeaua de dimineaţă până la cele mai fine vinuri şi preparatele noastre cu ingrediente locale, servite la brunch sau cină. Asta ne motivează şi ne inspiră zi de zi şi e motivul pentru care DeSoi există astăzi”.

    Noul spaţiu din Cişmigiu se adresează unui public larg, dar nu generalist – ci unui tip de om: acela care caută gust, timp şi atmosferă. „DeSoi este pentru oamenii care ne împărtăşesc pasiunea pentru vinuri şi gastronomie, pentru cei care caută acele momente mici de răsfăţ. Pentru turiştii care descoperă întâmplător locul, pentru cei care lucrează în zonă şi se opresc la un prânz, pentru bucureştenii de weekend care vor un brunch fără grabă. Ne bucurăm de fiecare masă la care se vorbeşte română, engleză sau franceză – e semn că locul respiră urban, nu doar local”, mai adaugă Cristian Ivana.

    Diferenţele dintre prima locaţie şi DeSoi Cişmigiu se simt mai ales seara, odată cu noul meniu gândit de Head Chef Mugur Rusnac, format în restaurante cu două stele Michelin din Irlanda şi Belgia. „Mugur aduce într-un fel al lui un filtru de fineţe şi tehnică, dar fără să piardă emoţia din farfurie”, spune Ivana. Noile preparate includ cotlete de berbecuţ trase în unt şi finisate pe cărbuni, un tomahawk de porc la Mibrasa cu demiglace de pui şi sfeclă coaptă, şi o serie de deserturi „care nu sunt doar bune, sunt memorabile”. Ce se păstrează? Brunch-ul zilnic, plăcintele de familie, tartarul signature, selecţia de vinuri şi filosofia DeSoi, de răsfăţ fără rigiditate.

    Şi ce s-a schimbat?

    Întrebat care este cel mai personal detaliu din interiorul noii locaţii, Bogdan Ivan nu alege un obiect anume, ci o suită de semnături vizuale care, împreună, spun povestea DeSoi. „Masa noastră mare, rafturile portocalii, vitrinele pline cu vinuri – sunt elemente care ne definesc şi în jurul cărora ne place să stăm de vorbă cu oaspeţii”, spune el. La etaj, un element arhitectural rotund reia simbolic arcada portocalie din prima locaţie din Sf. Ştefan şi creează un cadru „instagramabil” orientat spre parter şi bar. Arhitectul Alexandru Dabija a integrat în noul design şi memoria locului: barul a fost repoziţionat exact în locul său original, finisat în inox periat, iar sticla canelată verde-opal face trimitere discretă la halbele de bere ale vechii berării Gambrinus. Cum arată o seară ideală la DeSoi Cişmigiu? Ivan o descrie ca pe o coregrafie atent construită, dar fără rigiditate:

    „Oaspeţii intră, sunt întâmpinaţi cu un zâmbet şi conduşi spre masă, într-o atmosferă caldă, cu clinchet de pahare şi muzică bună. Le povestim despre meniul de vinuri, îi invităm să descopere rafturile, să discute cu barmanul. Înainte de orice farfurie, aducem o brioşă proaspătă cu unt făcut în casă – un gest mic, dar personal. Pe tot parcursul serii, trecem din când în când să umplem paharul, iar la final chiar întrebăm sincer cum a fost experienţa. Nu vrem să facem doar servire, ci relaţii”, adaugă Damian Morcovescu. Ce a învăţat echipa din prima locaţie, lecţia care nu s-ar fi putut afla din teorie? „Că energia producătorilor locali este molipsitoare. Ne-au inspirat prin pasiunea lor pentru ce creează – exact genul de pasiune pe care ne bazăm şi noi.” La capitolul „invitat ideal”, Bogdan nu ezită: ar alege mai degrabă un amestec de oameni decât un singur nume.

