Blog

  • De ce este Iranul atacat? Trump vrea să răstoarne regimul şi să încurajeze o lovitură de stat

    Trump a cerut deschis armatei iraniene să depună armele şi populaţiei să preia controlul guvernului. Nu este retorică de război, este un obiectiv politic explicit: schimbarea regimului de la Teheran.

    În orele care au urmat exploziilor din centrul Teheranului, Trump a vorbit despre „operaţiuni militare majore” şi a promis imunitate militară iranienilor care capitulează. Canalele oficiale israeliene în limba persană au invitat iranienii să documenteze protestele împotriva regimului. Mesajul este fără echivoc: obiectivul nu este doar militar, ci politic, scrie Il Messaggero.

    Potrivit The Guardian, raidul a avut loc la câteva ore după ce Trump şi-a exprimat nemulţumirea faţă de negocierile nucleare.

    Dar momentul nu poate fi explicat doar prin problema nucleară. Atacurile vin după săptămâni de represiune internă în Iran, cu mii de victime. Washingtonul a calculat că regimul este vulnerabil: sub presiune economică, izolat diplomatic şi zguduit de proteste.

    Planul „optimist” al Washingtonului: bombardarea infrastructurii militare şi a bazelor Gărzii Revoluţionare Islamice ar putea crea condiţiile pentru o ruptură în elita iraniană. O parte a aparatului ar putea alege să abandoneze conducerea ideologică pentru a supravieţui.

    Regimul iranian nu este doar o conducere politică. Este o împletire profundă între instituţii religioase, aparat militar şi reţele economice controlate de IRGC. O slăbire bruscă ar putea produce efectul opus: o lovitură de stat din partea facţiunilor radicale sau un vid de putere cu riscul fragmentării. Precedentul libian rămâne un avertisment serios.

    Teheranul a promis un „răspuns zdrobitor”. În primele ore s-au înregistrat deja lansări de rachete către Israel şi tensiuni în Bahrain, unde se află flota americană. Iranul păstrează instrumente semnificative: rachete balistice, drone, miliţii aliate şi capacităţi navale în Strâmtoarea Hormuz. O operaţiune concepută ca limitată se poate transforma rapid într-un conflict regional cu impact major asupra pieţelor energetice.

    Dacă naţionalismul iranian se mobilizează în jurul regimului, atacul riscă să întărească tocmai puterea pe care intenţiona să o distrugă.

  • 14.000 de angajaţi luau sporul de anticorupţie la Apărare. Curtea de Conturi a tăiat lista

    Din totalul programului SAFE, 9,53 miliarde euro sunt alocaţi Ministerului Apărării. Aproximativ 70% din aceşti bani vor fi derulaţi pe teritoriul României.

    „Vreo 4-5 miliarde de euro se vor învârti prin interacţiune comercială în România”, a precizat Miruţă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.

    Restul fondurilor din programul SAFE merg spre autostrăzi şi situaţii de urgenţă.

    Miruţă a descris starea actuală a unor fabrici din Industria Naţională de Armament: „Au crescut copaci prin pardoseală”.

    Planul este să atragă producători internaţionali care să investească în aceste fabrici în schimbul contractelor. „Nici o firmă din lume nu refuză un contract de 3 miliarde de euro”, a spus ministrul, referindu-se la proiectul maşinii de luptă a infanteriei.

    Direcţia Generală de Armament a aplicat penalităţi de 40 de milioane de euro unei firme care nu a respectat condiţiile contractuale. Cei 16 specialişti care gestionează acum 85 de proiecte de miliarde de euro nu au pierdut niciodată un litigiu cu marile fabrici de armament.

    „Oamenii ştiu să-şi facă treaba milimetric”, a afirmat Miruţă.

    Curtea de Conturi a constatat că sporul de 12,5% pentru anticorupţie era plătit la 14.000 de angajaţi din minister, deşi legea prevede doar 3.000 de beneficiari.

