BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Lovitura zilei: Fitch taie ratingul Greciei cu trei trepte, invocand riscul incapacitatii de plata

    Ratingul pentru datoria pe termen scurt in valuta a fost redus
    de la B la C. Agentia mentioneaza ca ramane in vigoare plafonul de
    rating AAA al zonei euro, valabil pentru toate statele zonei,
    inclusiv pentru Grecia.

    La 20 mai, Fitch depunctase Grecia si asociase o perspectiva
    negativa ratingurilor acesteia, avertizand ca daca UE si FMI nu se
    vor pune de acord asupra unui program de finantare credibil,
    calificativele urma sa fie inrautatite in continuare. In acelasi
    timp, agentia pleca de la premisa ca noul pachet de finantare nu va
    fi acordat conditionat de implicarea sectorului privat, adica de
    asumarea unor pierderi de catre creditorii Greciei prin acceptarea
    unor scadente mai lungi ale datoriilor ori a diminuarii valorii
    lor. Cum insa incertitudinea persista si asupra noului program
    UE-FMI, pentru care decizia a fost amanata pentru septembrie, cat
    si asupra rolului creditorilor privati, Fitch a procedat acum la o
    noua retrogradare de rating.

    In plus, noteaza Paul Rawkins si Chris Pryce, autorii analizei,
    performanta economiei elene este slaba: veniturile la buget sunt
    sub tintele asumate, exista dubii ca Grecia va continua
    consolidarea fiscala in climatul actual de nesiguranta economica si
    financiara, iar o scadere a PIB de 4% in 2011 este foarte
    probabila, urmata de o redresare modesta in 2012. Estimarile
    Comisiei Europene situeaza necesitatile brute de finantare pentru
    Grecia la 172 de miliarde de euro pana la jumatatea lui 2014, in
    timp ce veniturile de 30 de miliarde de euro scontate de Grecia din
    programul de privatizare sunt incerte.

    Ca puncte pozitive, Fitch noteaza faptul ca parlamentul elen a
    adoptat recent pachetul de masuri de austeritate pe termen mediu si
    ca pentru anul in curs este realista o estimare a veniturilor din
    privatizare la 5 miliarde de euro.

    Atata vreme insa cat nu se ajunge la un acord privind finantarea
    externa a Greciei dincolo de orizontul anului 2013 si cat persista
    ideea implicarii creditorilor privati ai Greciei in usurarea
    poverii datoriei, “posibilitatea intrarii in incapacitate de plata
    este reala”. Orice implicare a sectorului privat in rezolvarea
    problemei datoriilor va fi deci taxata de agentie drept o proba ca
    Grecia a intrat in incapacitate de plata si va fi marcata ca atare
    in calificativele datoriei elene.

    FMI estimeaza ca Grecia va avea nevoie de un nou credit de 71 de
    miliarde de euro de la statele UE, la care sa se adauge inca 33 de
    miliarde de euro reprezentand datorii catre bancile private, pe
    care acestea ar urma sa le rostogoleasca, adica sa le amane plata.
    Atat Fitch, cat si Standard&Poor’s au avertizat insa ca vor
    trata orice implicare a creditorilor privati drept un eveniment
    taxabil drept incapacitate de plata a Greciei.

  • Criza datoriilor suverane din zona euro slabeste leul

    Piata a deschis la 4,2800 – 4,2830 lei/euro, aproape de nivelul
    de la finalul sesiunii interbancare de marti, cand operatiunile se
    realizau la 4,2830 – 4,2850 lei/euro.
    Ulterior, cotatiile au mai crescut usor, in linie cu valutele din
    regiune, care afisau de asemenea corectii timide. In jurul orei
    10:15, euro era schimbat pentru 4,2870 – 4,2900 lei.
    Potrivit dealerilor, piata a fost linistita in prima ora de
    tranzactionare, dar perpectiva ramane negativa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen: Pietele externe, principalul factor care influenteaza cursul leului

    “Companiile locale cumpara in general euro, in timp ce
    tranzactiile facute de jucatorii straini sunt marcate puternic de
    evolutiile de pe pietele externe”, afirma Dumitru. Aversiunea
    crescanda fata de risc de pe pietele externe a lovit si leul, si
    alte monede din regiune, astfel incat “leul nu a putut profita de
    anuntul Fitch privind imbunatatirea ratingului Romaniei, care a
    fost plasata in categoria recomandata investitorilor, iar
    aprecierea leului s-a dovedit de scurta durata”.