    „Iubim conversaţiile cu vecinii noştri – sunt cele mai autentice. Dar la Cişmigiu avem şi turişti, oameni în trecere, vizitatori ai hotelului. Ne dorim ca ei să plece cu dorinţa de a reveni nu doar la DeSoi, ci şi în Bucureşti.”  Ce urmează? „Vrem să creştem mai departe, dar natural. Nu vrem să deschidem 10 locaţii în doi ani. Ne interesează calitatea relaţiei, nu ritmul de scalare”, subliniază antreprenorii. „Dacă prima locaţie a fost despre apropiere, a doua va fi despre amplitudine: mai mult spaţiu, mai multe preparate, mai multe vinuri, dar aceeaşi idee – mâncare bună, fără pretenţii inutile.”  

    DeSoi va aduce în noul spaţiu conceptul care a cucerit bucureştenii care i-au trecut pragul în prima locaţie, cea din Piaţa Sfântul Ştefan nr. 8: zonă de luat masa, cu brunch în fiecare zi, cină à la carte, cafea de specialitate şi plăcinte făcute după reţete de familie. Tot la DeSoi sunt disponibile produse atent alese de la mici producători locali şi un wine shop.

    În paralel, echipa DeSoi dezvoltă:

    1.Πun wine shop extins;

    2. un calendar de evenimente tematice;

    Ž3. cine sezoniere;

    4. experienţe culinare construite în jurul unui produs, nu doar al unui meniu.

    Miniinterviu cu aromă de brunch

    Cel mai comandat fel din prima locaţie – îl mutaţi identic aici sau îl reinventaţi?

    Bogdan Ivan: Dintre toate preparatele servite de-a lungul timpului de locaţia din Sf. Ştefan,  Bucharest Cheese Steak a fost, fără îndoială, cel mai comandat. Deşi absent din ambele locaţii momentan, ne gândim să îi facem un comeback reinventat.

    Un preparat „riscat” din meniu – acela care fie devine hit, fie provoacă discuţii?

    Damian Morcovescu: La Sf. Ştefan, preparatul care a stârnit cele mai multe discuţii a fost clar tartarul, mai ales ideea de a-i dedica o seară pe săptămână. A fost un pariu pe care l-am făcut pentru că nouă ne place foarte mult şi s-a dovedit că există şi alţi oaspeţi care îl apreciază la fel de tare, revenind joia la cină de tartar, săptămână de săptămână. La Cişmigiu aş spune că cele mai multe discuţii sunt în jurul desertului cu mălai, privit iniţial circumspect, dar aproape întotdeauna lăudat de cei care îl încearcă.

    Cât de mult schimbă vinul povestea farfuriei la DeSoi – există un pairing „obligatoriu” la prima vizită?

    Cristian Ivana: Alegerea vinului poate schimbă povestea unei farfurii pentru că pairingurile sunt gândite să fie complementare, dar nu există un pairing obligatoriu. Deşi oferim recomandări, alegerea vinului rămâne, în final, o experienţă subiectivă, adaptată preferinţelor fiecăruia.

    Orele cele mai „vii” ale locului – când se întâmplă DeSoi-ul adevărat: dimineaţa, prânz sau după apus?

    Bogdan Ivan: DeSoi este gândit că un spaţiu cu identitate dublă: una pentru prima parte a zilei şi alta pentru seară. Nu diferă doar meniul, ci şi atmosfera se transformă, atenţia mutându-se de la cafeaua de dimineaţă spre vinuri şi bar seară, fiecare detaliu fiind adaptat momentului zilei.

    Fără rezervare – ce şanse reale are cineva să prindă masă într-o seară cu flux mare?

    Damian Morcovescu: Deşi recomandăm rezervarea, păstrăm în fiecare seară şi mese cu locuri fără rezervare în locaţia din Cişmigiu. În ceea ce priveşte brunch-ul, nu se fac rezervări în niciuna din cele două locaţii.

    Cel mai bun loc din restaurant – unde aţi sta dacă aţi veni că invitat?

    Cristian Ivana: Noi ne-am aşeza la masa comună, în ambele locaţii, pentru că aici se întâmplă „poveştile” DeSoi.