    Sporul a fost redus corespunzător. „N-am spus-o eu, a spus-o Curtea de Conturi”, a subliniat ministrul.

     

  • Prima reacţie a Rusiei după ce SUA şi Israel i-au atacat aliatul Iran

    În ultimii ani, Moscova şi Teheranul şi-au consolidat cooperarea politică şi economică pe fondul presiunilor sancţiunilor occidentale şi al interesului comun. Relaţia a fost formalizată prin Tratatul ruso-iranian de Parteneriat Strategic

    Cuprinzător, semnat la Moscova pe 17 ianuarie 2025 de Vladimir Putin şi Masoud Pezeshkian şi intrat în vigoare la 2 octombrie 2025, document care prevede extinderea colaborării în domenii-cheie. Iranul a jucat un rol major în furnizare de drone pentru Rusia în războiul din Ucraina.

    Într-un comunicat emis de oficialii ruşi se afirmă că în dimineaţa zilei de 28 februarie, forţe americane şi israeliene au lansat lovituri aeriene asupra teritoriului iranian.

    „Scara şi natura pregătirilor militar-politice şi propagandistice care au precedat acest pas, inclusiv desfăşurarea unui contingent militar american semnificativ în regiune, nu lasă niciun dubiu că a fost vorba despre un act premeditat şi neprovocat de agresiune armată împotriva unui stat suveran şi independent, membru al ONU, cu încălcarea principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional”, se arată în comunicat.

    Diplomaţia rusă susţine că Washingtonul şi Tel Avivul „au pornit din nou într-o aventură periculoasă”, care ar apropia rapid regiunea de „o catastrofă umanitară, economică şi, posibil, radiologică”.

    Ministerul a condamnat, de asemenea, faptul că atacurile ar fi fost efectuate „sub paravanul” unui proces de negociere reînnoit şi în pofida unor semnale transmise părţii ruse privind lipsa de interes a Israelului pentru o confruntare militară cu Iranul. „Demne de condamnare sunt şi atacurile desfăşurate încă o dată sub pretextul reluării negocierilor, chipurile menite să asigure o normalizare pe termen lung a situaţiei din jurul Republicii Islamice”, precizează comunicatul.

    În document se afirmă că sunt ignorate „consecinţele grave” ale acestor acţiuni pentru regimul global de neproliferare, al cărui pilon este Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP). MAE rus a subliniat că „bombardarea instalaţiilor nucleare aflate sub garanţiile AIEA este inacceptabilă”, acuzând „tandemul americano-israelian” că invocă o pretinsă preocupare pentru împiedicarea obţinerii de arme nucleare de către Iran, în timp ce „motivele reale” nu ar avea legătură cu neproliferarea.

    Totodată, MAE rus a declarat că SUA şi Israel, care ar încerca să „distrugă conducerea iraniană”, poartă responsabilitatea pentru spirala de violenţă din jurul Iranului. „Intenţiile agresorilor sunt clare şi au fost declarate destul de deschis: distrugerea ordinii constituţionale şi eliminarea conducerii unui stat indezirabil care a refuzat să se supună dictatului forţei şi hegemoniei”, se arată în comunicat. Responsabilitatea pentru consecinţele negative ale crizei „artificiale”, inclusiv „reacţia în lanţ imprevizibilă” şi escaladarea violenţei, ar reveni în întregime Washingtonului şi Tel Avivului, afirmă ministerul.

    Rusia cere ca situaţia din jurul Iranului să fie readusă imediat pe calea unei soluţionări politice şi diplomatice şi îşi declară disponibilitatea de a facilita găsirea unor soluţii paşnice pe baza dreptului internaţional, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse într-un comunicat.

    „Cerem ca situaţia să fie imediat readusă pe calea unei soluţionări politice şi diplomatice. Rusia, ca şi înainte, este gata să faciliteze căutarea unor soluţii paşnice pe baza dreptului internaţional, a respectului reciproc şi a unui echilibru al intereselor”, a subliniat instituţia.

