BusinessMagazin

Tag: planuri

  • Aproape jumătate dintre români beau bere în timpul Sărbătorilor de iarnă

    Studiul a investigat totodată şi motivele care stau la baza consumării variantei fără alcool a acestei băuturi. Astfel, 35,8% din consumatorii de bere fără alcool aleg această băutură pentru a putea conduce. Rezultatele privind motivaţiile de consum ale berii fără alcool vin să completeze campania lansată la începutul lunii decembrie de Asociaţia “Berarii României”, prin care li se reaminteşte şoferilor români să nu se urce la volanul maşinii după ce au consumat băuturi alcoolice. Lansată sub sloganul “Cedează volanul când bei!”, campania s-a bucurat de sprijinul Direcţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi de cel al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.048 persoane, bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani, iar perioada în care s-a derulat studiul a fost 28 octombrie – 17 noiembrie. Rezultatele studiului sunt reprezentative pentru populaţia României cu vârsta peste 18 ani.

    Berea consumată în cantităţi moderate nu îngraşă: ţinând cont de toate varietăţile de bere (de la blondă la brună) berea cu alcool are în jur de 43 kcal la 100 ml, mai puţin decât alte băuturi alcoolice, iar cea fără alcool are doar 17 kcal la 100 ml

  • Siveco mizeaza pe afaceri de 70 de milioane de euro in 2011. De unde vine cresterea?

    Aproximativ 30% din încasări vin din afară”, spune Irina Socol, preşedintele şi directorul general al companiei de software şi servicii IT Siveco. Este vorba, mai exact, despre activitatea pe anumite proiecte restrânse din 24 de ţări din lume, precum şi despre proiectele la nivel naţional din alte 8 ţări, care au generat anul trecut 20 dintre cele 60 de milioane de euro, cât a fost cifra de afaceri a companiei. “Planul ar fi să ajungem la un echilibru prin care veniturile să se împartă în mod egal între România şi străinătate”, continuă managerul.

    Dincolo de proiectele pe termen lung dezvoltate de Siveco pentru Comisia Europeană, care asigură implicit o linişte din punctul de vedere financiar pentru companie, unele dintre cele mai atrăgătoare destinaţii pentru extindere sunt ţări din Orientul Mijlociu sau Africa, unde vor ajunge tot mai multe soluţii software româneşti în următoarea perioadă. În Maroc, spre exemplu, Siveco a semnat un contract de 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea strategiei de informatizare a educaţiei la nivel naţional, un proiect similar urmând să fie derulat şi în Dubai. Iar pe lista ţărilor unde lucrează compania, în unele cazuri cu proiecte implementate chiar şi de câţiva ani, se numără şi Azerbaidjan, Egipt, Liban, Bahrein, Tunisia, Kuweit, Macedonia, Turcia sau Emiratele Arabe Unite, care au în continuare un potenţial de informatizare foarte ridicat.

    “Exportul de soluţii software descrie cel mai bine strategia pentru următorii ani, mai ales că de aici va veni în cea mai mare parte şi creşterea businessului”, a mai spus Socol. Anul acesta cifra de afaceri a Siveco ar urma să urce cu aproximativ 15%, până la aproape 70 de milioane de euro, ritm care ar trebui să se menţină şi în următorii ani. De asemenea, şi profitul net va avea un avans de 15-20%, până la trei milioane de euro în acest an, în condiţiile în care în 2009 coborâse chiar sub un milion de euro. “Am avut destule proiecte în ţară pentru care am făcut multă muncă patriotică”, explică managerul Siveco scăderea abruptă a profiturilor, oferind drept exemplu contracte precum cel cu Agenţia de Plăţi în Agricultură sau Casa de Asigurări de Sănătate, foarte complexe şi cu o marjă de profitabilitate destul de redusă. Trebuie spus totuşi că anul 2009 a fost unul foarte greu pentru întreaga industrie IT puternic afectată de criza economică mondială, situaţie care s-a menţinut pentru foarte multe companii româneşti inclusiv anul trecut.

    Siveco a făcut angajări în această perioadă, pentru a compensa valul de contracte noi semnate pe termen de câţiva ani. De la începutul anului, spre exemplu, echipa companiei s-a extins până la 1.050 de oameni, dintre care majoritatea programatori. Au fost practic angajaţi în jur de 250 de oameni, ritm care are toate şansele să se menţină şi la anul, în funcţie de proiecte.