    Produsul de băcănie care pleacă cel mai repede de pe raft – care este şi de ce?

    Damian Morcovescu: Produsele de băcănie cele mai căutate sunt zacusca, magiunul de prune sau brânzeturile tradiţionale.

    O greşeală pe care o fac des clienţii la comandă (ceva ce subestimează sau ratează din meniu)?

    Bogdan Ivan: Se întâmplă uneori că detaliile din meniu să nu fie citite integral, iar anumite preparate să fie subestimate sau aşteptările să difere de realitate.

    Dacă mâine ar trebui să scoateţi un singur lucru din meniu, ce aţi elimina?

    Damian Morcovescu: Nu am scoate niciun preparat din meniu, probabil şi pentru  că le schimbăm frecvent, în funcţie de ingredientele de sezon disponibile sau de produsele locale pe care  dorim să integrăm

     

    „DeSoi este pentru oamenii care ne împărtăşesc pasiunea pentru vinuri şi gastronomie, pentru cei care caută acele momente mici de răsfăţ. Pentru turiştii care descoperă întâmplător locul, pentru cei care lucrează în zonă şi se opresc la un prânz, pentru bucureştenii de weekend care vor un brunch fără grabă. Ne bucurăm de fiecare masă la care se vorbeşte română, engleză sau franceză – e semn că locul respiră urban, nu doar local.”

    Bogdan Ivan, cofondator, DeSoi

    Designul noului restaurant DeSoi de la parterul Hotelului Cişmigiu este semnat de arhitectul Alexandru Dabija, iar meniul de brunch şi cină va fi creat de Head Chef Mugur Rusnac, unul dintre chefii din noul val creativ românesc, format în două restaurante cu câte două stele Michelin din Irlanda şi Belgia.

  • Reacţia lui George Simion după demisia ministrului Ionuţ Moşteanu

    „Moşteanu a fost demis! Dar cu asta nu se rezolvă nicidecum problema structurală a unui Guvern incapabil!”, a scris George Simion pe pagina sa de Facebook.

    Preşedintele AUR a solicitat ieri demisia ministrului Apărării şi a spus că acesta „a minţit în acte oficiale ale statului român” în legătură cu studiile sale.

    „USR, partid care s-a lansat cu lozinca «fără penali» şi «oameni competenţi», îşi dă astăzi arama pe faţă: niciunul dintre miniştrii actuali ai USR nu are studii reale în domeniul pe care îl conduce şi nici experienţa necesară pentru acel portofoliu. Avem un guvern care predică meritocraţia, dar livrează românilor miniştri cu facultăţi inventate în CV, diplome întârziate şi zero credibilitate”, a mai afirmat Simion ieri.

    Ionuţ Moşteanu şi-a anunţat vineri demisia din funcţie, printr-o postare pe Facebook, în care afirmă că face acest pas „cu asumare şi respect faţă de Armata Română”.

    Moşteanu a precizat că a discutat decizia cu preşedintele României, cu premierul, cu preşedintele USR şi cu colegi din partid. „Le mulţumesc pentru susţinere şi încredere”, a scris acesta.

    O anchetă publicată de Libertatea a prezentat detalii despre CV-urile ministrului Apărării din perioada în care ocupa funcţii în Ministerul Transporturilor şi în companii de stat.

    Ministrul şi-a trecut atunci în CV-ul său că a studiat, între 1996 şi 2000, Management, la universitatea privată Athenaeum din Bucureşti. Într-un răspuns pentru Libertatea, Universitatea Athenaeum a negat că Moşteanu i-a fost student şi că specializarea Management nu era activă în acei ani.

    După ce a devenit parlamentar, în versiunile ulterioare ale CV‑ului, Moşteanu a menţionat că a fost student la o altă universitate privată, Universitatea Bioterra, între 1996 şi 1999, finalizând studiile abia în 2015.

