BusinessMagazin

Blog

  • Care este oraşul cel mai aglomerat din lume şi care este cel mai aglomerat din România? Şi care este acum noua oră la care este cel mai aglomerat?

    Una dintre cele mai izbitoare imagini din pandemie este cea cu metropolele lumii golite de oameni şi maşini, cu marile lor bulevarde pustii, acoperite de o linişte ciudată. Obişnuiţi cu claxoane, motoare, voci, muzică, o cacofonie de sunete care nu se opreşte niciodată, lumea de atunci părea fabricată într-un studio de film, imposibil de perceput ca reală.

    Inclusiv în Bucureşti – Calea Victoriei, Magheru, Unirii – păreau poze dintr-un film post-apocaliptic. Cinci ani mai târziu, bulevardele rămân goale doar în poze, căci viaţa şi-a reluat ritmul ei nebunesc, aducându-ne înapoi şi minutele nesfârşite petrecute în trafic. 

    La nivel global, cele mai congestionate zone urbane au fost desemnate în ediţia din acest an a Global Traffic Scorecard by Impact Rank Istanbul, Mexico City, Chicago, New York şi Philadelphia, în timp ce în Europa topul este condus de Londra, Paris şi Dublin. Dintre ţările europene, în clasament apar şi Varşovia, pe locul 8, şi Budapesta pe 15.

    Studiul calculează numărul de ore pierdute anual de un navetist din cauza blocajelor din trafic de la orele de vârf, cel mai grav fiind evident pentru şoferii din Istanbul, care pierd 118 ore, adică, calculat la o medie de 8 ore pe zi de lucru, aproape 15 zile pe an. Cam la fel se întâmplă şi cu şoferii din Chicago şi New York, cu 112 ore, respectiv 102 ore pe an.

    Există însă şi veşti bune: unele dintre cele mai mari oraşe din SUA şi Europa au reuşit cumva în acest an să reducă blocajele de pe şosele şi să coboare în clasamentul global, victorie cu care se pot lăuda New York, Los Angeles, Londra şi Paris, dar şi Varşovia. Cum au reuşit acest lucru este un secret pe care ar trebui să îl descopere şi alte metropole, pentru a îmbunătăţi în final viaţa propriilor locuitori.

    Bucureşti, modelul unei relaţii de dragoste tumultUoase

    Bucureştiul este genul de oraş care trezeşte cel mai adesea sentimente puternice. Ori îl iubeşti, ori în urăşti. Cei care îl iubesc îi tolerează mai uşor, sau mai greu, şi neajunsurile, sperând că cineva, cândva îl va vindeca de rănile lui mai vechi sau mai noi. Dar chiar şi ei au ajuns exasperaţi de haosul ce pare că bântuie uneori prin oraş. Iar cei care îl urăsc pun mai mereu pe primul loc pe lista de motive aglomeraţia şi poluarea.

    Chiar dacă nu apare în clasamentul realizat de Global Traffic Scorecard by Impact Rank, asta nu înseamnă că lucrurile stau bine la capitolul trafic auto în capitala României. Dimpotrivă. Indexul de trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Oraşe Vizionare, arată că şoferii din Bucureşti pierd echivalentul a peste 12 zile de lucru anual din cauza aglomeraţiei din trafic, cifră ce plasează cu siguranţă capitala României pe un loc fruntaş la nivel global. La mică distanţă se află şi alte mari oraşe din ţară, unde traficul creează probleme majore, respectiv Timişoara, Cluj, Iaşi, dar şi în Craiova şi Sibiu, localităţi care se apropie rapid de pragul de 9 zile pierdute pe an.

    O altă tendinţă remarcată în analiza traficului arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat, iar oraşele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră şi ies de la muncă, ci şi în mijlocul zilei, când activităţile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.

    „Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe oraşe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 şi 14:00. Explicaţia vine din munca flexibilă, programele decalate şi o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre şcoli, pieţe, spitale sau birouri locale, curieratul şi livrările de mâncare, precum şi transportul alternativ de tip Uber/Bolt sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate şi pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiţionale de rush hour, şi pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieşire din oraş”, a declarat Florian Filat, director executiv, Institutul pentru Oraşe Vizionare şi manager de proiect la CITY INDEX.

