Conform publicatiei, Trichet a negat orice posibilitate ca
Grecia, Spania sau Portugalia sa intre in incapacitate de plata:
“Nu vom permite ca acest lucru sa se intample. Nu am creat Tratatul
de la Maastricht pentru a ne intoarce inapoi”, a spus seful BCE,
citat de Reuters.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Presedintele institutiei, Jean Claude Trichet, va sustine o
conferinta la ora 15:30 (ora Romaniei) in care este asteptat sa
explice mecanismul cumpararii de obligatiuni.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost “o
trezire la realitate care a venit la timpul potrivit”, intrucat
cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la
supraincalzire economica si chiar la “bule” ale activelor in unele
tari, a
spus Nowotny, care este si guvernatorul Bancii Nationale a
Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la
Paris.
Criza a permis autoritatilor, in schimb, “sa recunoasca la timp
tendintele cu potential periculos” si sa le limiteze impactul.
Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile
cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in
conditiile evitarii “exceselor trecutului”, sustine bancherul
austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri
macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a
creditelor de pana la 16% pe an, “ceea ce e un lucru bun”.
“Inseamna ca am invatat de la criza”, afirma Nowotny. De-acum,
adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile
guvernelor.
Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia
austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul
cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de
euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin
de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.
Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in
care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca
Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de
criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a
dobanzilor mai mari la monedele locale.
Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele
financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona,
reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale
loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci
elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut
nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE
si FMI.
Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului
cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia
tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind
vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala
Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca
reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria
si Romania si peste 90% in Letonia.
Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in
valuta a avut un “efect foarte limitat sau chiar nul”, conform BCE.
Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci
occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile
locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare
internationale, arata Banca Centrala Europeana.
Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci
luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul
ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut
cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de
contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria
asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt
de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada “tarile dintre Ungaria
si Grecia, adica Romania si Ungaria”. Pentru urmatoarele 3 luni,
Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar
peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46
lei/dolar.
Euro a ajuns deja vineri la un nou minim al ultimilor patru ani,
1,2090 dolari, si la minimul absolut fata de francul elvetian,
1,3865, in lipsa interventiilor de pana atunci ale bancii centrale
a Elvetiei. Bursele din Londra, Paris, Frankfurt si Madrid au cazut
si ele, ca si cele americane, influentate de un cumul de factori cu
efect psihologic negativ. Au fost comentariile post-electorale ale
oficialilor ungari ca tara se apropie de incapacitate de plata dupa
modelul Greciei, stirea ca economia americana a creat doar 431.000
de locuri de munca in luna mai, fata de estimarea de cel putin
500.000, dar si faptul ca diferentialul de dobanda cerut pentru
obligatiunile spaniole pe zece ani in raport cu cele germane a
crescut saptamana trecuta la 1,78%, cel mai mare de la infiintarea
monedei europene.
La acestea s-au adaugat
zvonul ca Societe Generale ar fi suferit pierderi mari din
operatiunile cu derivative (zvon neconfirmat de banca) si o
confuzie – declaratia premierului francez
Francois Fillon ca vede doar “vesti bune” in “paritatea”
euro-dolar, pentru ca ulterior sa-si clarifice declaratia ca
insemnand nu raportul de 1/1 intre monede, ci “paritatea” in sensul
de evolutie curenta a raportului intre euro si dolar.
Luni, valul de panica s-a repercutat si pe pietele asiatice,
care au scazut in corpore, iar euro a scazut si
fata de yen, ajungand la minimul ultimilor opt ani – 108,06
yeni.