  • Petrişor Peiu este noul preşedinte al Consiliului Naţional de Conducere al AUR

    Rezultatul a fost stabilit în urma unui scrutin intern, desfăşurat online între 24 şi 27 noiembrie 2025, iar numirea sa este considerată un demers strategic menit să întărească unitatea şi mesajul politic al formaţiunii.

    Procesul electoral şi noua echipă de vicepreşedinţi Membrii partidului şi-au exprimat votul prin intermediul platformei digitale a formaţiunii, unde Petrişor Peiu a obţinut victoria în faţa unor contracandidaţi precum Gheorghe Piperea şi Sorin Muncaciu. Alături de el, o nouă garnitură de vicepreşedinţi, din care fac parte Adrian Axinia, Ramona Bruynseels şi Mihai Enache, va prelua responsabilitatea coordonării activităţilor curente şi a implementării agendei politice a partidului, se arată într-un comunicat AUR pe Facebook.

    Mesajul principal transmis de preşedintele AUR, George Simion, care a fost reales fără oponenţi, a fost cel de coeziune internă. În acest context, alegerea lui Petrişor Peiu este văzută ca o decizie calculată, motivată de experienţa sa anterioară în campanii electorale şi de implicarea sa activă în promovarea valorilor formaţiunii. Analiştii politici anticipează că Peiu va juca un rol determinant în modelarea direcţiei viitoare a AUR, mai ales în contextul electoral care se prefigurează.

    Noua echipă de la vârful CNC se confruntă cu provocări considerabile. Observatorii critici ai scenei politice avertizează că succesul mandatului va depinde de abilitatea de a gestiona eventualele divergenţe interne şi de a armoniza viziunile diferite ale membrilor. În afara dinamicii interne, stabilitatea partidului ar putea fi testată de presiunile economice şi sociale din România, chiar dacă la nivel declarativ predomină optimismul.

    Instalarea lui Petrişor Peiu în fruntea CNC marchează un punct de inflexiune pentru AUR. Urmează o perioadă de întâlniri interne în care vor fi stabilite priorităţile strategice, cu scopul de a fortifica poziţia şi influenţa partidului pe scena politică din România.

     

  • Noi reguli pentru desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare

    Potrivit noilor modificări, în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare, elevii pot participa în cadrul unei competiţii la o clasă superioară celei în care sunt înscrişi în anul şcolar în care se desfăşoară competiţia, în interiorul aceluiaşi ciclu de învăţământ (gimnazial/liceal).

    Elevii care doresc să participe probe în cadrul unor olimpiade, dar care îşi continuă studiile în spital ori acasă, pot lua parte la probele teoretice, cu aprobarea comisiei responsabile de organizarea etapei respective a competiţiei şcolare.

    În funcţie de regulamentul specific, olimpiadele şcolare se vor putea desfăşura şi în format online, iar evaluarea lucrărilor la probele scrise se va putea face digitalizat, iar modul de evaluare a lucrărilor va fi stabilit de regulamentul fiecărei competiţii.

    Pentru evaluarea digitalizată a probelor scrise, la toate etapele olimpiadelor şcolare, rezultatele vor fi calculate prin punctaje de la 0 la 100, conform baremelor.

    De asemenea, punctajul minim necesar pentru calificarea la etapa naţională a crescut la 60%, fiind calculat la 60 de puncte (incluzând 10 puncte din oficiu) din punctajul maxim de 100 de puncte. În reglementările anterioare, minimul necesar pentru calificarea la etapa naţională era de 40 de puncte.

    Începând din acest an, elevii au dreptul să-şi vadă propria lucrare înainte de depunerea contestaţiei, atât la etapa judeţeană, cât şi la etapele zonală şi naţională.

    În regulamentele fiecărei competiţii vor fi incluse criterii de departajare clare, nediscriminatorii şi suficiente pentru calificare pe locuri suplimentare la etapa naţională.

    Potrivit ministerului, numărul de locuri locuri pentru calificarea la etapa naţională a rămas acelaşi.

    Începând din acest an, supravegherea audio-video a probelor de concurs din cadrul etapelor olimpiadelor şcolare este obligatorie.