    În planurile Irinei Socol pentru Siveco se întrevede dincolo de expansiune şi posibilitatea atragerii unui nou acţionar. De-a lungul ultimilor ani s-au purtat destul de multe discuţii despre o posibilă preluare a companiei, în acţionariat intrând în cele din urmă Intel Capital, care deţine 10%, şi Enterprise Investors prin Polish Enterprise Fund V, care are în prezent 22,5%. Un exit ar fi interesant atât pentru fonduri, cât şi pentru restul acţionarilor – dincolo de Siveco Olanda, cu 42,2% din acţiuni, compania are o serie de acţionari persoane fizice, anume Irina Socol (10,98%), Mihail Rădăşanu (7,62%), Gabriel Ilia (2,68%), Daniela Bichir şi Ecaterina Crusti (fiecare cu 0,14%). “Interese pentru un nou partener strategic există în permanenţă. Discuţii concrete nu sunt însă momentan”, lămureşte Irina Socol.

  • Lidl anunta primele zece magazine construite de la zero. Sapte noi orase apar pe harta nemtilor

    Reteaua Plus avea o acoperire semnificativa, in 38 de judete din
    tara, dar orase importante, precum Constanta sau Zalau, resedinte
    de judet, nu erau bifate. Lidl va veni cu magazine si in aceste
    localitati, precum si in Campulung Muscel, Turda, Scheia (Suceava),
    Moinesti si Dragasani, de asemenea localitati noi pentru compania
    germana. Pe de alta parte, Lidl va deschide magazine si in Slatina
    si Ramnicu-Valcea, unde exista deja cate o unitate din “era Plus”,
    in timp ce in Bucuresti va fi deschis cel de-al saselea magazin in
    cartierul Titan, pe bulevardul Liviu Rebreanu, potrivit unei
    decizii a companiei de la jumatatea lunii iulie, publicata in
    Monitorul Oficial. Reprezentantii Lidl nu au oferit detalii
    suplimentare legate de noile magazine pana la inchiderea
    editiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a ajuns o apa, cunoscuta de pe vremea romanilor, cea mai vanduta marca de pe piata romaneasca?

    335 de milioane de litri este cantitatea de ape minerale vandute
    anul trecut de Romaqua Group, imbuteliatorul apelor minerale
    Borsec, o afacere detinuta de romani. Compania are o cota de piata
    de 36% in volum in vanzarile de ape minerale naturale, respectiv
    26% din totalul apelor imbuteliate, care le include si pe cele de
    izvor si de masa. Volumul vanzarilor de anul trecut este de peste o
    suta de ori mai mare decat in urma cu 205 ani, cand izvoarele
    Borsec au fost pentru prima oara imbuteliate industrial. La acea
    vreme trei milioane de litri de apa minerala erau imbuteliati si
    transportati cu carele in Transilvania, Moldova, Muntenia, Ungaria
    si Viena. Acum exporturile detin doar 1,5% din cifra de afaceri,
    aceasta activitate avand rol de imagine, declara Nicolae Palfi,
    vicepresedinte si actionar al Romaqua Group. Meritele pentru prima
    imbuteliere industriala ii revin vienezului Valentin Gunther, care
    in 1803 a baut din apa Borsecului si s-a vindecat de o boala
    considerata la acea vreme incurabila. El a decis sa ia in arenda
    Borsecul de la localnici si sa vanda apa minerala in Imperiul
    Austro-Ungar, fiind ajutat de Anton Zimmethausen, ruda apropiata si
    consilier municipal la Viena.

    Un an mai tarziu consilierul insotit de un inginer minier pe
    nume Eisner, un experimentat fabricant de sticla, soseau la Borsec
    pentru a studia posibilitatea de a inchiria locul in vederea
    inceperii unei afaceri cu sticla. In solul Borsecului se gasea un
    impresionant zacamant de materiale in stare pura, necesare
    fabricarii sticlei. Asa ca in 1805 Zimmethausen se muta la Borsec
    si incepe o ampla campanie de construire de drumuri, cladiri si a
    unei fabrici de sticla. Odata cu el, din Austria, Boemia, Bavaria
    si Polonia sosesc in Borsec experti in producerea sticlei.

    1806 este primul an in care apele minerale din zona au fost
    imbuteliate in bidoane de sticla de 5, 10 si 25 de litri si in
    butoaie, transportul fiind facut cu carutele, singurele mijloace de
    transport ale vremii. Spre comparatie, parcul auto al companiei
    include acum 515 masini si utilaje.

    Sticlele fabricate in Borsec erau umplute cu apa minerala intr-o
    incapere speciala, astfel incat activitatea putea fi continuata si
    in anotimpul rece. Ambalarea se facea in lazi necompartimentate,
    socurile transportului fiind atenuate cu cetina sau fan. Sticlele
    erau astupate cu pelicula de burduf, coceni de porumb sau dopuri
    din lemn de brad. Motiv pentru care s-a format o zicala populara –
    “apei de Borsec nici dopurile nu-i rezista in timpul
    transportului”. Documentele vremii spun, de altfel, ca dopurile
    “trebuia reintroduse de mai multe ori pana la destinatie”.