    Potrivit MAE rus, „agresiunea armată iresponsabilă” a Statelor Unite şi Israelului împotriva Iranului ar fi fost „neprovocată”. În comunicat se afirmă că în dimineaţa zilei de 28 februarie, forţe americane şi israeliene au lansat lovituri aeriene asupra teritoriului iranian. „Scara şi natura pregătirilor militar-politice şi propagandistice care au precedat acest pas, inclusiv desfăşurarea unui contingent militar american semnificativ în regiune, nu lasă niciun dubiu că a fost vorba despre un act premeditat şi neprovocat de agresiune armată împotriva unui stat suveran şi independent, membru al ONU, cu încălcarea principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional”, se arată în document.

    În final, MAE rus a cerut comunităţii internaţionale, inclusiv conducerii ONU şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), să ofere „imediat o evaluare obiectivă şi fără compromis” a acţiunilor SUA şi Israelului, considerate „iresponsabile” şi îndreptate împotriva păcii, stabilităţii şi securităţii în Orientul Mijlociu.

  • Palatul liderului suprem Khamenei, distrus în atacurile asupra Iranului

    Palatul liderului suprem Khamenei, distrus în atacurile asupra Iranului. Nu se ştie dacă ayatolahul era în clădire.

    Canalul 12 israelian, citând surse anonime, afirmă că palatul liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost complet distrus.

    Toţi liderii cheie ai Iranului ar fi fost vizaţi în atacurile de sâmbătă.

    Nu este clar dacă Khamenei se afla în palat în momentul atacului.

    Potrivit aceloraşi surse, toate ţintele de rang înalt ale conducerii iraniene au fost vizate în cursul zilei de sâmbătă, 28 februarie 2026.

    Informaţiile provin din surse israeliene anonime şi nu au fost confirmate oficial.

  • Ce face România după ce SUA şi Israel au atacat Iranul. Primele măsuri ale lui Nicuşor Dan

    România este în contact permanent cu misiunile sale diplomatice din Orientul Mijlociu, după ce Statele Unite şi Israel au lansat atacuri asupra Iranului. Consilierul prezidenţial, Marius Lazurcă, a anunţat primele măsuri dispuse de preşedintele Nicuşor Dan.

    Consilierul prezidenţial Marius Lazurcă a transmis că „şefa Misiunii, ambasadoarea Mirela Grecu, şi întregul personal al Ambasadei sunt în siguranţă şi informează constant asupra evenimentelor în desfăşurare”.

    Lazurcă a precizat că este în contact nemijlocit şi cu ambasadorul Radu Ioanid şi cu echipa Ambasadei României la Tel Aviv.

    Potrivit consilierului prezidenţial, i-a fost comunicat preşedintelui că:

    – în ciuda disfuncţionalităţii reţelelor locale, se menţine contactul cu Ambasada din Teheran

    – ambasadorul Grecu este în contact cu o bună parte dintre cetăţenii români rezidenţi în Iran

    – Ambasada nu a primit până în prezent solicitări de asistenţă consulară din partea vreunui cetăţean român

    – Misiunea monitorizează dinamica evenimentelor şi situaţia socială din Teheran şi principalele oraşe

  • ​Mai multe zboruri anulate către Orientul Mijlociu. Wizz Air suspendă toate zborurile către Israel, Dubai, Abu Dhabi şi Amman până pe 7 martie în urma escaladării situaţiei de securitate din Iran. Tarom anulează zborurile către Israel

    Compania aeriană Wizz Air suspendă toate zborurile Israel, Dubai, Abu Dhabi şi Amman până pe 7 martie după ce Israelul şi Statele Unite ale Americii au atacat Iranul.