    Asta face ca, deşi Bucureştiul vine la pachet cu atuuri de netăgăduit pentru locuitorii lui, congestiile în trafic să rămână una dintre marile lui răni şi suferinţe. Un studiu realizat tot de Institutul pentru Oraşe Vizionare, plasează Capitala pe locul doi în topul general al oraşelor din România după calitatea vieţii, prosperitate şi vibraţie.

    Oraşul care reuşeşte cel mai bine să îmbine utilul cu plăcutul este Cluj, primele zece locuri fiind completate de Sibiu, Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu-Mureş. Oraşele sunt principalul teren de competiţie al secolului XXI: atrag talente, generează inovaţie şi definesc calitatea vieţii, iar România nu face excepţie. Într-un moment în care PNRR, tranziţia verde şi digitală sau competiţia globală pentru resurse umane rescriu ierarhiile, performanţa oraşelor devine esenţială, spun autorii studiului.

    „Scopul nostru este să descoperim punctele tari şi vulnerabilităţile oraşelor, care pot duce la multe decizii în lanţ, fie că vorbim de administraţie, mediul de afaceri sau cetăţeni. Principiul de lucru al acestor clasamente este raportat la populaţie sau la suprafaţă. Nu comparăm cifre absolute. De aceea putem vedea un oraş mic, ca Alba Iulia, care este în top zece“, a spus  Felix Tătaru, preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare, la emisiunea ZF Live.

    În opinia lui, Clujul rămâne un etalon pentru întreaga ţară, având un mix foarte bun între calitate, prosperitate şi vibraţie, cele trei mari capitole analizate, în timp ce Bucureştiul stă foarte bine în privinţa prosperităţii, dar nu la fel de bine la calitatea vieţii.

    „Spre“ 40% din populaţia Clujului este reprezentată de elevi şi studenţi, iar acest lucru are un impact enorm asupra vibraţiei oraşului. Iaşiul este de asemenea unul dintre oraşele care stă foarte bine la capitolul vibraţie, fiind un alt centru universitar mare al ţării“, explică Felix Tătaru.

    Dacă ne raportăm doar la indicele Calitatea vieţii, Bucureştiul se află abia pe poziţia a treia, în coborâre faţă de 2024, devansat de Cluj şi, mai nou, de Sibiu. Capitala punctează la capitolul Conectivitate şi Parcuri, dar are cele mai mici ratinguri la Trafic urban şi Amprentă verde în rândul celor 41 de oraşe analizate.

    Din punctul de vedere al prosperităţii însă, Capitala se poate lăuda cu primul loc, atuurile ei fiind Cifra de afaceri a oraşului şi Indicele de inovare, iar punctele slabe sunt Infracţionalitatea şi Fondurile UE atrase. La capitolul Vibraţie, cel mai bine stă Clujul, urmat de Bucureşti, care câştigă pe zona de Wellness şi viaţă activă, plus Entertainment, dar pierde puncte la Diversitate a populaţiei şi ponderea categoriei Elevi & studenţi.

    Până la urmă, chiar dacă traficul, aglomeraţia, minutele şi orele pierdute în maşină sunt doar unul dintre factorii care ne fac să ne placă sau nu un oraş, impactul lor este extrem de puternic. Ne place să ne plimbăm pe Calea Victoriei când nu sunt maşini, ne place să ascultăm muzică în maşină în zilele ploioase, ne place să vizităm marile oraşe ale Europei, dar şi destinaţii de pe alte continente, dar nu ne place să pierdem timp. Timp preţios – de muncă, de relaxare, de vizitare.

    În Europa, în jumătate din cele 568 de zone urbane analizate în Global Traffic Scorecard by Impact Rank întârzierile din trafic au crescut faţă de anul trecut, iar în 39% au scăzut. În alte 67 de oraşe lucrurile au rămas cam la fel. 

    Lucrurile sunt însă extrem de diferite de la ţară la ţară. De exemplu, în marea majoritate a zonelor urbane din Italia situaţia s-a agravat anul acesta, la fel ca şi în Spania, în timp ce în Franţa doar 16% dintre oraşele analizate au raportat creşterea timpului petrecut în trafic.

    Lucrurile nu stau bine nici la nivel global. Circa 60% dintre oraşe au fost pe plus, faţă de 55% în 2024. Întârzierile au crescut în general în SUA, Italia şi Germania, precum şi în Asia, în timp ce în Franţa şi Marea Britanie au rămas similare sau mai mici decât nivelurile din 2024.

    Datele arată clar că este nevoie urgent de soluţii, căci nici populaţia, nici numărul de maşini nu vor scădea în viitor, iar oraşele mari se chinuie tot mai mult să facă loc tuturor.    