    În ceea ce priveşte Regulamentul specific de întocmire a calendarelor de proiecte de educaţie extraşcolară, Categoria „Proiecte regionale” a fost asimilată categoriei „Proiecte interjudeţene”, prin urmare, categoriile de proiecte de educaţie extraşcolară sunt:

    naţionale

    interjudeţene

    judeţene/ale municipiului Bucureşti.

  • Bolojan îl propune pe Miruţă ca interimar la Apărare

    Premierul Ilie Bolojan a anunţat că i-a propus preşedintelui ca Radu Miruţă, actualul ministru al Economiei, să asigure interimatul la Apărare, după demisia lui Ionuţ Moşteanu.

    Premierul Ilie Bolojan susţine că a luat act de demisia lui Ionuţ Moşteanu din funcţia de ministru al Apărării Naţionale şi vicepremier al guvernului României.

    „Îi mulţumesc pentru activitatea depusă în exercitarea mandatului”, a transmis Bolojan.

    Acesta anunţă că îi va propune preşedintelui României ca interimatul funcţiei să fie asigurat de dl Radu Miruţă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

  • Concordia, cea mai puternică organizaţie patronală, l-a reales pe Dan Şucu în funcţia de preşedinte pentru încă doi ani şi a numit cei 7 vicepreşedinţi

    Confederaţia Patronală Concordia, care reprezintă companii din 20 de sectoare economice, care au o contribuţie de 30% din PIB, l-a reales pe Dan Şucu în funcţia de preşedinte pentru încă doi ani, alături de cei 7 vicepreşedinţi, care vor reprezenta interesele mediului de afaceri românesc în dialogul cu autorităţile şi partenerii sociali, atât la nivel local, cât şi la nivel european. 

    ”Împreună cu noua echipă de conducere, vom transforma Concordia în organizaţia care nu doar participă la dialogul social, ci îl modelează. Vom continua să construim o organizaţie stabilă, influentă şi vizonară, care să rămână un reper pentru mediul de afaceri românesc şi un partener de încredere pentru orice interlocutor”, a declarat Dan Şucu, preşedintele Concordia, şi proprietarul grupului Mobexpert. 

    Cei şapte vicepreşedinţi aleşi, care vor reprezenta interesele organizaţiei, sunt: 

    – Radu Căprău, Petrom, Federaţia Patronală a Energiei  

    – Ondrej Safar de la Evryo- Federaţia Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie 

    – Mihai Matei – Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii  

    – Mihaela Lupu, Unicredit, Federaţia Patronală a Serviciilor Financiare din România

    – Iulian Stanciu, eMag – Federaţia Română a Economiei Digitale 

    – Dragoş Petrescu, Citigrill – Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România 

    – Simona Constantinescu- Federaţia Industriei Hoteliere din România 

    Concordia reprezintă 3.900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin, cu 450.000 de angajaţi, cu o contribuţie cumulată de 30% din PIB. 

    ”Ca partener social reprezentativ, ne concentrăm pe teme de importanţă majoră pe teme de importanţă majoră pentru dezvoltarea şi prosperitatea României, printre care se numără piaţa muncii şi dialogul social, educaţia, digitalizarea, protecţia consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulară”.   

  • ULTIMĂ ORĂ: Ionuţ Moşteanu, USR, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării, după controversele legate de studii şi diplomele de licenţă

    Ionuţ Moşteanu, USR, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării după controversele privind studiile şi diplomele de licenţă.

    Scandalul a pornit în urmă cu câtevea zile, după ce Hotnews a semnalat neconcordanţele între CV-ul său şi realitatea studiilor. 

    Ziarul Financiar scria încă de la instalarea guvernului Bolojan situaţiile neclare. Despre Ionuţ Moşteanu, ZF a scris că are trei facultăţi trecute în CV, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea Bioterra şi la Universitatea din Bucureşti, dar nu este clar dacă a obţinut diploma de licenţă de la vreuna dintre ele. 

