Conform macotakara.jp, device-ul va fi un produs nou ce va avea un alt nume. “Conform unei surse de la un producător asiatic de componente, Apple pregăteşte un proiect de lansare a unei noi linii de Mac-uri, absolut siferită de actualele produse, până la finele acestui an”, se arată pe site. “Deşi această sursă nu a spus nimic în detaliu, această nouă linie de Mac-uri pare să fie în mod clar diferită de actualele, un nou nume putând fi oferit produsului”, se mai arată pe site.
Tag: Strategie
-
Noile strategii ale retailerilor de incaltaminte
Carrie Bradshaw, personajul principal din serialul “Sex and the
City” avea sute de perechi de pantofi si este una dintre
simbolurile favorite ale vanzatorilor din domeniu. Insa femei
pasionate de pantofi si dispuse sa cheltuie averi pentru asta sunt
putine, mai ales in Romania, unde bugetul mediu anual pentru
achizitiile de incaltaminte este de 160 de lei (38 de euro), dupa
cum arata o analiza a BUSINESS Magazin care are la baza un raport
al companiei de cercetare de piata Euromonitor. Desi suma poate
parea derizorie, in conditiile in care pretul unei perechi de
pantofi pe segmentul medium si medium-high abia incepe de la
aceasta suma, exista mii de perechi de pantofi care costa mai putin
de zece euro si care formeaza o alta piata.
In urma cu cinci-sase ani, cand Leonardo era liderul de
necontestat al pietei de incaltaminte, Florin Panea, proprietarul
afacerii, lansa proiectul Libelula – o retea alternativa de
magazine de tip discount, cu preturi mici si foarte mici, retea
care ar fi trebuit sa ajunga la 100 de magazine si sa acopere
clientela care nu isi permitea sa se incalte din magazinele
Leonardo. Cativa ani mai tarziu, dupa o criza si aflat in
insolventa din 2009, acelasi Leonardo – cu afaceri de 78 milioane
de euro anul trecut – s-a pozitionat pe segmentul medium-low si a
stabilit plafonul superior al preturilor la 30 de euro.Bogdan Gorde, partener in cadrul Casei de Insolventa
Transilvania, responsabila cu reorganizarea judiciara a Leonardo,
explica la sfarsitul anul trecut faptul ca Leonardo si-a stabilizat
businessul, reusind sa vanda zilnic circa 10.000 de perechi de
incaltaminte si 5.300 de articole nonincaltaminte – accesorii si
produse de marochinarie. In aceste conditii, vanzarile Leonardo se
ridica, in medie, la 210.000 de euro pe zi, respectiv 6,51 milioane
de euro pe luna.Astfel, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin, pretul mediu de
vanzare al unui articol din magazinele Leonardo era de 13,7 euro,
fata de 25-26 de euro in urma cu trei ani. Cu un asemenea pret, un
roman si-ar permite sa isi cumpere in fiecare an circa trei perechi
de pantofi.
Diferentele semnificative intre veniturile romanilor din zona
rurala si cei din zona urbana permit sa existe diferente intre
strategiile retailerilor. Astfel, alti jucatori din top cinci cei
mai mari retaileri de pe piata de incaltaminte s-au orientat catre
business-uri pentru persoanele cu venituri medium si medium-high.