TRICHET LAUDA REZISTENTA EURO
Intr-un interviu publicat luni de ziarul coreean JoongAng
Daily, presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude
Trichet, a comentat insa ca euro dovedeste o “remarcabila
rezistenta” si ca posibilitatea unei intoarceri a recesiunii (criza
in forma de W) ca efect al crizei datoriilor din Europa “nu este
credibila”. “Euro este o moneda care si-a mentinut valoarea timp de
11 ani si jumatate intr-un mod remarcabil. Daca luati inflatia
medie din acesti ani, veti avea exact 1,98%, ceea ce reprezinta
tocmai definitia stabilitatii preturilor in viziunea noastra”
(respectiv o inflatie sub 2% in zona euro).
Trichet, aflat in Coreea pentru reuniunea G-20, a declarat ca
“ritmul redresarii economice globale este chiar superior
previziunilor” si ca de-acum eforturile trebuie indreptate spre
consolidarea redresarii in mod coordonat. El a combatut
speculatiile despre o criza fiscala in Ungaria ca fiind “cumplit de
exagerate si generatoare de efecte adverse nenecesare pe piete”,
reamintind ca Ungaria beneficiaza de sustinerea FMI si a UE.
Economia zonei euro
a crescut cu 0,2% in primul trimestru al anului comparativ cu
trimestrul precedent, cu 0,2% in Germania si 0,1% in Franta. In
octombrie-decembrie 2009, economia zonei euro a crescut cu 0,1%,
peste previziunile care indicau o crestere zero. In primul
trimestru, Japonia si SUA au avut rate de crestere superioare,
conform Eurostat – 1,2% respectiv 0,8%.
PARIURI PENTRU 2010
De data aceasta, spre deosebire de aprilie-mai, multi analisti
financiari au renuntat sa vada eurozona destramandu-se ori moneda
euro ajungand la paritate cu dolarul sau chiar mai jos, iar aceasta
se intampla inclusiv in zona unor societati de brokeraj americane,
in mod obisnuit dispuse la previziuni rele privind activele tarilor
din eurozona. Urmatorul punct de rezistenta pentru euro se anunta
pragul de 1,1850 dolari, cu posibila tinta ulterioara 1,1825,
sustin traderii chestionati de
Reuters. Pentru lunile urmatoare, din 7 experti intrebati de
FXStreet, cinci prevad un viitor bun pentru euro, desi nu pe
termen scurt.
“Cred ca grosul declinului euro a avut deja loc, in faza
initiala a socului. Daca euro continua sa cada, il vad la
1,19-1,20, pentru ca apoi sa se intoarca spre sfarsitul anului spre
1,23-1,25, pe masura ce solutiile economice si politice pe termen
lung la problema datoriilor din zona euro se cristalizeaza”, afirma
expertul forex Rob Booker, fondatorul Piptopia.com, o comunitate
online pentru traderii de valute. “Traderul din mine spune ca e
bine sa consideram o directie contrara atunci cand euro se apropie
de asemenea minime istorice. Tendinta pe termen scurt e in jos,
insa cred ca euro va reincepe sa creasca, iar noi ne aflam probabil
aproape de punctul de inflexiune”, adauga Adam Rosen de la firma de
servicii forex 4xlounge, care crede in posibilitatea ca euro sa se
aprecieze in urmatoarele 6-9 luni, avand in vedere concentrarea
FMI, a UE si a guvernelor europene asupra masurilor de disciplina
fiscala.
Marco Annunziata, economist-sef al UniCredit, considera ca
slabiciunile in structura zonei euro pe care le-a evidentiat Grecia
sunt “nesustenabile, dar nu ireparabile. Eurozona asa cum este ea
acum poate sa nu fie capabila sa supravietuiasca, dar batalia nu e
pierduta. Liderii zonei euro trebuie sa accelereze reformele pentru
a face aceste tari mai competitive si mai productive si sa
inlocuiasca actualul Pact de Stabilitate si Crestere cu reguli
credibile, noi, aplicabile, ca sa redea increderea in moneda
unica”.