    Leul a atins, marti, cel mai scazut nivel fata de euro din acest
    an, cu o rata de schimb de 4,28 lei/euro, dupa ce in cursul
    tranzactiilor a depasit inclusiv pragul de 4,29 lei/euro. Bursa a
    cazut, la randul ei, cu 2%. Fenomenul este departe de a fi limitat
    la Romania, toate bursele si pietele valutare est-europene
    traversand un moment de volatilitate crescuta, din cauza noii
    acutizari a problemei datoriilor suverane din zona euro.

    Atentia speculatorilor s-a focalizat mai nou pe Italia, considerata
    brusc urmatoarea vulnerabilitate a zonei euro dupa Grecia, in
    conditiile in care problema datoriei grecesti n-a fost inca
    rezolvata, facand obiectul reuniunilor din aceasta saptamana ale
    oficialilor europeni. Randamentele obligatiunilor italiene au
    crescut, iar in media au inceput sa apara deodata analize despre
    vulnerabilitatile Italiei, ba chiar speculatii despre cine ar putea
    urma dupa Italia si Spania in spirala prabusirii zonei euro
    (raspunsul, previzibil de anul trecut pentru oricine a urmarit
    aceste speculatii, fiind ca urmatoarea vizata ar fi Franta). Pe
    acest fundal a intervenit, marti, si retrogradarea de catre Moody’s
    a Irlandei in categoria de rating speculativ, la doar cateva zile
    dupa un verdict similar pentru Portugalia.

    Raiffeisen prevede insa ca episodul de depreciere a leului va fi de
    scurta durata, pastrandu-si estimarea privind un curs de 4,15
    leu/euro pentru finele lunii septembrie.

  • Oficialii irlandezi ataca Moody’s pentru decizia de retrogradare a ratingului tarii

    Moody’s este singura mare agentie de rating care a decretat ca
    Irlanda este in categoria de rating speculativ, iar decizia este
    “frustranta”, pentru ca reflecta optiunile luate in considerare de
    liderii UE pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane, nu faptul
    ca Irlanda ar rata tintele din acordul incheiat anul trecut cu UE
    si FMI, sustine ministrul irlandez al muncii, Richard Bruton, citat
    de Wall Street Journal.

    “Economia irlandeza este capitalizata complet pana la finele lui
    2013. Dar fireste ca asta nu conteaza pentru ei”, a comentat
    Bruton.

    Analistii de la Bloxham, cea mai mare casa de brokeraj irlandeza,
    considera ca decizia Moody’s este “cinica si manipulatoare”, menita
    sa precipite vanzarea de catre investitori a titlurilor irlandeze,
    la doar doua zile inainte ca UE si FMI sa-si formuleze evaluarea
    trimestriala privind progresele tarii in indeplinirea tintelor din
    acordul in valoare de 67,5 miliarde de euro initiat in noiembrie
    2010. “Agentiile de rating au prea multa putere si numai
    politicienii sunt de vina pentru asta”, apreciaza Bloxham, intr-o
    nota publicata de Irish Times.

    Conform lui Oliver Whelan, seful agentiei nationale de administrare
    a datoriilor, retrogradarea Irlandei va ingreuna reintoarcerea ei
    pe pietele financiare, la anul, insa aceasta nu inseamna ca tara va
    avea nevoie de un nou pachet financiar de salvare de la zona
    euro.

    Moody’s a anuntat ca ratingul suveran al Irlandei a fost modificat
    de la Baa3 la Ba1 – prima categorie corespunzatoare obligatiunilor
    considerate speculative -, iar perspectiva de rating este negativa.
    Argumentul ar fi ca exista riscul ca tara sa aiba nevoie de un al
    doilea pachet de salvare la sfarsitul lui 2013, dupa cel din toamna
    trecuta.