Exemple in acest sens sunt Otter, Benvenuti si Musette, jucatori
situati pe pozitiile trei, patru si respectiv cinci. Primii doi
clasati in acest top dupa cifra de afaceri sunt insa Leonardo si
Deichmann, amandoi retaileri care se adreseaza persoanelor cu
venituri medii si sub medie. Rezultatele financiare ale celor doi,
de departe mai bune decat ale celorlalti jucatori, indica faptul ca
anul trecut romanii au mizat pe pantofi ieftini, iar Leonardo si
Deichmann au obtinut afaceri de zeci de milioane de euro prin
vanzarea unor volume mari de produse.Intr-un an in care consumul a scazut cu 5,3%, romanii au fost
tot mai sensibili la pret, care a devenit principalul argument in
momentul achizitiei. In aceste conditii, retailerii au apelat la
tot mai multe promotii si reduceri, dar si la produse mai ieftine,
pentru a atrage clienti in magazine. Dan Pavel, actionarul
majoritar al retailerului Benvenuti, spunea in urma cu cateva luni
ca a decis sa reduca numarul produselor scumpe din magazine si sa
mizeze pe produse cu preturi medii, dar a si introdus produse cu
preturi mai mici, intre 154 si 199 de lei. “Pretul ramane, pentru
romani, unul dintre principalele criterii de achizitie, iar cererea
pentru produse scumpe a scazut considerabil”, motiva Dan Pavel
decizia de a se adresa mai multor categorii de clienti.Strategia reducerilor este insa un fel de capcana, spune seful
Otter Distribution Romania si actionarul companiei, Filip Schwartz:
“In pofida crizei financiare, nu stam 12 luni pe an in promotii,
pentru ca este o arma gresita, care conduce la scaderea
credibilitatii”. Otter Distribution – care detine 30 de magazine
Otter si patru magazine Geox – a pastrat acelasi numar de promotii
si de doua ori pe an, cate doua luni (iulie-august si
ianuarie-februarie), exista reduceri. “Mai exista si situatia in
care la aducerea unui produs nou avem promotii punctuale.” Printre
brandurile actuale din portofoliul Otter se numara Clarks, Geox,
Ara, Gabor, Otter sau Le coq sportif. Clarks si Geox sunt primele
doua branduri ca vanzari la nivel mondial si acestea sunt unele
dintre putinele branduri din top 20 prezente pe piata locala,
alaturi de Ecco si Hush Puppies.In pofida scaderii consumului si a sensibilitatii crescute la
pret, comerciantii de pe piata de incaltaminte au avut un an bun in
2010 si au estimari optimiste si pentru 2011. -
Cum se schimba pionii pe tabla de sah a pietei telecom
Schimbarile de management in domeniul telecomunicatiilor par sa se tina lant. De la finalul anului incoace, in fotoliul de director executiv al trei dintre operatorii telecom din piata au venit personaje noi, iar o astfel de miscare ar putea avea loc chiar in cadrul unui al patrulea operator, desi nu exista o confirmare a zvonurilor din piata si nici o decizie luata in acest sens. Mai exact este vorba despre Vodafone, UPC si acum Orange, in timp ce semnul de intrebare este pus asupra Romtelecom, miscari care vin in contextul unei piete din ce in ce mai dificile si mai competitive, descrisa prin declin, venituri in scadere pentru majoritatea companiilor si un numar mai mic de clienti.
Vodafone Romania anunta la finele anului trecut ca din decembrie carma companiei va fi preluata de spaniolul Inaki Berroeta, dupa ce Liliana Solomon, cea care a condus timp de cinci ani operatorul si care a avut in ansamblu misiunea de a optimiza operatiunile pe piata locala si de a redesena structura de cost, a preluat o pozitie la nivel international. Dupa nici o luna, in ianuarie anul acesta, cel mai mic operator din piata dupa venituri, UPC, a traversat o schimbare asemanatoare, americanul Jack Mickaloff fiind inlocuit de directoarea financiara Severina Pascu. Cat despre Romtelecom, se vorbeste in piata despre retragerea din functie a lui Yorgos Ioannidis, executivul care a reorganizat din 2007 incoace intreaga companie, conducerea urmand sa fie preluata de Stefanos Theocharopoulos, seful Cosmote, operator care imparte acelasi actionariat cu Romtelecom. Doar la RCS&RDS si Cosmote nu se pune problema unor astfel de miscari, in primul caz pentru ca proprietarul, discretul om de afaceri Zoltan Teszari, a fost destul de consecvent in ce priveste conducerea companiei, iar in al doilea caz pentru ca operatorul este singurul care creste, evoluand impotriva curentului, situatie care multumeste atat managementul actual, cat si actionarii.