    De unde vine insa numele? Dupa unii autori, Borsec pleaca de la
    “borviz” (apa minerala). Denumirea “borviz szek” (scaunul apei
    minerale) se da, in general, locului unde apa iese din pamant, iar
    cuvantul Borsec rezulta din prescurtarea acestor doua cuvinte. Dupa
    o alta versiune, Borsec provine de la denumirea apa pentru vin
    (bor), apele minerale cu gust neutru avand calitatea de a nu
    denatura gustul vinului. De aici si numele paraului principal al
    depresiunii, denumit paraul Vinului; cuvantul szek (scaun) era
    forma politico-administrativa de organizare a vechilor scaune de
    judecata ale populatiei autohtone.

    Istoria apei minerale naturale Borsec incepe din timpuri
    stravechi. Numeroase documente monografice si istorice, publicate
    de-a lungul secolelor, consemneaza faima de care s-au bucurat, inca
    din vechime, izvoarele tamaduitoare de la Borsec. Cunoasterea lor
    dateaza inca de pe vremea romanilor, care le-au descoperit dupa
    cucerirea Daciei. Cu prilejul unor sapaturi arheologice efectuate
    in trecatoarea Tulghes in anul 1857 au fost gasite monede datand
    din anii 337-361 cu chipul lui Constatinus. De asemenea, in anul
    1872, odata cu construirea drumului Toplita – Borsec, au fost
    descoperite monede si sarcofage romane. Aceste dovezi stau marturie
    ca romanii au cunoscut si folosit in scop terapeutic apele minerale
    naturale ale Borsecului.

  • Ambitiile C&A in Romania

    Retailerul de imbracaminte C&A, unul dintre cei mai mari
    jucatori din Europa, are in plan sa ajunga in urmatorii cinci ani
    la afaceri de 150-200 de milioane de euro pe piata locala, potrivit
    calculelor BUSINESS Magazin, care au la baza cota de piata anuntata
    de oficialii companiei si valoarea pietei. “Romania este una dintre
    cele mai importante piete pentru noi. Vrem ca in urmatorii cinci
    ani sa ajungem la o cota de piata de 5-7%”, a spus Benedikt Lauck,
    director de marketing pentru Austria, Romania, Croatia si Slovenia,
    in cadrul conferintei anuale a C&A pentru anuntarea
    rezultatelor financiare, desfasurata la Düsseldorf. In fiecare an,
    retailerul organizeaza conferinta pentru prezentarea rezultatelor
    financiare in Germania – si nu in Olanda, tara de origine -, pentru
    ca aceasta este in prezent cea mai importanta piata cand vine vorba
    de vanzarile companiei. Germania nu este doar pentru C&A cea
    mai importanta piata, ci si pentru rivalii de la H&M –
    retailerul suedez care se bazeaza tot pe volum si care a gasit in
    Germania un consumator atent la cheltuieli. Din acest an H&M a
    intrat pe piata din Romania si, odata cu venirea lui, dar si cu
    estimarile de crestere a economiei, au inceput sa apara si
    planurile de extindere ale retailerilor deja aflati pe piata.

    Anul acesta C&A aniverseaza 170 de ani de la infiintare, un
    secol de existenta in Germania, 20 de ani in Portugalia, un deceniu
    in Polonia si doar 2 ani in Romania. Olandezii au deschis primul
    magazin la Bucuresti abia in 2009, piata nefiind destul de
    interesanta pentru multi retaileri inainte de 2007 si nici in 2008,
    cand boom-ul imobiliar facea preturile de intrare mult prea mari,
    mai ales pentru retailerii de tip discount.

    Retailul de moda romanesc este evaluat de compania de cercetare
    de piata Euromonitor International la 1,9 miliarde de euro anul
    trecut, respectiv 7,5 euro pe luna per capita. Euromonitor
    estimeaza insa ca romanii vor cheltui tot mai mult pe haine in
    viitorul apropiat, astfel incat piata va ajunge la 2,9 miliarde de
    euro in 2015 si la 4,2 miliarde de euro in 2020, ceea ce inseamna
    ca un roman va ajunge sa cheltuie pe haine, lunar, circa 11,5 euro
    in 2015 si respectiv 16,7 euro in 2020, potrivit calculelor
    BUSINESS Magazin. Acesta ar putea fi alt motiv pentru care
    retailerii se inghesuie in Romania.