    „Wizz Air confirmă că, în urma recentei escaladări a situaţiei de securitate din Iran, compania aeriană suspendă toate zborurile către şi dinspre Israel, Dubai, Abu Dhabi şi Amman, cu efect imediat, până la data de 7 martie inclusiv. Compania aeriană monitorizează îndeaproape evoluţia situaţiei şi rămâne în contact permanent cu autorităţile locale şi internaţionale, agenţiile de siguranţă aeriană, autorităţile de securitate şi organismele guvernamentale relevante. Deciziile operaţionale vor continua să fie revizuite, iar programul de zboruri poate fi ajustat pe măsură ce situaţia evoluează. Siguranţa şi securitatea pasagerilor, echipajului şi aeronavelor noastre rămân prioritare pentru Wizz Air. Recunoaştem perturbările pe care acest lucru le poate cauza şi apreciem înţelegerea clienţilor noştri. Pasagerii cu rezervări afectate vor fi contactaţi direct cu informaţii privind opţiunile lor”, au transmis reprezentanţii Wizz Air.

    De asemenea, Tarom a anunţat anularea tuturor zborurilor înspre şi dinspre Tel Aviv până pe 3 martie ca urmare a închiderii temporare a spaţiului aerian al Israelului.

    Însă toate zborurile către Tel Aviv sunt anulate în contextul în care spaţiul aerian al Israelului este închis zborurilor comerciale. Astfel, zboruri operate de AnimaWings, Hisky, El Al sunt afectate.
     
    “În contextul actual de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) recomandă cu fermitate cetâţenilor români să evite orice călătorie în Statul Israel, iar celor care se află deja pe teritoriul acestui stat, să respecte instrucţiunile de siguranţă ale autorităţilor în situaţii de urgenţă.
     
    În prezent, spaţiul aerian israelian este închis, fără a exista o perspectivă clară în ceea ce priveşte redeschiderea acestuia”, transmite Ministerul Afacerilor Externe.

    Mai multe companii aeriene din Europa, precum KLM, Air France şi Lufthansa, au anunţat suspendarea zborurilor către Israel, Liban şi Oman.

     
  • Iran: Forţele armate sunt „pe deplin pregătite” să facă agresorii să regrete acţiunile lor

    Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a declarat că atacurile comune Israel – SUA de sâmbătă dimineaţă au vizat „integritatea teritorială şi suveranitatea naţională a ţării, inclusiv infrastructură defensivă şi locaţii civile în diverse oraşe”.

    „Noua agresiune militară a Statelor Unite şi a regimului sionist împotriva Iranului reprezintă o încălcare a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei Naţiunilor Unite. Republica Islamică consideră această agresiune o violare clară a păcii şi securităţii internaţionale şi subliniază că îşi rezervă dreptul legitim de a răspunde decisiv”, se arată într-un comunicat oficial, citat de Al Jazeera.

    Ministerul a mai subliniat că poporul iranian a demonstrat întotdeauna răbdare şi reţinere pentru a preveni escaladarea şi pentru a menţine stabilitatea regională.

    De asemenea, a adăugat că forţele armate sunt „pe deplin pregătite să apere ţara şi vor face agresorii să regrete acţiunile lor”.

    Atacurile SUA şi Israel au fost descrise drept „un exemplu clar de agresiune armată”, comunicatul invocând Articolul 51 al Cartei ONU privind dreptul la autoapărare.

    „Istoria arată că iranienii nu au cedat niciodată în faţa agresiunii. Şi de această dată, răspunsul Iranului va fi decisiv, iar agresorii vor regreta acţiunile ostile”, se mai arată în comunicat.

  • „Rising Lion” şi capitalul politic al lui Netanyahu: câştig real sau efemer

    Atacurile asupra Iranului îi consolidează lui Netanyahu poziţia înaintea alegerilor din octombrie.

    Operaţiunile militare comune SUA-Israel împotriva Iranului îi oferă premierului israelian un avantaj politic temporar. Alegerile sunt programate pentru octombrie 2026, dar coaliţia este fragilă, reiese dintr-o analiză CNN.