Schimbarea de saptamana trecuta de la varful Orange Romania a venit, chiar si in acest context, ca o surpriza pentru industrie. Thierry Millet, fostul director comercial al operatorului timp de patru ani numit director executiv odata cu retragerea britanicului Richard Moat, isi va continua cariera in Franta, locul sau urmand sa fie luat din luna iulie de Jean-François Fallacher (45 de ani). Miscarea pare neasteptata poate si pentru ca mandatul lui Millet a fost destul de scurt – a preluat pozitia interimara la inceputul lui 2009, a fost numit CEO cu responsabilitati depline dupa cateva luni si nici doi ani mai tarziu are loc o noua schimbare de management. “Desi mandatul meu se termina pe 30 iunie, i-am spus din martie lui Olaf Swantee (vicepresedintele executiv pentru Europe & Sourcing al grupului France Telecom) ca nu mai pot ramane si ca trebuie sa plec in Franta pe fondul unor probleme personale”, a explicat Millet, cu completarea ca a acumulat deja o experienta de zece ani in zona de operatiuni si ca implicit avea nevoie de o schimbare. Va prelua acum pozitia de vicepresedinte al diviziei Payment si Contactless in cadrul France Telecom, coordonand astfel activitatile de plati prin telefonul mobil si dezvoltarea serviciilor de plati electronice in tarile in care este prezent grupul, un segment care va lua tot mai mult amploare pentru companiile de telecom in urmatorii ani.
-
SURPRIZA IN TELECOM – Orange isi schimba CEO-ul. Cine vine in locul lui Millet?
Francezul Jean-Francois Fallacher (45 de ani) a condus pana acum
Softrecom, filiala a France Telecom care exporta know-how
operatorilor grupului pe plan international, in special pe piete
emergente. |n trecut a fost CEO la Wanadoo Olanda, director de
marketing la EuroNet Internet BV si account director la France
Telecom. A absolvit Politehnica, Ecole Nationale Superieure des
Telecommunications si ESSEC Business School.Thierry Millet va prelua o pozitie in Franta, de unde va
coordona activitatile de plati prin telefonul mobil si dezvolarea
serviciilor de plati contactless in tarile in care este prezent
grupul. -
Ce ii ispiteste pe turci sa construiasca spitale in Romania
“Investitia in sanatate este lipsita de grija falimentului”,
spunea de curand premierul Emil Boc la inaugurarea celui mai mare
centru de oftalmologie din regiune. Sa fie motivul pentru care
companii din Turcia au cheltuit zeci de milioane de euro pe
deschideri de noi spitale? Mai exact, banilor investiti in sectorul
spitalicesc din mediul privat de companiile cu traditie li se
adauga de ceva vreme altii din zone care pana de curand nu ajungeau
in Romania. Deschiderea West Eye Hospital din primavara acestui an
si, apoi, a Europe Eye Hospital, de saptamana trecuta, ambele
aflate in posesia unor investitori turci, arata un interes crescut
pentru singura piata care mizeaza pe cresteri cu doua cifre de la
an la an.La inceputul lui 2010, SC West Eye Clinic SRL, prima firma
investitoare in domeniul oftalmologic din Romania, a vandut 80% din
actiuni firmei Batigoz Ltd Sti din Turcia, care mai detine cinci
unitati cu acelasi profil in strainatate. Iar dupa un an s-a
concretizat investitia in spitalul specializat pe problemele
ochiului situat in cartierul bucurestean Vitan. Investitia a fost
de trei milioane de euro, mare parte indreptandu-se inspre
aparatura de ultima generatie. “Ne intereseaza definitivarea unui
sistem cat mai performant, atat in Romania, cat si pe plan
european”, spune Alexandru Milea, directorul unitatii. In viziunea
sa, Romania poate fi considerata un centru de atractie pentru
statele invecinate, avand astfel posi-bilitatea de a promova
turismul medical. “In ciuda crizei financiare pe care am simtit-o
cu totii, fara exceptie, consideram ca o astfel de investitie in
Romania merita, mai ales ca e atat de necesara”, adauga Milea.Pe de alta parte, oficialii spitalului observa ca exista in
continuare un numar mare de pacienti care merg in strainatate
pentru investigatii si tratament. Asa se face ca pana si la
spitalul din Turcia ajung numeroase solicitari de acest gen de la
pacienti romani si nu numai. Iar daca europenii tot vin sa se
trateze in Peninsula, reteta deschiderii de clinici in statele
Uniunii Europene, deci mai aproape de clienti, nu are de ce sa nu
fie una castigatoare. “Sunt segmente de piata inca neacoperite,
exista cerere, iar imaginea sistemului medical de stat nu este una
tocmai pozitiva, drept urmare momentul ales de noi credem ca este
unul potrivit.” Operatorii pun la bataie tehnologii de ultima
generatie si isi alatura echipe de medici profesionisti.De fapt, doctorii pot face diferenta in cazul deschiderii unui
nou spital. Sau, asa cum explica de curand Laura Voinea, directorul
Mednet Marketing Research Center, pacientii fac rareori comparatii
de preturi intre clinici si observa mai putin diferentele intre
diverse tehnologii. Celui mai recent proiect inaugurat la inceputul
lunii mai, Europe Eye Hospital, situat in apropierea Pietei Unirii
din capitala, i s-au alaturat si nume mari din breasla halatelor
albe, precum presedintele Societatii Romane de Oftalmologie,
profesorul Benone Carstocea. Investitia in proiect este de 20 de
milioane de dolari. O unitate despre care directorul general Murat
Akan spune ca e cea mai mare din Europa de Sud-Est, putand trata
600 de pacienti pe zi: o suprafata de 10.000 de metri patrati, cu
opt sali de operatii, 12 cabinete de consultatii, 30 de camere
pentru pacienti, trei saloane VIP si patru postoperatorii.Dorinta managerului este sa dezvolte turismul de sanatate si sa
aduca in Romania pacienti din statele invecinate precum Ungaria,
Bulgaria si Ucraina si, treptat, din Uniunea Europeana.