    Luand in calcul piata in valoare de 2,9 miliarde de euro, la o
    cota de piata de 5-7% afacerile C&A ar putea ajunge intre 145
    si 203 milioane de euro in 2015. C&A nu publica rezultatele
    pentru Romania individual, ci doar alaturi de alte tari “nou
    intrate in portofoliul C&A”, respectiv Turcia, Italia si
    Croatia. In toate cele patru tari, afacerile retailerului s-au
    ridicat la 114 milioane de euro in 2010, in crestere cu 57,2%.

    In conditiile in care in cele patru tari olandezii detin 47 de
    magazine – 25 in Turcia, 6 in Italia si cate 8 in Croatia si
    Romania – vanzarile per magazin se ridica, in medie, la 2,43
    milioane de euro. In aceste conditii, vanzarile C&A in Romania
    anul trecut au ajuns la aproape 20 de milioane de euro.

    C&A Moda Retail, compania sub care retailerul opereaza in
    Romania, a realizat in 2009 o cifra de afaceri de circa 33,2
    milioane de lei (circa 7,9 mil. euro) si un profit de circa 125.000
    de lei (30.000 de euro), potrivit Ministerului de Finante, adica o
    medie de 2,6 milioane de euro pe magazin, in conditiile in care
    niciun magazin nu a prins mai mult de opt luni de functionare.

    C&A, care detine aproape 1.500 de magazine in aproape
    jumatate din tarile din Europa, a obtinut anul trecut la nivel
    mondial venituri de 6,59 miliarde de euro, in crestere cu 4,6%. In
    Romania, dupa ce a deschis trei si respectiv patru magazine pe an
    in primii doi ani de prezenta pe piata locala, are in plan sa
    deschida noua magazine in acest an si sa ajunga astfel la un total
    de 16 unitati. Desi detin cele mai multe magazine (trei) in
    Bucuresti, C&A s-a uitat foarte serios si la orase mai mici,
    precum Buzau, Arad sau Baia Mare. Mai mult, anul acesta vor
    deschide si in Botosani si Sibiu, ca orase mai mici, precum si in
    Bucuresti, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara. Olandezii merg
    astfel si in judete unde nu exista niciun hipermarket (Buzau) si
    niciun magazin de format cash & carry (Botosani).

  • De ce mizeaza IBM pe software

    “Romania e o piata foarte importanta pentru noi in strategia de
    crestere a businessului de software”, spunea recent Steve Wilkins,
    vicepresedinte de marketing al IBM Software, intr-o discutie cu
    BUSINESS Magazin. Pe scurt, compania a definit un plan de bataie
    pentru urmatorii cinci ani, cu accent pe zona solutiilor software
    pe care mizeaza intr-o serie de piete de crestere precum Europa
    Centrala si de Est. “La fel ca in cele mai multe tari din regiune,
    in Romania inca exista mult loc pe piata”, a continuat
    managerul.

    Contextul este destul de favorabil. Zona de soft si servicii
    este estimata sa ajunga anul acesta la 760 de milioane de euro, in
    crestere cu opt procente fata de nivelul atins in 2010. Iar
    premisele exista deja, avand in vedere ca, in ultimii ani, ponderea
    vanzarilor de echipamente a scazut in afacerile IBM din piata
    locala, in timp ce serviciile si softul au explodat.

    Investitiile companiei americane din ultimii ani pentru
    achizitii de companii software vor incepe sa se vada in curand si
    aici, pe masura ce portofoliul software va fi extins. Unul dintre
    exemple ar fi Unica, achizitie in valoare de 480 de milioane de
    dolari (peste 328 de milioane de euro) realizata anul trecut.
    “Suntem deja in discutii cu companii din Romania pentru a
    implementa solutii din suita Unica, pana acum prea putin prezente
    in pietele emergente”, a spus Steve Wilkins. Compania a inceput sa
    implementeze solutia inclusiv la nivel intern, proces deja derulat
    peste tot in lume unde IBM deruleaza operatiuni si care se va
    incheia anul acesta.

    |n sine, Unica are aplicabilitate in automatizarea proceselor de
    marketing ale unei companii. |n loc sa fie adresata unui public
    mare, dar nu in totalitate relevant pentru companie, o campanie de
    marketing poate fi directionata mult mai eficient si adaptata
    conditiilor de piata unui grup mai restrans, dar foarte relevant.
    “Iar bugetul ramane acelasi sau chiar se diminueaza”, a completat
    Wilkins. Totodata, Unica permite inclusiv automatizarea procesului
    de lansare a campaniilor – daca pana acum o campanie necesita o
    luna pana la lansare, solutia permite acest lucru in numai o zi,
    iar rezultatele pot fi masurate inca din prima zi si pot reprezenta
    o baza pentru eficientizarea campaniei.