    De ani de zile, Netanyahu avertizează asupra pericolului nuclear iranian şi agresiunii Teheranului în regiune. Această campanie a culminat cu operaţiunea „Rising Lion” din iunie 2025, la care s-au alăturat ulterior şi Statele Unite. Atacurile sunt prezentate de premier ca parte a răspunsului mai larg la atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

    Crizele de securitate tind să unească societatea israeliană în jurul liderului aflat la putere. Opoziţia şi-a suspendat temporar atacurile. Liderul opoziţiei Yair Lapid a declarat că „nu există coaliţie sau opoziţie, doar o naţiune şi un IDF în spatele cărora suntem cu toţii.”

    Netanyahu amplifică legăturile sale strânse cu preşedintele Donald Trump ca mesaj-cheie în campania electorală. Alianţa cu Washington este prezentată ca garanţie de securitate pentru Israel. Este un avantaj pe care rivalii săi politici nu îl pot replica.

    Operaţiunea „Rising Lion” din iunie 2025 a adus doar o creştere modestă şi de scurtă durată în sondaje. Dacă Iranul va răspunde cu represalii severe care vor provoca victime pe teritoriul israelian, calculele politice se pot întoarce împotriva lui Netanyahu. Criticii acuză că atacurile urmăresc să rescrie naraţiunea eşecurilor de securitate dinaintea lui 7 octombrie.

    Alegerile sunt programate oficial pentru octombrie 2026, deşi tensiunile din coaliţie ar putea devansa scrutinul.

  • Povestea meşteşugului ce cucereşte tot mai multă lume. Cine este românul care a transformat acest meşteşug într-o afacere ce vinde aproape toate produsele peste hotare

    Minimalist, natural, cu poveste, uneori personalizat, cu inserţii de alte materiale. Sunt caracteristici ale pieselor de mobilier fabricate de Nord Arin la Piatra Neamţ, dar care se vând cu mii de euro bucata mai cu seamă peste hotare. Peste 95% din producţia fabricii cu o istorie de mai bine de un veac este destinată exportului, iar planurile vizează un plus de 25% al afacerilor pentru 2026, până la pragul de 10 milioane de euro.

    Ideea de a înfiinţa afacerea a venit firesc, fiindcă am crescut într-o familie în care prelucrarea lemnului era un stil de viaţă, aşadar am avut o bază solidă”, povesteşte Viorel Creţu, CEO al Nord Arin. Străbunicul său, detaliază el, a cumpărat în 1916 terenul pe care se află fabrica Nord Arin de azi, iar câţiva ani mai târziu, în 1920, bunicul lui a ridicat acolo primul atelier, dedicat debitării buştenilor şi realizării obiectelor din lemn.

    Pasiunea pentru lucrul cu lemnul s-a transmis apoi, în mod natural, la următoarea generaţie. Tatăl său a continuat tradiţia, învăţând tâmplăria de foarte tânăr şi activând, din 1971, într-o cooperativă meşteşugărească, unde părinţii realizau mic mobilier şi obiecte artizanale.

    După 1990, a devenit evident că este momentul pentru o nouă etapă. „În 1993, am decis să mă dedic pe deplin afacerii familiei şi am înfiinţat societatea Nord Arin, cu dorinţa de a transforma activitatea începută de bunicul şi tatăl meu într-un demers modern”, afirmă antreprenorul.

    Prin Nord Arin, şi-a propus să ducă mai departe moştenirea familiei, cu o viziune proprie: fabricarea de mobilier durabil, autentic şi cu design contemporan, fabricat la standarde internaţionale. Fabrica funcţionează încă din 1916 pe terenul cumpărat de străbunicul său, iar de-a lungul timpului fabrica s-a extins organic.