Investitorii din spatele Europe Eye Hospital au dezvoltat mai multe
proiecte in Europa si fostele state ale URSS, insa investitia in
domeniul sanitar este prima de acest fel. “Potentialul pietei este
principalul motiv”, subliniaza Murat Akan. Fireste, dotarile si mai
ales preturile se vor a fi magnetul pentru straini. Daca oficialii
spun ca sistemul de corectie cu laser mai este prezent doar in doua
clinici de pe continent, tarifele pentru consultatii si interventii
sunt dintre cele mai mici. “Romanii au nevoie de servicii medicale
specializate, de tratament complet si imediat, fara a mai fi
necesare deplasarile in strainatate pentru orice investigatie mai
complexa”, rezuma directorul West Eye Hospital Alexandru Milea.Potrivit sefului Societatii Romane de Oftalmologie, cele mai
frecvente diagnostice ale bolnavilor din tara sunt glaucomul,
degenerescenta legata de varsta si retinopatia diabetica. Doar in
Romania, cel putin 150.000 de pacienti sunt diagnosticati cu
glaucom si inca pe atat sunt nedepistati. Daca vorbim de drumul pe
la medicul oftalmolog, cetatenii ajung de trei ori mai rar la o
consultatie, in comparatie cu media Uniunii Europene. Mai putin de
o cincime dintre romani au trecut in ultimul an pe la control,
potrivit datelor furnizate de eurobaromentrul realizat de Comisia
Europeana. Suficiente argumente pentru ca turcii sa pomeneasca de
alte deschideri in urmatorii ani, nu doar in Bucuresti, ci si in
provincie. Prima tinta pentru cei de la European Eye Centers,
compania care detine Europe Eye Hospital, ar fi Clujul, unde ar
urma sa investeasca alte zeci de milioane de euro. Cat despre
veniturile obtinute, nimeni nu se aventureaza sa faca
pronosticuri. -
Strategii de vreme rea: ce au de gand sa faca operatorii telecom
“Este foarte putin probabil ca France Telecom sa renunte la
operatiunile din Romania, mai ales ca Orange este numarul unu in
piata, dar este destul de probabil ca sinergiile dintre France
Telecom si Deutsche Telekom sa se inteteasca”, apreciaza Marcin
Jedrzejewski, manager in cadrul companiei de consultanta A.T.
Kearney, specializat pe zona de telecomunicatii. Ca iesirea din
piata nu este o posibilitate reiese din toate declaratiile
oficialilor France Telecom, dar e clar ca grupul analizeaza
afacerile din Romania.Evaluarea strategica a portofoliului detinut nu este insa o
operatiune noua si a mai fost mentionata la inceputul acestui an de
catre Stephane Richard, directorul executiv al France Telecom,
avand drept obiectiv optimizarea operatiunilor din fiecare tara.