    Vedeţi mai jos postarea integrală a lui Moşteanu de pe Facebook 

    Mi-am depus astăzi demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale.

    Am discutat cu preşedintele, cu premierul, cu preşedintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR şi le mulţumesc pentru susţinere şi încredere.

    Fac acest gest cu asumare şi respect faţă de Armata Română.

    România şi Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră naţională trebuie apărată cu orice preţ. Nu vreau ca discuţiile despre formarea mea şi greşelile pe care le-am făcut acum mulţi ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum ţara.

    Le mulţumesc tuturor colegilor pentru munca depusă în aceste cinci luni.

    Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni şi, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie.

    Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată şi mai bine înzestrată. Şi am făcut asta în fiecare zi – am întărit relaţiile cu aliaţii, am urmărit şi accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieţilor deştepţi cu interese în domeniu, am îmbunătăţit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria.

    Vă mulţumesc pentru încredere, pentru mesaje şi pentru răbdare.

    Mulţumesc şi familiei mele pentru susţinerea necondiţionată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.

    Am făcut acest pas cu toată conştiinţa unui om care iubeşte ţara pe care o serveşte.

    Şi un gând despre viitor – România este prinsă între unii care au capturat-o şi sunt mufaţi la banii publici şi unii care vor să îi dea foc şi să o abată de la parcursul proeuropean şi euro-atlantic. La mijloc sunt câţiva oameni buni (buni, nu perfecţi) care ţin echilibrul şi direcţia corectă – Nicuşor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul şi încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum.

    Dumnezeu să ocrotească România!

     

     

  • Ionuţ Moşteanu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării

    Ionuţ Moşteanu a anunţat vineri că şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării.  „Fac acest gest cu asumare şi respect faţă de Armata Română”, a transmis el.

    „Mi-am depus astăzi demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale. Am discutat cu preşedintele, cu premierul, cu preşedintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR şi le mulţumesc pentru susţinere şi încredere.
    Fac acest gest cu asumare şi respect faţă de Armata Română. România şi Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră naţională trebuie apărată cu orice preţ. Nu vreau ca discuţiile despre formarea mea şi greşelile pe care le-am făcut acum mulţi ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum ţara”, a postat Moşteanu.

    Acesta le mulţumeşte tuturor colegilor pentru munca depusă în aceste cinci luni.

    „Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni şi, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie. Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată şi mai bine înzestrată. Şi am făcut asta în fiecare zi – am întărit relaţiile cu aliaţii, am urmărit şi accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieţilor deştepţi cu interese în domeniu, am îmbunătăţit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria. Vă mulţumesc pentru încredere, pentru mesaje şi pentru răbdare. Mulţumesc şi familiei mele pentru susţinerea necondiţionată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.
    Am făcut acest pas cu toată conştiinţa unui om care iubeşte ţara pe care o serveşte”, arată fostul ministru.

    Moşteanu transmite şi un gând despre viitor: „România este prinsă între unii care au capturat-o şi sunt mufaţi la banii publici şi unii care vor să îi dea foc şi să o abată de la parcursul proeuropean şi euro-atlantic. La mijloc sunt câţiva oameni buni (buni, nu perfecţi) care ţin echilibrul şi direcţia corectă – Nicuşor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul şi încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum. Dumnezeu să ocrotească România!”.

  • Mesajul preşedintelui Nicuşor Dan la depunerea jurământului de către soldaţii profesionişti

    Mesajul a fost prezentat de către Mihai Şomordolea, Consilier de Stat – Departamentul Securităţii Naţionale – Secretarul CSAT, în timpul ceremoniei organizate la Monumentul „Mormântul Ostaşului Necunoscut” din Parcul Carol I din Bucureşti.

    „Astăzi, un nou contingent de soldaţi profesionişti depune jurământul, un moment cu o semnificaţie profundă în parcursul fiecăruia dintre dumneavoastră. Jurământul militar reprezintă un angajament solemn prin care vă dedicaţi fără rezerve energia, devotamentul şi profesionalismul în slujba ţării. Este, totodată, declaraţia fermă de loialitate prin care vă afirmaţi hotărârea de a apăra România în orice împrejurare, chiar cu riscul propriilor vieţi”, a transmis Dan.