    Au fost mai multe perioade de cumpănă pentru Nord Arin, povesteşte Viorel Creţu. Şi aminteşte de 1993, când inflaţia anuală a atins aproximativ 256,1%, perioada 2004–2007, când aprecierea rapidă a leului a pus o presiune majoră pe companiile orientate către export sau anul 2008, când a început criza globală, resimţită complet în România în 2009. „Activitatea noastră se baza şi atunci, aproape în totalitate, pe producţia pentru pieţele externe, iar diferenţele de curs se resimţeau imediat în marjele noastre.

    Practic, efortul operaţional era acelaşi, dar rezultatul financiar se eroda de la o lună la alta. A fost nevoie să optimizăm procesele interne, să fim mult mai atenţi la eficienţă şi să ne regândim strategia de export.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Povestea românului care a transformat 350 de euro şi un laptop în rate într-un business de peste 3,5 milioane

    Managing Director, Roju Travel Company şi Trubadurul SRL

    39 de ani


    Au început în 2007, cu un capital de 350 de euro, un laptop în rate şi multă determinare. De la un birou improvizat într-un spaţiu oferit de familie, au crescut constant investind în educaţie, inovaţie şi marketing. Astăzi conduc o companie cu două sedii, şase angajaţi şi trei branduri active – în turism, închirieri auto şi vacanţe online. Cifra de afaceri a depăşit 3,5 milioane de euro în 2024, iar în 2025 au lansat o tehnologie proprie de self-rent, integrând-o cu flota din Braşov şi Galaţi. Viziunea lor pe termen lung este să transforme iniţiativa antreprenorială într-un ecosistem scalabil, ghidat strategic din postura de CEO.

     

    START CU IMPACT


    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne. Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?


    De-a lungul carierei nu pot spune că am avut un eşec major, dar am traversat două experienţe antreprenoriale care mi-au oferit lecţii valoroase. În timp ce activam deja în turism, am încercat să dezvolt un business de exchange, pe care l-am închis după un an şi jumătate. Ulterior, am iniţiat un proiect ambiţios în domeniul esteticii medicale, cu o echipă de top şi o locaţie ultracentrală în Bucureşti – însă proiectul nu a depăşit etapa de branding şi planificare. Ce am învăţat? Să evaluez riguros parametrii de viabilitate înainte de lansare, să testez ideile prin MVP-uri, să gândesc planul de business pe minimum 5 ani şi, mai ales, să evit deciziile bazate pe impuls sau entuziasm de moment.


    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia? Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?


    Pentru mine, eşecul nu înseamnă pierdere, ci proces. Nu am pierdut timp sau bani – am câştigat perspectivă. După cele două iniţiative mai puţin reuşite, mi-am regândit structura de analiză şi abordare, lucru care a dus la o pregătire mult mai solidă în lansarea noii divizii de rent-a-car. Am petrecut şase luni analizând piaţa, testând modele, construind un plan de dezvoltare pe două direcţii şi digitalizând complet atât activitatea de turism, cât şi divizia auto. Eşecul a devenit un catalizator pentru dezvoltare strategică şi scalare sănătoasă.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE


    Job + viaţă personală = echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?


    Când eşti antreprenor, e greu să trasezi o linie clară. Însă am învăţat că echilibrul vine din structură – o echipă bine definită, proceduri clare şi un sistem care funcţionează şi fără tine în fiecare detaliu. Astfel, pot să-mi aloc timp real pentru viaţa personală fără a pierde din ritmul profesional.


    Ce faci când nu lucrezi?
    Un hobby, o pasiune, o recomandare de carte?


    Scuba diving – descoperit în 2018 – este pentru mine o formă de resetare completă. Practicat în Egipt sau în alte colţuri ale lumii, îmi oferă acel spaţiu în care pot gândi limpede, conecta cu mine şi reveni mai clar şi mai echilibrat. Mă pasionează şi lectura – dezvoltare personală, strategie de business, marketing. Iar când nu sunt sub apă, mă reîncarc cu tenis şi ciclism montan.