  • 100 Tineri manageri de top. Alexandru Atanasiu, Board Member, Head of Construction Services, Colliers România

    Board Member, Head of Construction Services, Colliers România

    39 de ani

    Are o experienţă de peste 19 ani în consultanţă imobiliară, facility, property şi asset management, coordonând echipe multidisciplinare şi proiecte tehnice complexe, cu o viziune orientată spre eficienţă operaţională, calitate sustenabilă şi relaţii solide cu partenerii.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.

    Poate sunt norocos. Sau poate sistemul pe care îl aplic – acela de a nu sări etape, de a nu emite păreri fără documentare, de a observa şi învăţa din greşelile altora – m-a ajutat să evit derapaje majore. Am spus „nu” proiectelor în care ştiam că nu pot aduce valoare reală. Am avut răbdare, chiar şi când ritmul din jur părea să o ia înainte. Am ales conştient să nu „ard” etapele, ci să învăţ, să aprofundez şi să construiesc cu atenţie. Dacă a fost o greşeală, a fost, poate, aceea de a nu accelera mai devreme. Dar nu regret, pentru că maturizarea profesională e un proces, nu o cursă.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?

    Greşelile şi eşecurile sunt, de fapt, etape naturale în procesul de creştere. Prefer să le privesc ca pe nişte oportunităţi de învăţare. Diferenţa o face modul în care alegi să reacţionezi la ele. Când înţelegi sincer ce parte din rezultat îţi aparţine – şi îţi asumi – devine mai simplu să extragi lecţia. Iar lecţia învăţată la timp înseamnă progres. Eşecul, în viziunea mea, nu e finalul drumului, ci un semn că trebuie să schimbi abordarea.

     

    AMBIŢIE & STIL

    Care e visul tău pe termen lung?

    Îmi trăiesc deja visul. Nu m-am văzut niciodată antreprenor în sensul clasic, dar în tot ce fac astăzi, mă comport ca un CEO antreprenorial: cu autonomie, cu responsabilitate, cu grijă faţă de oameni şi cu presiunea sănătoasă a performanţei. Conduc un business dinamic în interiorul unei companii mari – iar acest echilibru între viziune şi execuţie e ceea ce îmi dă energie.

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?

    Cel mai mândru sunt de două echipe construite în Colliers. Prima este echipa de Property Management, alături de care am ajuns lideri de piaţă pe segmentul de clădiri de birouri. A doua, mai recentă, este echipa de Construction, pe care am construit-o de la zero în 2021.

    Trei superputeri profesionale.

    Cred că succesul în carieră se sprijină pe motivaţia intrinsecă, atenţia la detalii şi dorinţa sinceră de a lăsa o amprentă pozitivă.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?

    Îmi doresc să fiu prezent 100% în fiecare dimensiune a vieţii mele. Cariera îmi aduce împliniri şi bucurii reale – la fel ca viaţa personală. Pentru mine, echilibrul dintre cele două nu înseamnă separare, ci o fluiditate firească.

    Ce faci când nu lucrezi?

    Învăţ să fiu părinte şi mă bucur de acest proces în fiecare zi, fiind tatăl unei fetiţe minunate de 3 ani, Gloria. Ori de câte ori vremea ne permite, găsesc bucurie în lucrurile simple: să merg cu motocicleta, să pedalăm împreună – eu, Gloria şi soţia mea, Alexandra – sau să petrecem timp în natură, în grădina noastră. Învăţăm să plantăm şi să îngrijim zmeură, căpşuni, roşii… şi cine ştie ce alte idei ne vor mai mai veni.

  • „Este clar că Trump vrea să cucerească Groenlanda”, afirmă Danemarca după întâlnirea de la Casa Albă

    Într-o întâlnire intensă la Casa Albă între reprezentanţi ai Statelor Unite, Danemarcei şi Groenlandei, poziţiile privind viitorul strategic al insulei arctice au rămas profund divergente. Washingtonul, reprezentat de vicepreşedintele J. D. Vance şi de secretarul de stat Marco Rubio, şi Copenhaga, însoţită de oficialii groenlandezi, au purtat discuţii care au durat o oră şi jumătate, dar nu au reuşit să elimine discordia fundamentală dintre părţi, scrie El Pais.