“In cel mai rau caz, in urma acestei evaluari s-ar putea lua
decizia de a vinde operatiuni, dar in acelasi timp ar putea sta la
baza unor proiecte de consolidare” a fost pozitia oficiala a
grupului francez, cu mentiunea ca operatiunile din Romania nu intra
in acest moment in randul celor care ar putea fi vandute. In
schimb, Thierry Millet, seful Orange Romania, anunta la finalul
saptamanii trecute un plan de investitii pentru urmatorii ani,
cheltuielile ridicandu-se la 110 de milioane de euro in acest an si
500-600 de milioane de euro pana in 2015.Intr-un alt registru, in companiile de telefonie mobila si fixa
Cosmote si Romtelecom controlate de grupul elen OTE este pusa in
miscare cea mai importanta schimbare de management. Desi inca
neconfirmata in mod neoficial, inlocuirea lui Yorgos Ioannidis,
seful Romtelecom, cu cel al Cosmote Stefanos Theocharopoulos
urmeaza sa se intample, potrivit unor surse apropiate OTE. Astfel,
Theocharopoulos va prelua conducerea ambilor operatori, coordonand
afaceri din telecom chiar mai mari decat ale competitorilor Orange
si Vodafone. Toate aceste ipoteze vin in contextul unei piete de
telecomunicatii care n-a facut decat sa scada in ultimii doi ani.
Punctul de inflexiune a fost anul 2007, ultimul an de crestere,
cand industria era evaluata la 2,56 de miliarde de euro euro,
potrivit unei analize realizate de compania de consultanta A.T.
Kearney. A evoluat de la peste 1,9 miliarde de euro in anul
precedent la putin peste 2,2 miliarde de euro in 2010. “E in primul
rand o consecinta a situatiei economice, dar si a razboiului
preturilor dat intre operatori si a presiunilor legate de
reglementarea industriei”, crede Jedrzejewski.Romania nu face insa exceptie de la regula. Situatia pietei
telecom de la noi se regaseste in mai toate pietele europene,
lasand la o parte poate doar preturile din ce in ce mai mici,
ajunse la un nivel minim in raport cu alte tari din regiune. Exista
totusi perspective de crestere pe viitor, sustine managerul A.T.
Kearney, mai ales in zona internetului mobil. Avansul ar putea veni
deopotriva si din serviciile de voce, intrucat consumul de minute
de conversatie este inca mai mic pe piata locala decat in alte
tari, dar nu cata vreme operatorii furnizeaza pachete de voce la
preturi derizorii. Un consumator roman vorbeste la telefonul mobil
intr-o luna in jur de 171 de minute, mai mult decat dublu fata de
nivelul de 84 de minute inregistrat in urma cu cinci ani. Cu toate
acestea, costul mediu lunar pentru servicii de telefonie mobila a
fost anul trecut de 6,3 euro, in timp ce in 2006 era de 11,2 euro,
bani platiti pentru minute la jumatate fata de prezent. -
Ce e in spatele liniei rosii sau ce vor francezii de la AXA de la piata romaneasca
“Ne-am dezvoltat in pietele mature, iar acum a venit randul sa
crestem si pe pietele emergente. Romania nu putea lipsi de pe
aceasta harta pentru ca este o tara cu multi locuitori si un grad
mic de penetrare a asigurarilor, ceea ce pentru noi nu inseamna
decat o imensa oportunitate”, spune Cyrille de Montgolfier, CEO al
AXA pentru regiunea central si est-europeana. El subliniaza ca fara
prezenta in Romania, misiunea grupului de a deveni lider in regiune
ar fi fost imposibil de realizat.Intrarea AXA Life Insurance pe piata din Romania a fost
asteptata de ani buni, mai ales ca se stia ca francezii tatoneaza
piata. “Am avut mai multe discutii in ultimii ani, insa nu am ajuns
la un acord in privinta pretului. Strategia noastra este sa
investim mai putin la inceput si mai mult apoi in dezvoltare”,
adauga de Montgolfier.Anul trecut francezii au ajuns la o intelegere financiara cu
austriecii de la Vienna Insurance Group, care detineau pachetul
majoritar de la Omniasig Life Insurance, si au incheiat tranzactia
in ciuda faptului ca Omniasig Life avusese pierderi semnificative
in anii trecuti. Faptul ca intrarea in Romania s-a facut prin
achizitia unei companii de mici dimensiuni face ca AXA Romania sa
plece la drum cu un portofoliu relativ mic de clienti deja
existenti. “Obiectivul nostru principal este sa atragem cat mai
multi clienti noi, iar planul este ca in trei ani sa fim in top
cinci pe piata asigurarilor de viata si in cinci ani sa intram in
top trei, in functie de numarul de clienti nou acumulati”, spune
Violeta Ciurel, presedintele si CEO Axa Life Insurance Romania.Pentru inceput, compania a deschis patru agentii in Bucuresti,
urmand ca alte sase sa fie inaugurate luna viitoare in tara si a
angajat peste 500 de agenti care sa promoveze si sa vanda produsele
AXA in Romania. Pana la sfarsitul anului numarul lor va depasi 600,
iar ei se alatura celor 110 angajati permanenti de la sediul
central din Bucuresti. In ceea ce priveste numarul de agentii care
ar trebui sa functioneze pana la sfarsitul anului in toata tara,
acesta se ridica la 30.