    |n prezent, IBM a inceput sa deruleze o serie de interviuri cu
    directori de marketing din toata lumea pentru a intelege nevoile
    fiecarei piete si pentru a putea adapta solutia Unica. Peste 1.000
    de specialisti din companii vor participa la aceasta initiativa,
    iar in Romania au avut loc deja doua astfel de interviuri la care
    se vor adauga alte cateva in urmatoarea perioada, dupa spusele lui
    Wilkins. “O prima constatare este ca rolul departamentului de
    marketing s-a schimbat foarte mult, mai ales odata cu intrarea
    social media in ecuatie”, spune vicepresedintele de marketing al
    IBM Software, ceea ce inseamna ca o companie nu mai poate doar sa
    transmita un mesaj clientilor actuali si potentiali, ci trebuie sa
    si interactioneze cu ei.

    Extinderea portofoliului software al IBM pentru piata din
    Romania nu se limiteaza insa doar la Unica. “Zona de cloud
    computing va fi si ea dezvoltata tot mai mult in urmatoarea
    perioada”, spune Steve Wilkins despre o piata aflata inca la
    inceput in Romania. {i la fel se va intampla si cu solutiile pentru
    cladiri si orase inteligente, un concept la care IBM lucreaza de
    mai multa vreme si care este deja aplicat in mai multe colturi ale
    lumii.

  • Cum se vad afacerile Borsec dupa 205 ani

    “Este un hotel vechi, cu camere de 11-12 mp si este mai scump
    sa-l modificam decat sa-l daramam si sa ridicam altul in locul
    lui”, spune Nicolae Palfi, vicepresedinte si actionar al Romaqua
    Grup. Palfi nu a precizat suma destinata acestei investitii,
    spunand ca actionarii prefera sa analizeze cativa ani un domeniu
    nou inainte a-l aborda. Grupul are acum activitati in domeniul
    apelor minerale (Borsec fiind lider de piata cu o cota de 36% in
    volum), in productia de bauturi racoritoare (cu Brifcor, Cico sau
    Giusto), in bere (cu Albacher) si cafea (Metropolitan).
    Vicepresedintele Romaqua spune ca inainte de lansarea bauturilor
    racoritoare in 2004 firma a studiat patru ani domeniul, iar in
    cazul berii, lansata in 2008, a durat chiar mai mult – cinci ani.
    Vanzarile de ape minerale au, in continuare, cea mai mare pondere
    (52%) in cifra de afaceri a companiei, care a ajuns anul trecut la
    142,5 mil. euro, in scadere cu 4% fata de 2009.

    Scaderea, precizeaza Palfi, a fost insa mai mica decat
    contractia pietei, prin urmare compania a castigat cota de piata.
    Firma si-a redus anul trecut costurile cu circa 5%, dar fara a
    concedia personal si fara a opera reduceri salariale. “Orice buget
    al unei familii a fost adaptat la conditiile actuale, asa a fost si
    cazul nostru”, spune reprezentantul firmei, care a inregistrat anul
    trecut un profit de 7 milioane de euro. Grupul are acum 2.022 de
    angajati, care lucreaza in 10 sucursale si puncte de lucru, Romaqua
    avand acum sapte fabrici. Compania a investit 190 de milioane de
    euro de la privatizare, in 1998, dar istoria marcii Borsec incepe
    cu multa vreme in urma. Izvoarele de la Borsec au fost descoperite
    de romani dupa cucerirea Daciei, iar imbutelierea industriala a
    inceput in 1806. “Dupa un mare chin de transformari, am ajuns la
    concluzia ca investitia initiala in urma cu 205 ani a fost
    echivalentul sumei actuale de 87.000 de euro”, spune Palfi. In acel
    an s-au vandut 3 milioane de litri de apa minerala Borsec, care era
    imbuteliata in sticle de 5,10 sau 25 de litri, in bidoane si
    butoaie. Spre comparatie, volumele vandute anul trecut au fost de
    peste 110 ori mai mari, ajungand la 335 de milioane de litri.