    Analistul Moody’s pentru Irlanda, Dietmar Hornung, sustine ca
    “exista o posibilitate crescanda ca sectorul privat sa fie
    solicitat sa se implice, prin acceptarea unor scadente mai lungi
    ale obligatiunilor irlandeze”. Performanta economiei irlandeze
    ramane slaba, din cauza cererii interne reduse, insa tara este in
    grafic cu tintele asumate prin programul de salvare din noiembrie,
    admite agentia.

    Anuntul Moody’s a determinat scaderea bursei americane, cu indicele
    Dow Jones coborand la 12.446,88 puncte, cel mai slab nivel din 30
    iunie incoace.

  • Calcaiul lui Ahile pentru zona euro: Italia

    Un pasager pe puntea superioara a Titanicului e posibil sa fi
    fost mai optimist in ultima noapte decat sunt cei care urmaresc in
    aceasta vara problemele bugetare din zona euro. Retrogradarea
    Portugaliei sub nivelul recomandabil pentru investitii de catre
    agentia Moody’s a amutit estimarile entuziastilor, pentru care
    salvarea Greciei era singurul punct de bifat pe agenda acestei
    perioade. Investitorii par tocmai sa-si fi dat seama ca pierderile
    de pe urma detinerii de titluri elene sunt inevitabile si acum isi
    iau masuri de precautie in ce priveste detinerile de obligatiuni
    lusitane, cerand dobanzi tot mai mari pentru a credita
    Lisabona.

    Nu va trece mult, probabil, pana cand si Spania – ale carei
    banci au expuneri consistente in Portugalia – va avea parte de un
    tratament asemanator. Grecia are insa o replica la scara mai mare,
    Italia, a carei criza de solvabilitate se dezvolta incet, dar
    sigur, la adapostul discutiilor despre problemele celorlalte state
    periferice ale zonei euro (Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania).
    Iar problemele cu adevarat importante ale zonei euro aici isi au
    punctul terminus, nu in falimentul Atenei; economiile zonei euro
    totalizeaza circa 12.000 de miliarde de euro, dintre care datoriile
    Greciei reprezinta circa 360 de miliarde de euro (circa 150% din
    PIB elen), la care s-ar adauga 100-200 de miliarde de euro,
    potentiale pierderi asociate restructurarii partiale a
    obligatiunilor emise pana acum.


    Italia insa, ale carei datorii se ridica la 2.000 de miliarde de
    euro, sau 120% din PIB, este o nuca prea tare pentru toata zona
    euro. Germania, Franta si celelalte mari economii europene au
    depasit deja cu mult pragul de indatorare de 60%, astfel ca
    asumarea de noi datorii pentru salvarea altor state este aproape
    exclusa. La randul sau, Banca Centrala Europeana (BCE) are deja o
    expunere masiva la obligatiunile grecesti, irlandeze si
    portugheze.

    Un mare neajuns al Italiei este ca se afla de un deceniu in
    zodia lui Silvio Berlusconi, personajul cel mai burlesc al
    cancelariilor europene (revista britanica The Economist chiar i-a
    “acordat” apelativul de “Burlesqueoni”): cabinetul sau nu se bucura
    de incredere nu doar din partea propriilor cetateni, dar nici din
    cea a pietelor financiare. Ministrul de finante Giulio Tremonti a
    reusit deocamdata sa tina in frau elanurile financiar-populiste ale
    lui Berlusconi, dar nu a putut face mai nimic pentru a opri
    tavalugul datoriei publice imense a tarii.

    Italia este alintata cu titlul de “Japonie a zonei euro”,
    intrucat datoria privata este la un nivel redus, iar cetatenii
    crediteaza practic statul, insa in cazul unui blocaj pe pietele
    financiare, analistii estimeaza ca un recurs la voluntariatul
    financiar al italienilor ar avea putine sanse de izbanda. Ca si in
    Grecia, si in Italia evaziunea fiscala este sport national, factura
    anuala de pe urma acestor fraude ridicandu-se la 150 de miliarde de
    euro, potrivit estimarilor ministrului Tremonti. Insusi premierul
    Silvio Berlusconi, care are pe rol trei mari dosare penale, este
    invinuit in doua dintre ele de evaziune fiscala si coruptie (in al
    treilea, invinuirea este “doar” de relatii sexuale cu o prostituata
    minora).