In privinta posibilitatii ca recesiunea sa se intoarca, Alan
Brown, chief investment officer al companiei britanice de
administrare a activelor Schroders, crede ca riscurile vin nu de la
o contagiune pan-europeana dinspre Grecia, ci de la insasi
perpetuarea volatilitatii pe pietele financiare. Nici Spania, nici
Irlanda sau alte tari din zona euro nu pornesc din acelasi punct ca
nivel al datoriei publice si ca amploare a masurilor de austeritate
necesare si, deci, comparatiile cu Grecia nu se sustin, declara
Brown pentru
Financial Times. “Ceea ce se intampla pe piete risca sa ajunga
o profetie care se autoimplineste. Daca vom continua sa avem
acelasi nivel de volatilitate a pietelor, increderea va avea de
suferit in continuare si ceea ce este acum o redresare economica
slaba sa se transforme intr-o intoarcere a recesiunii”, afirma
Brown.
Suma este la nivelul inferior al asteptarilor analistilor, scrie
Financial Times, si in linie cu declaratiile
facute de conducerea bancii conform carora interventia BCE pe piete
nu va implica sume masive. Banca nu a detaliat cui apartin
obligatiunile cumparate si nici scadenta acestora, insa operatiunea
a vizat in mod cert titluri emise de statele in cazul carora
investitorii au crescut dobanzile cerute pentru obligatiuni, in
primul rand Grecia. Costurile de indatorare au urcat, pe parcursul
ultimelor saptamani, si pentru Portugalia, Spania, Irlanda si
Italia.
BCE a anuntat ca marti dimineata va lansa o operatiune de
sterilizare a lichiditatii create in piata de cumpararea
obligatiunilor, printr-o licitatie de depozite la o saptamana, cu
dobanda variabila. O noua operatiune similara va fi lansata
saptamana viitoare, cu acelasi scop, urmand declaratiilor
presedintelui BCE, Jean-Claude Trichet, ca din ratiuni de mentinere
a inflatiei sub 2% in zona euro, banca nu are intentia sa urmeze
exemplul din 2008 al Rezervei Federale a SUA si al Bancii Angliei,
de a trece la o politica de “relaxare cantitativa” – cumpararea de
obligatiuni pentru a injecta cantitati mari de bani in piata, in
momente de criza de lichiditate.
Prin intermediul licitatiei de depozite, bancile vor avea
posibilitatea sa obtina o dobanda de pana la 1%, apreciaza analistii, mult mai mare decat cea
oferita de BCE pentru facilitatea de depozit overnight, de
0,25%.
Analistii UniCredit calculeaza ca suma angajata
de BCE saptamana trecuta reprezinta circa 2% din totalul datoriilor
acumulate de Irlanda (82 miliarde de euro), Portugalia (97
miliarde), Grecia (258 miliarde) si Spania (400 de miliarde). Prin
urmare, achizitiile de saptamana trecuta “ar trebui sa fie urmate
de cumpararea unor obligatiuni in valoare de inca 70 de miliarde de
euro, pentru a ajunge la 10% din volumul total al datoriilor”.
“O moneda care isi mentine valoarea in acord cu definitia sa de
stabilitate a preturilor – cu o rata anuala a inflatiei sub 2% in
zona euro timp de aproape 12 ani – este o moneda care inspira
incredere”, a spus Trichet, intr-un interviu pentru Der Spiegel.
Este limpede ca din septembrie 2008 incoace “ne-am confruntat cu
cea mai dificila situatie de la al Doilea Razboi Mondial, poate
chiar de la Primul Razboi Mondial. Am trait si traim vremuri
realmente dramatice”, afirma presedintele BCE. Problema este insa a
majoritatii statelor industrializate, nu numai a zonei euro: “In
G7, cele mai mari economii au deficite fiscale anuale de circa 10%
din PIB, iar in zona euro, media deficitului este de 7% din PIB”.
In aceste conditii, pietele financiare si-au concentrat presiunea
pe Grecia, considerata veriga cea mai slaba, inclusiv din cauza
faptului ca statul grec a prezentat “la un moment dat” statistici
incorecte.