    Vivian Motzfeldt, reprezentanta Guvernului Groenlandei, a formulat esenţa mesajului venit din Nuuk în termeni simpli şi direcţi: „Putem colabora, dar nu vrem să aparţinem Statelor Unite”. Aceasta a subliniat că, deşi autonomia şi cooperarea cu aliaţii sunt importante, respectul faţă de autodeterminarea groenlandeză este nenegociabil.

    Lars Løkke Rasmussen, ministrul de Externe al Danemarcei, a reiterat aceeaşi poziţie la o conferinţă de presă ulterioară la ambasada daneză din Washington. El a spus că discuţiile au fost „franche” şi cordiale, dar că „nu au reuşit să schimbe poziţia americană”. Rasmussen a respins ferm ideea cedării suveranităţii şi a precizat că susţinerea populaţiei groenlandeze pentru actualul cadru politic rămâne solidă.

    De partea sa, administraţia americană condusă de preşedintele Donald Trump pune accent pe securitatea naţională, argumentând că Groenlanda are o importanţă strategică esenţială în contextul rivalităţii cu Rusia şi China în regiunea arctică. Trump afirmă că insula, bogată în resurse minerale şi poziţionată geografic avantajos, trebuie controlată de Washington pentru a contracara influenţa puterilor străine şi a proteja infrastructura de apărare americană.

    Înainte de întâlnire, Trump a publicat mesaje pe reţeaua sa de socializare, solicitând NATO să preseze Danemarca să „cedeze” controlul Groenlandei şi subliniind că, fără aceasta, „China sau Rusia ar putea prelua controlul”. Aceste declaraţii au intensificat tensiunile şi au ridicat semne de întrebare în rândul aliaţilor despre coeziunea alianţei transatlantice.

    Pe fondul discuţiilor diplomatice, Danemarca a anunţat deja întărirea prezenţei militare în Groenlanda, desfăşurând exerciţii în cooperare cu NATO pentru a consolida „capacitatea de a opera în condiţiile dificile ale Arcticului”. Scopul oficial al acestor operaţiuni este dublu: să răspundă preocupărilor de securitate ale partenerilor şi să evidenţieze angajamentul Copenhagăi şi al aliaţilor săi faţă de stabilitatea regiunii.

    În final, deşi a fost format un grup de lucru menit să abordeze îngrijorările ambelor părţi, diferenţele de bază privind suveranitatea şi controlul Groenlandei rămân puternice. Oficialii danezi şi groenlandezi sunt fermi în poziţia lor: cooperare strategică da, dar în niciun caz renunţare la autodeterminare sau integrare în Statele Unite.

     

  • Cum mai aduce SUA bani la buget: Preşedintele Trump a anunţat noi tarife pentru Nvidia şi AMD, ca parte a unui mecanism inedit prin care statul american va încasa 25% din vânzările procesoarelor lor de AI vândute către China

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat noi tarife vamale pentru Nvidia şi AMD, ca parte a unui mecanism inedit menit să pună în aplicare un acord cu giganţii tehnologici prin care statul american va încasa 25% din vânzările procesoarelor lor de inteligenţă artificială către China.

    În decembrie, Casa Albă a anunţat că va permite Nvidia să reia livrările de cipuri H200 către China, inversând o politică ce interzicea exportul de hardware AI avansat. În schimb, administraţia a cerut un comision de 25% din valoarea vânzărilor.

    Noile tarife americane pentru anumite cipuri, anunţate miercuri, au fost concepute pentru a pune în aplicare aceste plăţi şi pentru a proteja acest aranjament neobişnuit de eventuale contestări legale, potrivit mai multor directori din industrie.

    Măsura reprezintă cel mai recent element al politicii comerciale tranzacţionale promovate de Trump şi permite guvernului SUA să obţină venituri directe dintr-o modificare a regimului de control al exporturilor.

    „Practic, vom încasa 25% din vânzarea acestor cipuri. Le permitem să le vândă, dar Statele Unite primesc 25% din valoarea în dolari a acestor cipuri. Şi cred că este o afacere foarte bună”, a declarat Trump miercuri, în Biroul Oval.

    Un document informativ al Casei Albe precizează că noul tarif se va aplica unor cipuri precum H200 şi rivalului său de la AMD, MI325X, care sunt iniţial importate în SUA şi apoi „reexportate” către clienţi din întreaga lume. Măsura va viza şi alte companii americane care doresc să trimită cipuri AI în afara ţării.