  • Contagiunea financiara de pe urma crizei grecesti “nu este in prezent perceptibila” in Europa Centrala si de Est – Raiffeisen Capital Management

    In timp ce Grecia – si odata cu ea stabilitatea euro – se afla
    intr-un fel de lupta de supravietuire, cea mai mare parte a tarilor
    din Europa Centrala si de Est, in special Polonia si Cehia, au o
    baza economica solida. “Romania si Ucraina au reusit si ele sa-si
    amelioreze datele fundamentale in decursul ultimilor doi ani,
    astfel incat acum situatia statelor din Europa Centrala si de Est
    este in general mult mai buna decat media statelor UE, desi
    creditele in valuta continua sa reprezinte un punct slab”, afirma
    Ronald Schneider.

    Contagiunea financiara “nu se poate intampla decat atunci cand
    tranzactiile bancare ajung la un punct mort, ceea ce in prezent
    este departe sa se intample”, considera Schneider. In ce priveste
    relatiile comerciale, “pentru majoritatea tarilor – cu exceptia
    Bulgariei, care mentine relatii economice mai stranse cu tarile
    vecine, inclusiv Grecia – Germania este de departe partenerul
    comercial cel mai important. Criza din Grecia are, prin urmare, in
    ceea ce priveste relatiile de comert exterior o influenta usor de
    gestionat”.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Tarile din Europa de Est nu au probleme de genul celor ale Greciei,
    tara care a pierdut contactul cu piata de capital din cauza
    datoriilor, iar restrictiile bugetare si-au facut simtit efectul
    negativ asupra cresterii economice. “Avand in vedere costul scazut
    al fortei de munca, aceste tari sunt inca folosite de catre
    intreprinderile occidentale drept unitati de productie, ceea ce
    permite un aflux de capital in cadrul acestor tari”, continua
    analistul. “Cu toate acestea, daca afluxurile de capital sunt prea
    mari, aceste tari dispun de posibilitatea de a raspunde facand apel
    la propriile monede prin aprecierea monedelor nationale”. Presiunea
    de apreciere a monedelor genereaza, totusi, pe termen scurt
    probleme pentru competitivitatea si cresterea economica a acestor
    tari.

    Influenta crizei grecesti s-ar putea face simtita insa in regiune
    daca ar fi afectata cresterea economica in tarile cele mai
    puternice ale UE. In acest caz, dependenta puternica a Estului de
    schimburile comerciale cu Germania ar afecta exporturile tarilor
    din regiune si, odata cu ele, parametrii macroeconomici ai
    acestora. In acelasi timp, reprezentantul Raiffeisen Capital
    Management atrage atentia ca “Romania si Bulgaria ar putea
    reprezenta exceptii, deoarece aceste tari se confrunta cu alti
    factori de influenta, avand in vedere proximitatea lor geografica
    fata de Grecia (de exemplu, doua mari banci grecesti fiind prezente
    si active in aceste doua tari)”.

    Atata timp cat nucleul crizei nu se va extinde mai departe in zona
    euro – aducand, de exemplu, Spania in situatia de a face apel la
    Fondul de Stabilitate al zonei euro – si atata timp cat problemele
    ridicate de Grecia vor putea fi tratate intr-o maniera rationala si
    controlata, criza actuala va ramane insa fara consecinte durabile
    si dureroase pentru tarile din Europa Centrala si de Est, conchide
    Ronald Schneider.

  • Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?

    Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini:
    talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor
    problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom
    intra intr-o noua perioada de “furtuna perfecta”. In Occident si in
    SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si
    incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile
    Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza
    comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o “aterizare dura” a
    economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va
    aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de
    inteles Roubini.

    2011, istoria unui an memorabil (GALERIE
    FOTO)

    Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in
    rest, previziuni despre o “aterizare dura” iminenta a Chinei apar
    cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme
    fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e
    calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile
    respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e
    noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a
    crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana
    la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa
    anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu
    demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V
    frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a
    TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, “forma de V putea fi mai
    ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida”.

    In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi
    prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o
    reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la
    inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea
    ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica
    sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva
    inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.

    Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea
    materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a
    economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare
    monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli
    guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de
    crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de
    promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari
    ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va
    restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul
    presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o
    criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara
    de incetinire a cresterii.

    Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
    face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)

    Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
    capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
    ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
    Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
    a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
    Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
    de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
    ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
    Institutul International de Finante (IIF), principala grupare
    mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
    de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
    aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
    246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
    criza.

  • Cresc dobanzile?

    Un analist al Danske Bank aproape s-a amuzat sa talmaceasca
    limbajul cifrat al lui Jean-Claude Trichet, seful Bancii Centrale
    Europene, astfel incat sa se inteleaga daca urmeaza sau nu o
    majorare de dobanda la euro: “monitorizare indeaproape” a evolutiei
    preturilor insemna, in discursul astfel tradus, o majorare de
    dobanda programata peste 3-4 luni; “vigilenta” insemna o majorare
    de dobanda programata cel mai probabil peste o luna, iar “vigilenta
    puternica” (strong vigilance) insemna certitudinea unei majorari de
    dobanda in cursul urmatoarei luni.

    Analistul bancii daneze voia sa gloseze astfel intr-un mod mai
    original pe marginea a ceea ce inca de la inceputul lunii iunie
    parea deja evident pentru multi comentatori, anume ca la sedinta de
    politica monetara a BCE din 7 iulie urmeaza o majorare de dobanda
    (anuntata, intr-adevar, indirect de Trichet prin termenii magici
    “vigilenta puternica”).

    Cu cat ar urma sa creasca insa dobanda la euro si de cate ori va fi
    majorata? Prognoza de inflatie a BCE in zona euro a fost modificata
    in iunie de la 2,3% la 2,6% pentru 2011, dar a fost mentinuta la
    1,7% pentru 2012, ceea ce a fost vazut de pietele financiare drept
    un indiciu ca nu e de asteptat decat o singura majorare de dobanda,
    de la actualul nivel de 1,25% pe an. Totusi, sustin economistii
    Danske (care cred ca inflatia va depasi totusi ambele tinte, urmand
    sa se situeze la 2,7% in acest an si la 2% la anul), daca episodul
    actual de slabire a cresterii economice la scara globala (zona euro
    – SUA – China) va fi doar temporar, iar din toamna economia isi va
    reveni, atunci vor reaparea si presiunile inflationiste, ceea ce
    inseamna ca “probabil pana in primele luni ale lui 2012” ar ramane
    deschisa posibilitatea unei noi majorari de dobanda. BCE a majorat
    pentru prima data in ultimii doi ani dobanda in aprilie, de la 1%
    la 1,25%. Cea mai recenta analiza consultata de noi, cea a
    Volksbank, prezice o majorare cu inca 0,25% la 7 iulie.

    La noi, BNR a mentinut saptamana trecuta neschimbata dobanda de
    politica monetara, la 6,25% pe an, considerand ca “riscurile
    asociate perspectivei inflatiei continua sa fie semnificative”, din
    aceleasi motive principale ca si pana acum: preturile
    internationale la energie si alimente, incertitudinile privind
    liberalizarea preturilor interne la utilitati (e vorba de
    eliminarea subventiilor la incalzire si de scumpirea
    transporturilor, indeosebi a celor pe calea ferata) si miscarile de
    pe pietele financiare in contextul crizei datoriilor suverane
    (adica riscul ca bancile occidentale sa gaseasca mai greu si mai
    scump finantare, ceea ce ar antrena cresteri ulterioare de dobanzi
    pentru restul economiei). In acordul cu FMI exista prevederea ca
    daca inflatia in Romania depaseste un anumit plafon, atunci au loc
    consultari cu Fondul pentru o eventuala reorientare a politicii
    monetare; aceasta explica de ce atat John Lipsky, directorul in
    exercitiu al Fondului, cat si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI,
    au sugerat ca ar fi nevoie de o inasprire a politicii monetare in
    lunile urmatoare. Ce forma ar putea lua aceasta inasprire?