In logica lui Trichet, asadar, “nu avem de-a face cu un atac
contra euro” din partea speculatorilor, ci cu o problema a statelor
indisciplinate fiscal, cu consecinte asupra stabilitatii financiare
a zonei euro, si depinde de acestea sa-si puna finantele in ordine
cat mai rapid, “pentru ca acum sunt constiente care e miza”. El a
exclus o iesire a Greciei sau a oricarui alt stat din eurozona,
apreciind insa ca este nevoie de “un salt cuantic” in guvernarea
zonei euro, cu ameliorari majore in politicile fiscale ale statelor
si un sistem de monitorizari reciproce si sanctiuni contra celor
care nu respecta regulile comune in materie de buget si datorie
publica.
Cat despre fondurile speculative care au pariat contra statelor
membre ale eurozonei, ele “sunt o problema majora, care trebuie
abordata la nivel global”, adauga seful BCE, precizand ca “daca ne
facem treaba corect”, statele n-ar trebui sa fie vulnerabile la
speculatiile de pe pietele financiare.
In tranzactiile de vineri, euro a atins un nou record negativ, coborand pana la 1,23
dolari/euro, minimul din ultimele 19 luni, in special din cauza
scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea masurilor de
austeritate fiscala din Grecia, Spania si Portugalia.
BCE NU E TIPARNITA DE BANI
Din punct de vedere tehnic, Trichet a comparat interventia BCE
de saptamana trecuta pe pietele financiare, prin cumpararea de
obligatiuni guvernamentale pentru a preveni o criza de lichiditate,
cu cea din august 2007, cand banca a decis sa injecteze pe piata
monetara lichiditati in valoare de 95 miliarde de euro, si cu cea
din septembrie 2008, de dupa falimentul Lehman Brothers.
Referindu-se la zilele de 7 si 8 mai 2010, cand escaladarea
dobanzilor la obligatiunile guvernamentale si situatia de pe piata
interbancara semnalau extinderea tensiunilor create de criza
greceasca, Trichet a spus ca “o serie de piete nu mai functionau
corect; a fost intrucatva ca situatia din septembrie 2008,
dupa falimentul Lehman Brothers”.
Asa se explica faptul ca, daca la 6 mai Trichet declara in
conferinta de presa ca nici macar nu s-a discutat in conducerea
bancii ideea de a interveni direct pe piata ca sa asigure
lichiditati, la 9 mai viziunea BCE se schimbase radical si banca
anunta un program de achizitie de titluri emise de statele
eurozonei. Pe parcursul saptamanii respective, investitorii au
asteptat o decizie de interventie a BCE, similara cu cea a Rezervei
Federale a SUA in 2008, cand criza de neincredere ulterioara
falimentului Lehman Brothers a blocat creditarea pe piata
interbancara.
Presedintele BCE a insistat insa ca actiunea de acum a bancii
sale este complet diferita fata de ceea ce au facut atunci Rezerva
Federala si Banca Angliei, care s-au angajat intr-o politica de
“relaxare cantitativa” (quantitative easing), adica de cumparare a
obligatiunilor suverane pentru a furniza cat mai multa lichiditate
posibil pe piata. “Lichiditatea suplimentara pe care o oferim noi
acum prin cumpararea de obligatiuni suverane va fi retrasa de pe
piata”, a declarat bancherul pentru ziarul german Handelsblatt, explicand ca va face aceasta prin
intermediul unor licitatii de depozite la termen – modalitate
clasica de sterilizare a lichiditatii de catre o banca
centrala.
Trichet a subliniat ca absorbirea ulterioara a lichiditatilor de
catre BCE are ca scop mentinerea inflatiei sub control, raspunzand
astfel criticilor din ultimele zile, conform carora interventia
directa pe piata a bancii ar urmari combaterea presiunilor
speculative prin tiparirea de bani, cu pretul cresterii inflatiei.
“Eu sustin politica unei monede puternice. Inflatia este
distructiva pentru societati si pentru democratie. Inflatia este un
impozit asupra celor saraci si slabi. Aceasta e convingerea mea
ferma.”