    Nvidia şi majoritatea competitorilor săi americani se bazează pe Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) pentru fabricarea cipurilor pe care le proiectează, inclusiv H200 — un procesor AI avansat care aparţine unei generaţii mai vechi de hardware Nvidia.

    Potrivit unei proclamaţii prezidenţiale publicate miercuri, cipurile importate în SUA pentru dezvoltarea infrastructurii interne de inteligenţă artificială nu vor fi supuse acestui tarif.

    Noile taxe fac parte dintr-o amplă investigaţie de securitate naţională lansată de administraţia Trump anul trecut, odată cu declanşarea unui război comercial împotriva principalilor parteneri ai SUA, care a zguduit pieţele globale.

    Aceste aşa-numite tarife „Section 232” se bazează pe un cadru juridic diferit faţă de puterile de urgenţă invocate de Trump pentru impunerea altor taxe globale, care se confruntă cu o posibilă contestare la Curtea Supremă.

    Cu toate acestea, proclamaţia emisă miercuri avertizează că o a doua etapă a investigaţiei de securitate naţională ar putea duce la „tarife mai largi asupra importurilor de semiconductori şi a produselor derivate din acestea”.

  • Ce spune preşedintele Trump într-un interviu exclusiv cu Reuters: Zelenski este principala problemă din calea păcii în Ucraina

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că figura opoziţiei iraniene Reza Pahlavi „pare foarte de treabă”, dar şi-a exprimat îndoiala cu privire la capacitatea acestuia de a mobiliza sprijin în interiorul Iranului pentru a ajunge, în cele din urmă, la putere.

    Într-un interviu exclusiv acordat Reuters în Biroul Oval, Trump a spus că există posibilitatea ca guvernul clerical din Iran să se prăbuşească, l-a acuzat pe preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, pentru blocajul negocierilor cu Rusia privind războiul din Ucraina şi a respins criticile venite din partea republicanilor cu privire la ancheta Departamentului Justiţiei asupra preşedintelui Rezervei Federale, Jerome Powell.

    Trump a ameninţat în repetate rânduri că va interveni în sprijinul protestatarilor din Iran, unde, potrivit relatărilor, mii de persoane au fost ucise în reprimarea manifestaţiilor împotriva regimului clerical. Cu toate acestea, miercuri, el s-a arătat reticent în a-i acorda sprijin deplin lui Pahlavi, fiul fostului şah al Iranului, înlăturat de la putere în 1979.

    „Pare foarte de treabă, dar nu ştiu cum ar fi primit în propria sa ţară”, a spus Trump. „Şi, oricum, nu suntem încă în acel punct.

    Nu ştiu dacă ţara lui i-ar accepta conducerea şi, cu siguranţă, dacă ar face-o, pentru mine ar fi în regulă.”

    Comentariile lui Trump merg mai departe în a pune sub semnul întrebării capacitatea lui Pahlavi de a conduce Iranul, după ce săptămâna trecută afirmase că nu are planuri să se întâlnească cu acesta.

    Pahlavi, în vârstă de 65 de ani, stabilit în SUA, trăieşte în afara Iranului încă de dinainte ca tatăl său să fie răsturnat de la putere în Revoluţia Islamică din 1979 şi a devenit o voce proeminentă a protestelor. Opoziţia iraniană este însă fragmentată între grupuri rivale şi facţiuni ideologice — inclusiv monarhiştii care îl susţin pe Pahlavi — şi pare să aibă o prezenţă organizată redusă în interiorul Republicii Islamice.

    Trump a spus că este posibil ca guvernul de la Teheran să cadă ca urmare a protestelor, dar a subliniat că, în realitate, „orice regim poate eşua”.

    „Indiferent dacă va cădea sau nu, va fi o perioadă interesantă de timp”, a spus el.

    Trump, care se apropie de finalul primului an al celui de-al doilea mandat prezidenţial, a stat la impunătorul birou Resolute Desk şi a băut o Coca-Cola Diet în timpul interviului de 30 de minute. La un moment dat, a ridicat un dosar voluminos despre care a spus că include realizările sale de la preluarea mandatului, pe 20 ianuarie 2025.

    Totuşi, el a încercat să tempereze aşteptările republicanilor pentru alegerile legislative de la mijlocul mandatului, din luna noiembrie, remarcând că partidul aflat la putere pierde adesea locuri la doi ani după alegerile prezidenţiale.

    „Când câştigi preşedinţia, nu câştigi şi alegerile de la jumătatea mandatului”, a spus el. „Dar vom încerca din greu să câştigăm alegerile de la jumătatea mandatului.”