    In scrisoarea de intentie catre FMI, semnata de ministrul
    finantelor si de guvernatorul BNR, autoritatile apreciaza ca undeva
    in lunile urmatoare inflatia va atinge punctul care ar declansa
    consultari cu Fondul si estimeaza un maxim al inflatiei de 8,5% la
    jumatatea anului, urmat de o scadere spre 5% la sfarsitul anului.
    In aceste conditii, pentru a atinge tinta de inflatie din 2012, BNR
    arata ca “va trece la o politica monetara mai restrictiva”, in
    special printr-o administrare mai buna a lichiditatii, astfel incat
    ratele dobanzilor pe piata monetara sa se apropie de dobanda de
    politica monetara” (este vorba de faptul ca grija BNR de a furniza
    mereu suficienta lichiditate pe piata, care a reusit in cele din
    urma sa impinga bancile sa coboare si ele dobanzile la creditele
    acordate in economie, a facut ca dobanzile interbancare sa ajunga
    mai mici decat dobanda de politica monetara a BNR).

    Cat priveste dobanda BNR, cu exceptia analistilor ING Bank, care nu
    exclud o majorare a acesteia inainte de sfarsitul anului daca
    anticipatiile inflationiste pentru 2012 se mentin ridicate, aproape
    nimeni nu crede posibila o modificare pana la sfarsitul anului.
    Unul dintre motive este faptul ca semnele din economie nu arata
    bine pentru trimestrul al doilea si posibil nici pentru al treilea,
    iar creditarea, in ciuda datelor care arata o redresare a cererii
    de credit atat pentru populatie, cat si pentru companii, nu are
    inca forta sa creasca suficient, astfel incat ar fi absurd ca BNR
    sa sufoce si tendintele pozitive firave de acum.

    “Desi in prezent se manifesta semne timide ale revenirii
    activitatii de creditare, creditul neguvernamental real ramane
    negativ in termeni anuali. Atat productia industriala, cat si
    exporturile au incetinit in luna aprilie, in timp ce indicatorii
    relevanti pentru evolutia cererii interne se mentin in teritoriul
    negativ”, remarca Eugen Sinca, analist al BCR. Celalalt motiv tine
    de dorinta bancii centrale de a-si pastra in continuare arme in
    tolba pentru anul electoral 2012: “BNR ar putea mentine dobanda de
    politica monetara neschimbata pe tot parcursul anului 2011, urmand
    ca din primul trimestru al anului 2012 sa inceapa un ciclu de
    intarire graduala a politicii monetare, pentru contrabalansarea
    unor posibile derapaje fiscale inaintea alegerilor si pentru a
    readuce inflatia in interiorul intervalului tintit”, afirma
    Sinca.

  • Marile banci din zona euro se vor intalni pentru a discuta despre datoriile Greciei

    Surse apropiate situatiei au afirmat ca o noua propunere ar
    reduce povara financiara asupra Greciei, imbunatatind termenii
    planului initial, prin care bancile ar fi rostogolit, pe o perioada
    de 30 de ani, jumatate din investitiile in obligatiuni ale statului
    elen cu scadenta in urmatorii trei ani. Bancile s-au reunit
    saptamana trecuta, sub auspiciile Institutului pentru Finante
    Internationale, intr-un efort de a stabili termenii implicarii
    sectorului privat. Ca baza pentru negocieri a fost utilizat un plan
    alcatuit de federatia sectorului bancar din Franta si sustinuta de
    presedintele Nicolas Sarkozy. Potrivit planului, datoria
    rostogolita ar fi avut o dobanda limitata la 8%, incluzand o rata
    de baza de 5,5% si un cupon suplimentar de 2,5%, care ar varia in
    functie de evolutie economiei Greciei. A existat, de asemenea, un
    plan prin care guvernul elen ar fi fost obligat sa cumpere
    obligatiuni cu rating maxim, cel mai probabil emise de Fondul
    European pentru Stabilitate Financiara, ca polita de asigurare
    impotriva intrarii in incapacitate de plata. Echivalentul a 20% din
    datoriile statului cu maturitate in urmatorii trei ani ar fi fost
    incluse intr-un fond de garantii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cresterea economica se va incetini anul acesta in zona euro – Raiffeisen

    Pe de o parte, motorul zonei euro, format din tari precum
    Germania si Austria, a recuperat deja pierderile din 2009. “Pentru
    2011, ne asteptam la o rata de crestere de 3,3% pentru Austria si
    de 3,6% pentru Germania”, spune Peter Brezinschek, analistul sef al
    Raiffeisen Bank International AG. “Pe de alta parte, Portugalia si
    Grecia raman in recesiune, scaderea de peste 3% a economiei Greciei
    fiind cea mai mare din intreaga zona euro”.