Euro a ajuns inapoi peste pragul de 1,30 dolari/euro pentru
prima data in ultima saptamana, la 1,31 (de la 1,25 saptamana
trecuta). Indicele Euro Stoxx 50 al celor mai bine cotat actiuni
din zona euro a crescut cu 9,2%, iar indicele FTSE 100 al bursei din Londra a urcat cu
4,7%. La Frankfurt, indicele DAX a castigat 4,7%, CAC-40 al bursei
din Paris a crescut cu nu mai putin de 8,5%, bursa din Madrid cu
12,8%, iar cea din Atena cu peste 9%.
Si pietele emergente s-au conformat tendintei: la
Bucuresti, indicele BET a avut cea mai mare crestere intr-o singura
zi, incheind pe plus cu 11,1%, BUX al bursei din Budapesta a urcat
cu 10%, cel mai mult din ultimele 13 luni, iar costurile creditelor
pentru asigurarea de neplata (CDS) pentru Polonia, Cehia si Rusia
au scazut cu 50 de puncte de baza, respectiv cu 59 si cu 32. Zlotul
polonez a avut cea mai mare apreciere intr-o singura zi din aprilie
2009 pana acum, iar forintul a castigat 2,5% fata de euro, cel mai
mult in ultimele 13 luni. Si leul s-a apreciat, castigand 2,33 bani
fata de vineri, la 4,1641 lei/euro.
Cel mai rapid au crescut actiunile bancilor europene, fostele
perdante ale sfarsitului saptamanii trecute. Societe Generale a
urcat cu 24%, Credit Agricole cu 20% (ambele banci sunt printre
creditorii importanti ai Greciei), iar Deutsche Bank (cea care a
luat initiativa de a implica bancile in efortul de salvare a
Greciei) a castigat 12%. Chiar costurile de indatorare a Greciei pe
zece ani s-au redus, cu nu mai putin de 5,9%, ajungand la 6,5%.
Deschiderea tranzactiilor pe pietele americane a adus si aici
cresteri, cu indicele Dow Jones castigand 3,8%, S&P 500 4,1% si
Nasdaq 4,45%.
“Eu nu comentez niciodata in timp real asupra evolutiilor de pe
piata. Se pare ca observatorii au inteles ca a fost important ceea
ce am facut”, a declarat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale
Europene, la conferinta de presa de luni.
Trichet s-a referit astfel la efectul pe piata al planului-mamut
de 500 de miliarde de euro (plus un total estimat de pana la 250 de
la FMI) aprobat duminica de ministrii de finante ai zonei euro, dar
si la decizia mult asteptata a BCE de a cumpara de pe piata
secundara obligatiuni suverane – in conditiile sterilizarii
ulterioare a lichiditatii prin alte operatiuni monetare, spre a nu
fi acuzata ca arunca pe piata bani cu efect inflationist.
Comentand operatiunile de cumparare de obligatiuni, despre care
a subliniat ca au fost decise in totala independenta de catre BCE,
fara amestec din partea factorilor politici de la Bruxelles ori din
conducerea vreunui stat al zonei euro, Trichet s-a rezumat sa
declare: “Consiliul guvernatorilor va decide amploarea
interventiilor. Vom face ceea ce este necesar – este o operatiune
in cadrul eurosistemului care a inceput in aceasta dimineata”.
Presedintele BCE s-a aratat optimist in privinta redresarii
Europei dupa criza, precizand ca “o serie de date au fost mai bune
decat se estima” si ca “in special in lumea emergenta, datele
actuale sunt mai bune decat asteptarile”. N-a exclus riscul unei
crize in forma de W, cu revenirea turbulentelor financiare si cu o
scumpire a materiilor prime, dar “riscul este din ce in ce mai
putin important”, in opinia lui.