In perioada urmatoare AXA va investi si intr-o campanie de
comunicare integrata, inceputa cu putin timp inaintea lansarii
oficiale si care va dura pana la sfarsitul lunii iunie. Campania se
va desfasura pe toate canalele media, de la cele traditionale,
precum TV sau presa scrisa, pana la internet sau aplicatii pentru
mobil.Intrarea in Romania se face intr-un moment de stagnare pentru
piata de asigurari. Potrivit celor mai recente date oferite de
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, in primul trimestru al
acestui an valoarea totala a primelor brute subscrise a scazut cu
6,61% fata de aceeasi perioada a anului trecut. A crescut insa usor
ponderea asigurarilor de viata din total, de la 18,3%, cat era la
sfarsitul lunii martie 2010, la 20,2%.
In clasa asigurarilor generale, cel mai mult au crescut asigurarile
de credite, cu 57,4%, urmate de asigurarile private de sanatate,
care au inregistrat un plus de 35,6%. La capatul opus s-au aflat
asigurarile obligatorii de raspundere civila auto si cele Casco,
care au scazut, in medie, cu 18% fata de primul trimestru al anului
trecut.Concret, primele brute subscrise din asigurari generale au ajuns
la 1,7 miliarde de lei in primul trimestru al anului, in scadere cu
8,84%, iar pe asigurari de viata au fost subscrise prime brute in
valoare de 433,8 milioane de lei, cu 3,34% fata de primele trei
luni ale anului 2010. In total, din ianuarie pana in martie,
romanii au platit circa doua miliarde de lei pentru produse de
asigurare.Din acesti bani, 1,2 miliarde au reprezentat platile catre
asigurati, beneficiari si pagubiti. La nivelul asigurarilor
generale indemnizatiile brute platite au insumat mai mult de
jumatate din valoarea primelor, in timp ce la asigurarile de viata
procentul este mult mai mic – 37%. -
Norocul conteaza mai mult in lumea finantelor decat in jocul de poker
Intr-un studiu realizat recent si publicat in prestigiosul
National Bureau of Economic Research, Steven Levitt, cunoscut
pentru cercetarile sale din domeniul economiei infractionale, si
Thomas Miles, specialist in efectele dreptului asupra economiei, au
studiat in detaliu rezultatele unui mare turneu de poker ce a fost
organizat la Las Vegas (2010 World Series of Poker). “Jucatorii
identificati a priori ca fiind foarte abili au obtinut o
rentabilitate a investitiei de peste 30%, comparativ cu 15% pentru
toti ceilalti jucatori”, au concluzionat autorii studiului.