    Un buget de investitii pentru anul in curs nu este batut in
    cuie, desi actionarii isi doresc sa dubleze productia de bere, sa
    creasca capacitatea de depozitare la nivelul tari cu 20.000 mp. Si
    fabrica de apa minerala din Borsec este trecuta la capitolul de
    investitii, dar toate aceste proiecte vor demara doar in a doua
    parte a anului, in functie de evolutii. “Acum sunt usor optimist in
    privinta viitorului. Ne trebuie o canicula adevarata, ca in 2007,
    si problemele sectorului dispar”, spune Palfi. Tot el completeaza
    insa ca planurile de investitii trebuie facute luand in considerare
    toti factorii economici interni si internationali, cum sunt
    razboaiele si cataclismele. “Sigur, as putea spune ca am putea
    investi 20 de milioane de euro”, declara reprezentantul Romaqua,
    care precizeaza ca lucrarile nu vor incepe inainte de a exista o
    minima predictibilitate. “Intr-un an normal, in 2007, de pilda,
    puteam sa spun cu precizie care este bugetul si care sunt
    asteptarile noastre, cu o marja de eroare de 1%”, spune Palfi, care
    completeaza ca in prezent lucrurile stau cu totul altfel. In
    ultimii doi ani compania a lucrat cu doua variante de buget, iar
    acum are doar unul orientativ, care se ajusteaza dupa fiecare
    analiza saptamanala.

    Pretul barilului de petrol, de pilda, are un cuvant apasat de
    spus in vanzarile de ape minerale, sucuri sau bere. Si asta pentru
    ca pretul la materia prima pentru PET-uri s-a dublat, iar la
    propiletilena, folosita pentru fabricarea dopurilor si a foliilor
    pentru ambalare, a crescut cu 80%. “Pana acum nu am crescut
    preturile, am preluat toate costurile”, spune Palfi, care admite ca
    dupa Pasti e posibil ca la rafturi etichetele sa afiseze preturi cu
    5% mai mari la apa minerala.

    Un sezon calduros ar putea duce la o evolutie spectaculoasa a
    vanzarilor. “Piata a functionat foarte bine cand au fost cateva
    zile cu soare”, spune Palfi care precizeaza ca, desi produsele din
    portofoliu sunt inrudite, exista diferente mari intre modelele de
    afaceri. Desi atat vanzarile de apa, sucuri cat si bere sunt
    influentate de sezon, diferentele dintre ele sunt destul de mari.
    In perioada calda, vanzarile de ape se dubleaza, cele de bere cresc
    de trei ori, iar in cazul sucurilor variatiile sunt mult mai
    mici.

  • Basescu, atac dur la adresa lui Blaga: PDL nu poate fi condus prin caprarie, n-are nevoie de un caporal

    In conferinta de presa sustinuta, duminica, in statiunea
    Covasna, presedintele Traian Basescu a lansat un atac dur la adresa
    secretarului general al PDL, Vasile Blaga. Intrebat daca isi
    mentine decizia de a-l sutine pe Emil Boc la sefia PDL, Traian
    Basescu a spus: “Bineinteles, nu mi-am schimbat optiunea si nu am
    motive sa-mi schimb partenerul pe care il am din 2004, Emil Boc”.
    Presedintele si-a exprimat apoi nemultumirea ca Vasile Blaga a
    facut publica o intalnire pe care a avut-o cu el si cu Emil Boc,
    legat de cresterea de la 1.400 la 4.800 a numarului de delegati la
    congresul PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dupa doi ani de strans cureaua, ne-a revenit pofta de cheltuieli?

    Noua din zece romani si-au facut lista de cumparaturi pentru
    2011. Este lunga si cuprinzatoare. Mai lunga si mai cuprinzatoare
    decat a altor europeni, care au decis ca inca mai trebuie sa amane
    momentul cand se pot hazarda cu cheltuielile. Sa puna bani deoparte
    vor doar 14% dintre romani, potrivit studiului “Observatoire
    Cetelem 2011”, un studiu al companiei franceze furnizoare de
    credite de consum Cetelem despre comportamentul consumatorilor in
    13 tari din Europa. Acest 14% nu e mult, dar e important pentru a
    mentine tendinta de crestere a economiilor depuse de populatie in
    banci, manifestata pe parcursul anului trecut. Astfel, Banca
    Nationala a Romaniei a anuntat ca volumul depozitelor la termen ale
    populatiei a crescut de la 72,4 miliarde de lei in ianuarie 2010 la
    82,8 miliarde de lei in luna ianuarie a anului curent, respectiv cu
    14%.

    Nu-i putem ajunge insa din urma pe cetatenii din Spania, Franta,
    Italia, Portugalia, Belgia sau Germania, care nu doar ca au un
    venit disponibil mai mare, dar sunt si mult mai cumpatati decat
    noi, fiindca sunt mai atenti la riscul reintoarcerii crizei si mai
    sensibili la programele de austeritate impuse de guverne in tarile
    cu deficit sau cu datorie externa mare. Britanicii, spre exemplu,
    sunt cei mai preocupati sa-si majoreze nivelul economiilor – 58%
    dintre respondentii sondajului Cetelem planuiesc ca in 2011 sa puna
    mai multi bani deoparte.