In ultimele saptamani, inainte de lansarea planului de salvare
convenit duminica de liderii eurozonei, costurile datoriei au
crescut continuu pentru Grecia, Spania, Portugalia, Italia, iar
moneda euro a continuat sa piarda din valoare, ajungand la mai
putin de 1,30 dolari/euro, pana acolo incat au aparut si s-au
inmultit speculatiile ca ar putea ajunge in cele din urma la
paritate cu dolarul. Actiunile bancilor europene, considerate
primele victime ale unei extinderi a crizei grecesti in zona euro,
au pierdut pana la 9% in tranzactiile de vineri, fiind afectate de
valul de vanzari de pe pietele din Europa, SUA si Asia. La un
moment dat a aparut chiar speculatia ca Banca Centrala Europeana ar
pregati o facilitate de credit de 600 de miliarde de euro, pentru
credite pe un an cu 1% dobanda, spre a sustine finantarea a peste
1.000 de banci.
Thomas Mayer, economistul-sef al Bundesbank, si Daniel Gros,
directorul Centrului pentru Studii Politice Europene de la
Bruxelles, au publicat la 7 mai o analiza conform careia, “din
fericire, datoria publica a celor trei tari amenintate de atacuri
speculative – Grecia, Portugalia, Spania – inseamna doar 14% din
toata datoria publica a zonei euro”. Desi expunerea totala a
bancilor din zona euro in cele trei tari este mare in cifre
absolute, respectiv 400 de miliarde de euro, chiar o pierdere de
jumatate din aceasta suma este posibil de gestionat, apreciaza cei
doi economisti, “intrucat ar reprezenta doar circa 10% din
capitalul agregat si rezervele bancilor din zona euro”.
Banca Centrala Europeana a mentinut rata dobanzii la 1%, dupa
cum era de asteptat, dar presedintele Jean-Claude Trichet n-a
vorbit la conferinta de presa de joi despre subiectul cel mai
discutat al zilei – daca BCE va anunta ca e dispusa sa cumpere sau
nu de pe piata secundara obligatiuni guvernamentale emise de
statele zonei euro in caz ca ar aparea probleme de lichiditate,
urmand adica exemplul Rezervei Federale dupa criza Lehman Brothers
din 2008. Mai mult, Trichet a spus ca nici macar nu s-a
discutat subiectul in consiliul BCE.
Investitorii au vehiculat insistent tema comparatiei intre
Rezerva Federala a SUA in 2008 in cazul Lehman Brothers si BCE acum
in cazul Greciei, cu concluzia ca BCE ar trebui sa ia neintarziat
masuri de a impiedica dezastrul in loc sa astepte ca el sa se
produca. “Bine, pana acum nu e chiar Lehman Brothers, dar pietele
stiu ce se intampla intr-un scenariu ca asta si se pare ca se
pregatesc pentru ce e mai rau”, a spus un
manager de fond din Londra. “Iar sectorul financiar, bancile
sufera cel mai mult, ceea ce sugereaza ca pietele s-ar putea trezi
cu o criza de lichiditate: problema e ca nimeni nu vrea sa cumpere
aceste active.”
Deocamdata, chiar si analisti in mod obisnuit sceptici, cum sunt
cei ai Danske Bank, notau intr-un raport de ieri ca “situatia de pe
piata nu este in nici un caz aproape de ceea ce s-a intamplat dupa
Lehman Brothers in 2008, asa incat ratiunea de a uza de instrumente
monetare pentru rezolvarea unor probleme fiscale este
prematura”.
Trichet a fost insa oricum sub tirul criticilor toata saptamana,
desi cu argumente opuse. Dupa ce a anuntat ca in cazul Greciei va
permite o derogare de la regulile BCE potrivit carora banca nu are
voie sa foloseasca drept colateral active cu rating “junk”, unii au
fost de parere ca asa submineaza credibilitatea BCE, fiindca
accepta active fara valoare, in timp ce altii, dimpotriva, l-au
acuzat ca nu e suficient de proactiv in privinta altor posibile
derogari similare, presupunand ca agentiile coboara si ratingul
altor tari din zona euro.