    „Zelenskiy”, principalul obstacol în încheierea unui acord

    Trump, care s-a confruntat pe parcursul întregii sale preşedinţii cu dificultăţi în a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina — în pofida promisiunilor din campanie că îl poate încheia într-o singură zi — a declarat că Zelenski este principalul obstacol în rezolvarea conflictului care durează de patru ani.

    Trump i-a criticat frecvent atât pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cât şi pe Zelenski, dar de această dată s-a arătat din nou mai critic la adresa liderului ucrainean.

    El a spus că Putin este „pregătit să încheie un acord”. Întrebat care este blocajul, Trump a răspuns simplu: „Zelenski”.

    „Trebuie să-l convingem pe preşedintele Zelenski să meargă mai departe cu acest acord”, a spus Trump.

  • OMV Petrom constituie elemente speciale de 420 mil. euro pentru T4 2025 ca urmare a negocierilor cu statul pentru prelungirea acordurilor petroliere. “Rezultatul din exploatare nu va fi afectat.”

    Negocierile cu statul român care au avut ca rezultat, printre altele, prelungirea acordurilor petroliere ale OMV Petrom cu 15 ani, generează primele efecte în bilanţul companiei.

    “Ca urmare a principiilor agreate între OMV Petrom şi statul român pentru prelungirea cu 15 ani a licenţelor de producţie, anunţate în Raportul curent din 10 decembrie 2025, estimăm că Rezultatul din exploatare al companiei pentru T4/25 va reflecta o ajustare de depreciere pentru alte active financiare de aproximativ 300 milioane EUR în segmentul E&P în legătură cu obligaţii de abandonare. în plus, în contextul acestui acord care generează o taxare mai ridicată în E&P, precum şi din cauza unui declin mai accentuat al producţiei pentru unele zăcăminte mature, ne aşteptăm că o ajustare de depreciere netă de aproximativ 120 milioane EUR aferentă imobilizărilor corporale din E&P să fie înregistrată în Rezultatul din exploatare al companiei pentru T4/25. Aceste elemente, totalizând aproximativ 420 milioane EUR, sunt estimate a fi clasificate că elemente speciale. Estimăm că rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale al companiei pentru T4/25 nu va fi afectat de niciuna dintre aceste ajustări”, a anunţat azi compania.

    Poate cel mai important anunţ făcut la începutul lunii decembrie, 2025, pentru energia României a fost legat de extinderea acordurilor petroliere ale OMV Petrom pe o perioadă de 15 ani la pachet cu creşterea redevenţelor plătite de companie cu 40%. Negocierile purtate între guvern şi companie, cea mai mare din România, unică prin dimensiunea sa strategică, s-au purtat în spatele uşilor închise, rezultatul lor fiind anunţat prin comunicate de presă.

     

  • ​Tinerii, viitorii angajaţi şi clienţi ai companiilor. Cum ar trebui să se adapteze firmele pentru a ţine pasul cu cerinţele tinerilor? „Tinerii pot gândi altfel decât noi, ei văd mereu lucrurile noi care se întâmplă în societate”

    Primul val de antreprenori din companiile româneşti încep să facă un pas în spate pentru a lăsa tinerii să continue şi să dezvolte pe mai departe businessurile începute chiar şi în urmă cu 2-3 decenii. Fără implicarea tinerilor în rândul companiilor, adaptarea la schimbările din piaţă ar putea fi tot mai dificilă.

    FAN Courier, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de curierat, a fost fondat de către Felix Pătrăşcanu, Adrian şi Neculai Mihai, în 1998. Astăzi, firma a ajuns la venituri de 1,5 miliarde lei şi a depăşit graniţele ţării, prin activitatea de cross-border, adică serviciul de livrare transfrontalier în mai multe ţări din Europa.

    Felix Pătrăşcanu spune că este timpul ca frâiele companiei să fie preluate de “next generation”.

    „S-ar putea ca, de acum încolo, lucrurile pe care le gândim noi să nu mai fie atât de bune precum cele pe care le gândesc managerii noştri şi de ce nu, next generation, copiii noştri. Cinci din cei şase copii pe care noi trei îi avem fac parte din companie şi există un board al next generation. Îi vedem interesaţi şi încă nu s-au plictisit”, spune Felix Pătrăşcanu.