    Este o tendinta care se generalizeaza in Europa de Vest, in timp
    ce regiunea central si est-europeana pare pregatita sa iasa la
    cumparaturi si sa stearga cu buretele ultimii doi ani de renuntari.
    Daca 89% dintre romani declara ca anul acesta vor sa cheltuiasca
    mai mult, la un nivel apropiat de noi se mai afla slovacii – 85%
    declara ca intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in 2011, ungurii
    (84%) si cehii (83%). Depasim cu mult si media europeana, de
    56%.

    Cum se explica insa faptul ca ne dorim atat de mult sa ne
    intoarcem la obiceiurile de consum dinaintea crizei, desi situatia
    economica nu ar incuraja deloc un astfel de comportament? “Romanii
    au mai putina experienta de consum decat ceilalti europeni. Sunt
    foarte vulnerabili la strategiile de marketing si isi doresc sa
    cumpere mult”, explica simplu sociologul Mircea Kivu.

    Faptul ca lectia crizei nu a fost invatata apare si in
    declaratiile celor care au realizat cercetarea. “Studiul
    demonstreaza ca nevoia de consum si proiectele consumatorilor nu au
    disparut, ci doar au fost amanate, pe fondul crizei. Evenimentele
    economice din ultima perioada au determinat o reducere si chiar o
    stopare a planurilor de achizitii in majoritatea tarilor europene,
    insa odata cu primele semne de revenire economica, si
    comportamentul consumatorilor incepe sa se schimbe”, crede Gilles
    Zeitoun, directorul general al Cetelem IFN, care reprezinta
    compania franceza in Romania. Practic, Zeitoun crede ca de indata
    ce romanii vor avea parte de o crestere a veniturilor, oricat de
    mica, toti banii vor fi intorsi in consum. Iar oamenii stiu deja si
    pe ce ar vrea sa cheltuiasca plusul de bani.

    Pe primul loc stau calatoriile si activitatile de timp liber,
    urmate indeaproape de schimbarea produselor electrocasnice si
    renovarea locuintei. In ceea ce priveste calatoriile, prefera
    totusi rezervarile de vacante pe ultima suta de metri, cand apar
    ofertele, si aleg distante mai mici. Dupa un concediu relaxant si o
    casa mai bine amenajata, romanii spun ca mai au nevoie de telefoane
    mobile – evident spre a le schimba pe cele vechi, caci in acest
    moment exista mai multe cartele SIM active decat numarul total de
    locuitori din Romania. Iar daca mai raman bani, oamenii au de gand
    sa faca o vizita si in magazinele cu mobila, echipamente
    electronice sau ustensile pentru gradina.

    Desi suntem mai pregatiti sufleteste decat alti europeni de o
    crestere a consumului, avem un prag valoric mai mic de la care un
    lucru poate fi considerat scump. Spre exemplu, daca pentru un tanar
    neamt, cu varsta de pana la 30 de ani, o calatorie devine
    costisitoare abia de la 389 de euro in sus, pentru un roman de
    aceeasi varsta, efortul este resimtit de la 104 euro in sus.
    Raspunsurile trebuie raportate evident la venituri, din moment ce
    in Germania salariul unui tanar ajunge sa fie si de 10 ori mai mare
    decat la noi.

  • Planurile sefului proprietarilor dupa listarea FP

    Grzegorz Konieczny este cunoscut drept administratorul celui mai
    mare business romanesc si considerat privilegiat de investitori
    pentru ca are acces in boardul celor mai interesante companii
    locale. Avea 27 de ani cand a venit prima oara in Romania sa
    cumpere actiuni in companiile locale ce tocmai devenisera publice.
    “Suntem investitori in Romania in mai multe companii, cele mai
    multe actiuni fiind cumparate cand am venit pentru prima data
    pentru Franklin Templeton in Romania, in 1997”, povesteste acum
    Grzegorz Konieczny, vicepresedinte executiv si manager de
    portofoliu in cadrul fondului de investitii Franklin Templeton, cel
    care conduce operatiunile Fondului Proprietatea (FP) de la
    atribuirea contractului, in vara anului trecut. Konieczny a
    implinit anul trecut, in noiembrie, 40 de ani, iar in ianuarie 2011
    a lansat pe bursa cea mai mare afacere a Romaniei din ultimii ani,
    Fondul Proprietatea, evaluat la 3,6 miliarde de euro. “Fondul
    Proprietatea trebuie sa aduca Romania in atentia investitorilor
    externi”, spunea managerul de fond, care a fost in turneul de
    promovare timp de luna inainte de listare.