“Diferentele observate la nivelul ratei de rentabilitate a
investitiei sunt, din punct de vedere statistic, extrem de
semnificative si mult mai importante decat cele observate pe
pietele financiare”, au explicat autorii studiului. -
Ambitiile C&A in Romania
Retailerul de imbracaminte C&A, unul dintre cei mai mari
jucatori din Europa, are in plan sa ajunga in urmatorii cinci ani
la afaceri de 150-200 de milioane de euro pe piata locala, potrivit
calculelor BUSINESS Magazin, care au la baza cota de piata anuntata
de oficialii companiei si valoarea pietei. “Romania este una dintre
cele mai importante piete pentru noi. Vrem ca in urmatorii cinci
ani sa ajungem la o cota de piata de 5-7%”, a spus Benedikt Lauck,
director de marketing pentru Austria, Romania, Croatia si Slovenia,
in cadrul conferintei anuale a C&A pentru anuntarea
rezultatelor financiare, desfasurata la Düsseldorf. In fiecare an,
retailerul organizeaza conferinta pentru prezentarea rezultatelor
financiare in Germania – si nu in Olanda, tara de origine -, pentru
ca aceasta este in prezent cea mai importanta piata cand vine vorba
de vanzarile companiei. Germania nu este doar pentru C&A cea
mai importanta piata, ci si pentru rivalii de la H&M –
retailerul suedez care se bazeaza tot pe volum si care a gasit in
Germania un consumator atent la cheltuieli. Din acest an H&M a
intrat pe piata din Romania si, odata cu venirea lui, dar si cu
estimarile de crestere a economiei, au inceput sa apara si
planurile de extindere ale retailerilor deja aflati pe piata.Anul acesta C&A aniverseaza 170 de ani de la infiintare, un
secol de existenta in Germania, 20 de ani in Portugalia, un deceniu
in Polonia si doar 2 ani in Romania. Olandezii au deschis primul
magazin la Bucuresti abia in 2009, piata nefiind destul de
interesanta pentru multi retaileri inainte de 2007 si nici in 2008,
cand boom-ul imobiliar facea preturile de intrare mult prea mari,
mai ales pentru retailerii de tip discount.Retailul de moda romanesc este evaluat de compania de cercetare
de piata Euromonitor International la 1,9 miliarde de euro anul
trecut, respectiv 7,5 euro pe luna per capita. Euromonitor
estimeaza insa ca romanii vor cheltui tot mai mult pe haine in
viitorul apropiat, astfel incat piata va ajunge la 2,9 miliarde de
euro in 2015 si la 4,2 miliarde de euro in 2020, ceea ce inseamna
ca un roman va ajunge sa cheltuie pe haine, lunar, circa 11,5 euro
in 2015 si respectiv 16,7 euro in 2020, potrivit calculelor
BUSINESS Magazin. Acesta ar putea fi alt motiv pentru care
retailerii se inghesuie in Romania.Luand in calcul piata in valoare de 2,9 miliarde de euro, la o
cota de piata de 5-7% afacerile C&A ar putea ajunge intre 145
si 203 milioane de euro in 2015. C&A nu publica rezultatele
pentru Romania individual, ci doar alaturi de alte tari “nou
intrate in portofoliul C&A”, respectiv Turcia, Italia si
Croatia. In toate cele patru tari, afacerile retailerului s-au
ridicat la 114 milioane de euro in 2010, in crestere cu 57,2%.In conditiile in care in cele patru tari olandezii detin 47 de
magazine – 25 in Turcia, 6 in Italia si cate 8 in Croatia si
Romania – vanzarile per magazin se ridica, in medie, la 2,43
milioane de euro. In aceste conditii, vanzarile C&A in Romania
anul trecut au ajuns la aproape 20 de milioane de euro.C&A Moda Retail, compania sub care retailerul opereaza in
Romania, a realizat in 2009 o cifra de afaceri de circa 33,2
milioane de lei (circa 7,9 mil. euro) si un profit de circa 125.000
de lei (30.000 de euro), potrivit Ministerului de Finante, adica o
medie de 2,6 milioane de euro pe magazin, in conditiile in care
niciun magazin nu a prins mai mult de opt luni de functionare.C&A, care detine aproape 1.500 de magazine in aproape
jumatate din tarile din Europa, a obtinut anul trecut la nivel
mondial venituri de 6,59 miliarde de euro, in crestere cu 4,6%. In
Romania, dupa ce a deschis trei si respectiv patru magazine pe an
in primii doi ani de prezenta pe piata locala, are in plan sa
deschida noua magazine in acest an si sa ajunga astfel la un total
de 16 unitati. Desi detin cele mai multe magazine (trei) in
Bucuresti, C&A s-a uitat foarte serios si la orase mai mici,
precum Buzau, Arad sau Baia Mare. Mai mult, anul acesta vor
deschide si in Botosani si Sibiu, ca orase mai mici, precum si in
Bucuresti, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara. Olandezii merg
astfel si in judete unde nu exista niciun hipermarket (Buzau) si
niciun magazin de format cash & carry (Botosani).