    Felix Pătrăşcanu şi Neculai Mihai s-au retras din executivul companiei, rămânând doar Adrian Mihai în calitate de CEO al firmei. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că vor abandona compania pe care au fondat-o, ci că le vor lăsa mai mult spaţiu managerilor din generaţiile mai tinere şi copiilor să ia decizii în companie.

    „Cred eu că putem avea încredere în manageri, în generaţia nouă a managerilor, că pot să dezolte mult mai mult decât tot ceea ce am făcut noi, pentru că ei gândesc altfel. Eu am tot spus că îmi voi da seama cum va arăta compania noastră în viitor doar privind tinerii şi obişnuinţele lor de cumpărare. E foarte important să vezi aceşti tineri, cum îi vei veni stimula să devină clienţi sau să-ţi devină angajaţi. Tinerii din ziua de astăzi, prin next generation şi prin noii manageri pe care îi avem, pot gândi cumva altfel şi pot vedea lucrurile noi care se întâmplă în societate”, explică el.

    Generaţiile mai tinere gândesc lucrurile altfel şi asta ar putea contribui la dezvoltarea fiecărei companii, astfel încât să se adreseze şi tinerilor, să vină în întâmpinarea nevoilor lor, atât ca viitori clienţi, cât şi ca viitori angajaţi.​​

  • Avertisment fără precedent de la primarul Londrei: Inteligenţa artificială riscă să distrugă un număr uriaş de locuri de muncă şi să inaugureze o nouă eră a şomajului în masă

    Sadiq Khan, primarul Londrei, va avertiza că inteligenţa artificială riscă să distrugă un număr uriaş de locuri de muncă în capitală şi să „inaugureze o nouă eră a şomajului în masă”, dacă miniştrii nu vor lua măsuri proactive, potrivit FT. 

    Londra va fi „în prima linie a schimbării”, având în vedere numărul mare de locuri de muncă de tip white-collar şi dependenţa oraşului de finanţe, servicii profesionale şi industrii creative, va spune Khan într-un discurs susţinut joi seară.

    Primarul va susţine că „avem o datorie morală, socială şi economică de a acţiona”, deoarece, fără intervenţie, rolurile vechi vor dispărea mai repede decât vor fi create altele noi. Locurile de muncă de nivel de intrare vor fi primele eliminate, lipsindu-i pe tineri de primul lor pas esenţial pe scara profesională, va avertiza el.

    Primăria Londrei lansează un grup de lucru dedicat inteligenţei artificiale şi viitorului muncii, cu experţi din industrie şi din guvern, pentru a analiza impactul potenţial al schimbărilor tehnologice asupra pieţei muncii din oraş. De asemenea, vor fi oferite cursuri gratuite de formare în AI pentru londonezi.

    Potrivit unui sondaj realizat de Primărie, jumătate dintre angajaţii din Londra se aşteaptă ca AI să le afecteze locurile de muncă într-un fel sau altul în următoarele 12 luni.

    În cadrul discursului său anual de la Mansion House, Khan va spune că noile tehnologii aduc beneficii potenţiale majore. „Inteligenţa artificială ne-ar putea permite să transformăm serviciile publice, să accelerăm productivitatea şi să abordăm unele dintre cele mai complexe provocări ale noastre.”

    Însă impactul asupra pieţei muncii va fi „nimic mai puţin decât colosal”, va avertiza el.

    Miniştrii au de ales: „Să valorifice potenţialul inteligenţei artificiale şi să o folosească drept o superputere pentru transformare pozitivă şi creare de valoare, sau să se predea în faţa ei şi să stea deoparte, privind cum devine o armă de distrugere în masă a locurilor de muncă.”

    Economiştii şi specialiştii în tehnologie nu sunt de acord în privinţa impactului AI asupra pieţei muncii. Unii directori din domeniul inteligenţei artificiale, precum Dario Amodei de la Anthropic, au prezis că tehnologia ar putea duce la o adevărată apocalipsă a locurilor de muncă în domenii precum dreptul, consultanţa şi finanţele.

    Amodei a afirmat, de asemenea, că tehnologia are potenţialul de a elimina jumătate dintre toate locurile de muncă de nivel de intrare.

    Între timp, Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a spus că inteligenţa artificială ar putea elimina categorii întregi de locuri de muncă, cum ar fi cele din serviciul clienţi.

    Citigroup a publicat o analiză care estimează că AI ar putea automatiza 54% dintre locurile de muncă din sectorul bancar, în special cele din back-office şi din analiza de date.