    In mai, nivelul inflatiei anuale in zona euro era de 2,7%,
    semnificativ peste prognoza de 2% a Bancii Centrale Europene. Cu
    toate acestea, Brezinschek considera ca inflatia nu a atins inca
    punctul de maxim si ar putea urca pana la 3% in iulie. “Dar aceasta
    crestere prognozata nu este cauzata de vreo crestere generala a
    preturilor pentru toate bunurile si serviciile; mai degraba, ea
    reflecta cresterea preturilor energiei si alimentelor. Ne asteptam
    ca ratele inflatiei sa isi revina in a doua jumatate a
    anului.”

    Din moment ce inflatia nu va atinge punctul de maxim decat in
    lunile de vara, Brezinschek se asteapta ca rata dobanzii Bancii
    Centrale Europene sa ajunga in iulie la 1,5%. Tinta pentru aceasta
    prima faza a majorarilor pare sa fie 2%.

    Cu o injectie de fonduri UE/FMI si o noua orientare a Greciei catre
    aspectele structurale si de crestere, situatia ar trebui sa se
    detensioneze temporar, incepand din a doua jumatate a anului.
    “Totusi, aceasta presupune ca guvernul grec va adopta noi masuri de
    reforma si va aplica programul de privatizare. Posibilitatea insa
    ca ajutorul UE/FMI sa nu isi atinga scopul din cauza unei lipse a
    vointei de a face reforma in Grecia, precum si faptul ca tara nu
    isi va mai putea indeplini obligatiile de plata nu sunt un risc
    neglijabil”, apreciaza Brezinschek.

    Helge Rechberger, specialist in pietele de actiuni, se asteapta ca
    evolutia evenimentelor din urmatoarele cateva saptamani sa depinda
    de masura in care guvernul grec reuseste sa depaseasca obstacolele.
    Analistul considera ca depasirea votului de incredere in
    Parlamentul grec este doar unul dintre pasii care trebuie facuti si
    nu ar trebui privita cu optimism exagerat. “Desi consideram
    pozitive atat tendinta profiturilor companiilor cat si evaluarile,
    ramanem precauti in ceea ce priveste evolutia pietelor de actiuni
    in zona euro in urmatoarele cateva luni”, spune Rechberger.

    Rechberger se asteapta ca trecerea Greciei peste perioada de criza
    si rezultatele trimestrului al doilea sa incurajeze investitiile in
    actiuni si obligatiuni emise de companii, intrucat perspectivele
    pentru profit raman peste medie, iar evaluarile sunt favorabile. El
    se asteapta ca performanta mai slaba a pietelor emergente sa se
    apropie de sfarsit in cursul trimestrului al treilea, principalele
    domenii in revenire urmand sa fie IT, energia, materiile prime,
    industria si finantele.

    Evolutia economica pe ansamblul zonei euro ar trebui sa fie mai
    omogena in 2012, reflectand rezolvarea crizei datoriei suverane.
    Totusi, aplicarea masurilor necesare acestei evolutii ar putea
    genera turbulente pe parcursul anului. “Subiectul datoriilor ar
    putea sa fie din nou de interes pentru investitorii de pe pietele
    financiare, indeosebi in primavara lui 2012, atunci cand vor fi
    publicate datele referitoare la deficit si datorie, precum si noile
    planuri de buget”, considera Brezinschek.

    In ce priveste SUA, Brezinschek se asteapta sa existe o amanare
    pana in 2012 a cresterii ratei dobanzii, din cauza ingrijorarii Fed
    referitoare la cresterea economica slaba. “Cresterea masiva a
    preturilor combustibilului intre martie si mai a sugrumat, in
    trimestrul al doilea, consumul privat din Statele Unite”, observa
    analistul. Cu toate acestea, pornind de la situatia mai buna de pe
    piata muncii, analistii RBI prezic o intoarcere la rate mai inalte
    de crestere economica in Statele Unite in cea de-a doua jumatate a
    anului, ajungandu-se la o rata de crestere de 2,7% in 2011.