Ziua de joi a adus si o declaratie oficiala de la sediul FMI
menita sa calmeze pietele. “Se poate spune ca temerile (fata de un
faliment al Greciei) sunt exagerate”, a spus Caroline
Atkinson, sefa departamentului de relatii externe al FMI. “FMI
a pus la punct un pachet de suport financiar care va oferi Greciei
posibilitatea sa stea in afara pietelor financiare timp de 18 luni,
pana in 2012”, a declarat Atkinson. Problema e ca multi investitori
interpreteaza tocmai aceasta protejare a Greciei drept o
recunoastere de facto a falimentului, din moment ce daca ar dori sa
se imprumute de pe piete, costurile cerute de speculatori ar fi
prohibitive pentru statul grec.
Cea mai interesanta reactie i-a apartinut insa cancelarului
german Angela Merkel, care a acuzat deschis bancile si investitorii
de “perfidia”
cu care amplifica problemele Greciei. “Speculatorii sunt
adversarii nostri”, a spus Merkel, la un forum de la Berlin pe tema
viitorului UE. “Mai intai bancile vin si cer ajutorul statelor, iar
acum speculeaza contra datoriilor guvernamentale. Gasesc ca asta e
perfid.”
Cancelarul german este printre sustinatorii ideii ca Europa ar
avea nevoie de o agentie proprie de rating, care sa contracareze
dominatia marilor agentii americane, ca si al ideii ca ar trebui sa
se interzica tranzactiile cu produse derivate de tipul CDS,
folosite curent de investitorii care castiga de pe urma problemelor
fiscale si economice ale tarilor europene.
Vineri, membrii Eurogrupului se reunesc la Bruxelles, ca sa
finalizeze oficial planul de sustinere a Greciei prin pachetul de
credite in valoare de 110 miliarde de euro. Presedintele Comisiei
Europene,
Jose Barroso, a declarat ca “mesajul sefilor de state si de
guverne ai Eurogrupului ar trebui sa fie clar. Si va fi clar. Facem
ceea ce este necesar – pe toate fronturile”.
In sedinta de politica monetara, care a avut loc la Lisabona,
consiliul guvernatorilor BCE a hotarat ca rata dobanzii la
operatiunile principale de refinantare si ratele dobanzilor la
facilitatea de creditare marginala si la facilitatea de depozit sa
ramana nemodificate la nivelurile de 1,00%, 1,75% si, respectiv,
0,25%, se arata intr-un comunicat al bancii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
– Inghetarea salariilor in sectorul public si privat pentru trei
ani
– Inlocuirea celui de-al 13-lea si al 14-lea salariu in sectorul
public (echivalenta cu o reducere a salariilor cu 10%) cu o prima
de 1.000 de euro pe an, doar pentru cei ce castiga sub 3.000 de
euro pe luna
– Desfiintarea celei de-a 13-a si a 14-a pensii pentru cei cu
pensii de peste 2.500 de euro. Limitarea la 800 de euro a acestei
forme de compensatie
– Eliminarea contractelor colective de munca, eliminarea
arbitrajului obligatoriu in conflictele de munca
– Ridicarea plafonului pentru concedierile colective in sectorul
privat (procentul din salariati care pot fi disponibilizati intr-o
singura transa creste de la 2% la 4%)
– Dereglementarea pietei “profesiilor inchise” (in special din
servicii si liber-profesionisti)
– Reducerea compensatiilor de concediere
– Eliminarea oricarei forme de pensionare anticipata
– Egalizarea din 2011 a varstei de pensionare pentru femei cu
cea a barbatilor si stabilirea unui mecanism de ajustare a limitei
de pensionare la speranta de viata
– Cresterea TVA de la 21% la 23% (dupa ce a fost majorata in
martie de la 19%)
– Cresterea cu pana la 10% a accizelor la combustibili, alcool
si tigari si cresterea cu 10% a taxei pe lux
– Impunerea unei taxe de solidaritate, platita o singura data,
pentru afacerile cu profituri mari.