     

  • Producţia industrială îşi reia scăderea în noiembrie: -2,8% an la an. Cele mai mari scăderi de producţie au fost în textile, cărbune, rafinare şi produse chimice. Pe creştere sunt extracţia de minereuri şi fabricarea de maşini şi utilaje

    Producţia industrială a scăzut în primele 11 luni din 2025 cu 1,1%, iar în noiembrie ritmul scăderii a fost chiar mai accentuat, cu un minus de 2,8%, potrivit datelor INS.

    Evoluţia din noiembrie vine după un avans de 0,2% în octombrie şi de 2,6% în septembrie , în timp ce august marcase o scădere de 3,3% faţă de perioada similară din 2024. 

    Pe serie ajustată sezonier, industria s-a redus în perioada ianuarie-noiembrie cu 0,5%, iar în noiembrie tot cu 0,5% faţă de aceeaşi lună din 2024.

    Comparativ cu octombrie 2025, în noiembrie producţia a avut un minus de 6,1% pe serie brută şi de 0,7% pe serie ajustată sezonier. 

    Scăderile din noiembrie au fost determinate de diminuarea producţiei din industria prelucrătoare (-3,6%) şi din industria extractivă (-0,2%). În schimb, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1% faţă de noiembrie 2024.

    Datele INS arată că cele mai mari scăderi ale producţiei au fost în sectorul de textile, în extracţia cărbunelui, produse chimice şi în sectorul de tutun, cel de îmbrăcăminte. 

    La polul opus, producţia a crescut cel mai mult în extracţia minereurilor metalifere şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente. 

    Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, industria a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 0,5%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au crescut cu 1,4%, respectiv cu 0,4%. 

    Comparativ cu octombrie 2025, în noiembrie producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 6,1%, din cauza scăderilor industriei prelucrătoare (-7,6%) şi industriei extractive (-2,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 3,9%.

    La 11 luni, evoluţia în scădere a industriei a fost determinată de scăderile înregistrate de industria prelucrătoare (-1,4%) şi industria extractivă (-1,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,1%.

  • O companie românească dezvoltă un motor de rachetă cu sprijinul Agenţiei Spaţiale Europene

    Compania românească ATD Aerospace RS SRL dezvoltă un motor de rachetă de 10 kN care poate fi reaprins şi îşi poate regla forţa de tracţiune, în cadrul unui proiect finanţat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

    Motorul aflat în dezvoltare se bazează pe un propulsor de 1 kN pe care compania l-a construit tot cu sprijinul agenţiei europene. Înainte de colaborarea cu ESA, ATD Aerospace crease deja mai multe motoare în gama 0,5-1 kN, care au deschis calea pentru dezvoltările ulterioare.

    Proiectul face parte din Programul pregătitor pentru lansatoare viitoare (FLPP) al ESA, care contribuie la dezvoltarea tehnologiei pentru viitoarele sisteme de transport spaţial. Prin conceperea, proiectarea şi investiţia în tehnologii care nu există încă, acest program reduce riscul implicat în dezvoltarea de proiecte spaţiale neîncercate şi nedovedite, potrivit agenţiei europene.

    Un test de aprindere efectuat în România în 2025 a demonstrat că motorul funcţionează conform aşteptărilor. Testul a arătat o versiune răcită cu apă care trece de la o forţă de tracţiune de 100% la 60% şi apoi înapoi la 100%.

    Motorul utilizează propulsoare hipergolice, ideale pentru navele spaţiale sau rachetele care trebuie să stocheze combustibil pentru perioade îndelungate.

    Motorul ar putea susţine 1.000 de kilograme pe Pământ, echivalentul greutăţii unei maşini mici. Folosit conform destinaţiei, ar putea încetini coborârea unei trepte de rachetă şi asigura o aterizare lină.

    Dezvoltarea implică trei variante de proiectare, începând cu o demonstraţie a unui motor nerăcit, o versiune următoare răcită cu apă şi, în final, un motor autonom care încorporează propriul sistem de răcire.

    Agenţia Spaţială Europeană finanţează dezvoltarea până la testarea cu succes a motorului final cu răcire regenerativă, urmând să atingă un nivel de pregătire tehnologică de cinci (TRL5) printr-un test de aprindere la scară redusă.

    România este stat membru ESA din 2011, iar companiile şi institutele de cercetare româneşti participă la diverse programe ale agenţiei, de la observarea Pământului până la dezvoltarea de tehnologii pentru explorarea spaţială.