    Turneul a continuat: saptamana trecuta, pe 6 si 7 aprilie,
    Franklin Templeton si Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au organizat
    la bursa de la Londra o serie de intalniri intre cele mai mari
    companii romanesti listate si investitori straini, in cadrul
    evenimentului “Romanian Day”, cu scopul promovarii pietei locale de
    capital si a celor mai lichide companii din piata. Conform
    declaratiilor FP, peste 40 de investitori au fost interesati de
    bursa de la Bucuresti, printre acestia numarandu-se fonduri
    mutuale, fonduri de hedging si fonduri de pensii ce activeaza in
    Europa Centrala si de Est. De la listarea FP, investitorii
    institutionali straini au ajuns la o participatie de 20,4%, la
    finele lunii martie, reiese din raportarile fondului. Valoarea
    plasamentelor nete realizate de fondurile de investitii straine se
    ridica la circa 130 milioane de euro, iar expunerea totala a
    acestora pe FP ajunge la peste 410 de milioane de euro. In
    comparatie, investitiile straine nete la Bursa in 2009 si 2010 au
    insumat 160 milioane de euro. Evenimentul de la Londra precede una
    dintre cele mai mari oferte publice de pe piata romaneasca de
    capital, vanzarea a 9,84% din Petrom, dar si ofertele de actiuni
    derulate de Transelectrica si Transgaz, programate pentru acest an.
    Inca inainte de listarea FP la bursa, la inceputul lunii ianuarie,
    Grzegorz Konieczny spunea ca este familiarizat cu cele mai multe
    probleme ale companiilor in care este actionar minoritar si ca le
    va aduce in discutie una cate una. “Am facut evaluari ale tuturor
    companiilor din portofoliu si avem deja un plan pentru fiecare pe
    termen lung, dar interesul actionarilor in legatura cu ele ne
    impune sa nu il divulgam inca. E clar ca portofoliul FP, asa cum
    este acum, nu va mai fi la fel peste 12 ani”.

    Grzegorz Konieczny a adus in discutie publica o serie din
    problemele pe care le-a descoperit in companiile din portofoliu:
    procesul cu Romgaz (unde FT a dat in judecata compania pentru ca a
    facut o donatie de 400 de milioane de euro statului din profitul
    net) – a carui prima decizie judecatoreasca a fost in favoarea
    companiei de stat – sau situatia de la Hidroelectrica, considerata
    cea mai valoroasa din portofoliul FP. Managerul FP a declarat ca
    Hidroelectrica, cel mai mare producator de electricitate local, a
    pierdut numai in 2009 intre 600 si 850 de milioane de lei (143-202
    mil. euro) din cauza contractelor directe pe care firma le are in
    derulare.

    O situatie similara este la Nuclearelectrica, dupa cum spune
    presedintele FP: “Nuclearelectrica nu castiga in prezent cat ar
    trebui pentru ca vinde 70% din ceea ce produce pe piata
    reglementata, restul fiind comercializat la pretul pietei”.
    Potrivit datelor de la Ministerul Finantelor, maximul de
    profitabilitate atins de Nuclearelectrica in perioada 2000-2009, a
    fost de 10%, performanta inregistrata numai in doi ani, in 2006,
    respectiv in 2007. “La Nuclearelectrica, marja ar trebui sa fie de
    20-30%, dar compania ar trebui sa vanda mai mult pe piata libera.
    Din aceste motive, Hidroelectrica si Nuclearelectrica sunt
    subevaluate, sunt la 50% fata de companii similare din alte tari”,
    explica Konieczny.

    “E un proces important de schimbare care va avea loc in
    companiile romanesti de stat si nu numai o data cu listarea FP”,
    spunea inainte de ianuarie Grzegorz Konieczny, precizand ca
    Franklin Templeton va insista pentru listarea a cat mai multe
    companii din portofoliu si pentru orice ar aduce imbunatatirea
    rezultatelor financiare ale acestora.

    Managerul de fond precizeaza ca investitorii sunt interesati in
    special de valoarea reala a companiilor din portofoliul FP:
    “Potentialii investitori nu vor sa stie atat de multe detalii
    despre listarea in sine, cat mai mult despre ce valoare a
    companiilor ar putea fi deblocata, despre dividende, care sunt
    perspectivele Romaniei, care e relatia noastra cu guvernul”.
    Conform cu datele prezentate de Franklin Templeton, companiile din
    tarile in curs de dezvoltare (si care, in cele mai multe cazuri, nu
    sunt conduse eficient) nu pot creste si nu pot face profit: “Daca
    am transfera activele unei astfel de companii in alta parte,
    afacerile si profitul ar putea creste in cele mai multe cazuri de
    peste 10 ori. Sunt niste cifre imense”.