UPDATE: Ministrul de finante
Giorgios Papaconstantinou estimeaza ca economia va scadea cu 4%
anul acesta si cu 2,6% la anul, spre a ajunge la crestere (1,1%)
abia in 2012. Datoria publica va ajunge la 140% din PIB in 2013 si
va incepe sa scada din 2014. Grecia va taia in total cheltuielile
publice cu 30 de miliarde de euro in urmatorii trei ani (11% din
PIB). Anul acesta, deficitul bugetar va fi redus cu 5%, de la 13,6%
in 2009.
Masurile vor fi prezentate parlamentului de la Atena luni, spre
a fi adoptate in procedura de urgenta.
Pachetul de imprumuturi de la FMI si partenerii din zona euro
destinat Greciei, a carui valoare ar putea ajunge la 120 de
miliarde de euro, va fi acordat pe trei ani, cu optiunea de a fi
extins pentru inca un an.
“Este un pachet de sprijin fara precedent, pentru un efort fara
precedent pe care il va face poporul grec (…) Sacrificiile de azi
sunt dure, dar necesare. Daca nu le vom face, Grecia va fi in
faliment. Am facut totul si voi continua sa fac totul ca tara sa nu
ajunga in faliment”, a declarat premierul Giorgios Papandreou,
citat de Reuters. “Am avut negocieri-maraton si am reusit sa ne
asiguram de atentia comunitatii internationale asupra problemelor
poporului grec si a faptului ca nu este doar problema noastra, ci
si problema modului cum functioneaza pietele si cum trebuie
protejata moneda euro.” Conform premierului, Grecia are un necesar
de finantare de 60 de miliarde de euro pe an.
Decizia finala asupra termenilor asistentei pentru Grecia va fi
anuntata in cursul serii de comisarul european Olli Rehn si de
Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului.
Pentru guvernul lui Giorgios Papandreou va fi extrem de greu
sa-i convinga pe greci ca masurile de austeritate sunt necesare,
atata vreme cat multi percep intruziunea FMI si a UE drept o
stirbire a suveranitatii, mergand pana acolo incat sa considere ca
e vorba de o conspiratie externa menita sa ingenuncheze sau sa
distruga poporul grec fiindca nu se pliaza suficient politicilor UE
sau ale SUA, in timp ce altii critica guvernantii pentru starea in
care a ajuns tara. Un sondaj recent de opinie releva ca doar 35%
dintre greci sustin noua runda de masuri de austeritate. “Va fi
foarte greu, fiindca majoritatea grecilor sunt prost platiti.
Taieri de salarii cu 20% si cresteri de TVA – incearca sa vinzi
asta unor oameni care trebuie sa-si sustina familia cu 1.200 de
euro pe luna”, scrie un anume Giorgios din Ioannina pe forumul BBC. Duminica, atat sindicatele din sectorul
public, cat si cele din sectorul privat au organizat mari
manifestatii de protest la Atena si in alte orase, iar pentru 5 mai
este programata greva generala.
Editia online a ziarului Ta Nea e plina de comentarii iritate ale cititorilor
la adresa guvernului Papandreou, a guvernarilor precedente, a
politicienilor greci in general, a FMI si a Angelei Merkel,
considerati cu totii vinovati de criza actuala. Un comentator cere
reducerea numarului de membri ai parlamentului, spunand ca si-asa
multi dintre ei chiulesc de la dezbateri, si abolirea pensiei
speciale de parlamentar. Altul comenteaza o stire dupa care FMI
considera ca va avea nevoie de 10 ani ca sa repuna pe fagas
economia Greciei: “Eu sper sa stea aici nu 10, ci 100 de ani si sa
nu mai plece niciodata. Abia atunci poate vom deveni si noi o tara
moderna. Daca FMI pleaca, iar vom esua, din cauza functionarilor
publici si a coruptiei din aparatul de stat”.