    Preşedintele a mai spus că ceremonia „este şi un bun prilej de a aduce un omagiu înaintaşilor noştri care au luptat pentru independenţă, suveranitate şi unitate naţională. Îi onorăm, de asemenea, pe veteranii de război şi pe cei din teatrele de operaţii. Exemplul lor de curaj şi dăruire trebuie să rămână o sursă de inspiraţie pentru fiecare dintre dumneavoastră”.

    Nicuşor Dan a remintit că „la fel ca întreaga Europă, România se confruntă astăzi cu provocări de securitate complexe. Ne aflăm în imediata vecinătate a războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, ale cărui efecte negative se resimt pe multiple planuri”.

    România va „rămâne un pilon de stabilitate la nivel regional şi european şi un membru responsabil şi respectat al Uniunii Europene şi NATO, care, alături de aliaţi şi parteneri, contribuie la consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic”.

    „Dragi militari, aţi devenit membri ai marii familii a Armatei României, instituţie esenţială în asigurarea securităţii naţionale, care se bucură de încrederea cetăţenilor noştri. Nobila viaţă de militar implică multe privaţiuni, momente dificile şi cere sacrificii, inclusiv din partea familiilor dumneavoastră. Prin depunerea jurământului militar, faceţi dovada maturităţii şi vă asumaţi cu responsabilitate să apăraţi suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială şi democraţia constituţională. Fiţi demni de acest legământ. Fiţi mândri de uniforma pe care o purtaţi şi de drapelul sub care aţi jurat credinţă! Vă felicit şi vă doresc mult succes! Să vă fie jurământul călăuză! Trăiască Armata României! Trăiască România!”.

  • Unde se lucrează cel mai puţin în Europa. 31 de ore pe săptămână

    Irlanda a fost clasată drept cea mai bună ţară din Europa pentru echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală.

    Angajaţii din Irlanda lucrează în medie 31,2 ore pe săptămână. Este o scădere semnificativă faţă de perioada de dinainte de pandemie, scrie Express.

    Experţii globali în domeniul ocupării forţei de muncă Remote au publicat Indicele european al echilibrului între viaţa profesională şi cea personală. Fiecare ţară din Europa a fost clasată în funcţie de calitatea vieţii şi bunăstarea la locul de muncă.

    Au fost luate în considerare mai multe criterii. Numărul mediu de ore lucrate, concediul anual legal, concediul de maternitate plătit, concediul medical, asistenţa medicală, siguranţa publică, fericirea publică şi incluziunea LGBTQ+. Fiecare naţiune a primit un scor din 100.

    Irlanda a ocupat primul loc în clasament. A obţinut un scor de 82,89, o creştere de 4,22 puncte faţă de anul trecut. Acest lucru se datorează creşterii siguranţei publice şi reducerii numărului mediu de ore lucrate pe săptămână.

    Conform rapoartelor, angajaţii din Irlanda lucrează în medie cu două ore mai puţin pe săptămână decât înainte de pandemie. Se estimează că cei din Irlanda lucrează în jur de 31,2 ore pe săptămână. Este o scădere de la 33,5 ore.

    Scăderea a venit în urma adoptării unor aranjamente de lucru flexibile. Este vorba de munca la distanţă sau hibridă.

    Ţările nordice au dominat topul 10. Islanda şi Belgia s-au clasat în primele trei locuri, însă Irlanda a ocupat primul loc.

    Irlanda oferă peisaje rurale uluitoare. Are litoral extins şi dealuri ondulate. Mulţi ajung să viseze la mutarea într-un loc cu program de lucru mai scurt. Renunţarea la viaţa aglomerată a oraşului pentru o viaţă mai liniştită în mediul rural pitoresc devine din ce în ce mai atractivă.