BusinessMagazin

Blog

  • Prima reacţie oficială după încheierea negocierilor de pace directe Rusia–Ucraina–SUA

    Ministerul rus de Externe a transmis sâmbătă că Moscova rămâne deschisă continuării dialogului, la finalul celei de-a doua zile a negocierilor directe de pace Rusia–Ucraina–SUA, găzduite de Emiratele Arabe Unite, la Abu Dhabi.

    Informaţia a fost relatată de agenţia de presă de stat RIA şi preluată de Reuters. Reuniunea trilaterală marchează prima rundă de negocieri directe între cele trei părţi de la începutul conflictului.

    Potrivit unei surse apropiate negocierilor, citată de agenţia rusă TASS, problema teritorială rămâne cel mai dificil punct de pe agenda discuţiilor. Retragerea forţelor ucrainene din Donbas este considerată de Moscova o prioritate strategică.

    „Această problemă rămâne cea mai complicată. Retragerea armatei ucrainene din Donbas este importantă şi se iau în considerare diverşi parametri de securitate cu privire la această problemă”, a declarat sursa.

    Înaintea reuniunii de la Abu Dhabi, pe 22 ianuarie, preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întâlnire cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, şi cu omul de afaceri Jared Kushner, ginerele preşedintelui american Donald Trump. Discuţiile, care au durat aproximativ patru ore, au fost descrise de consilierul Kremlinului, Iuri Uşakov, drept „extrem de substanţiale, constructive, sincere şi bazate pe încredere”.

    Delegaţia rusă la negocierile de pace Rusia–Ucraina–SUA a fost condusă de Igor Kostyukov, şeful Direcţiei Principale a Statului Major General al Armatei Ruse. Partea ucraineană a fost reprezentată de Rustem Umerov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare.

    Reuniunea de două zile s-a încheiat fără anunţarea unor concluzii clare sau a unui calendar al paşilor următori. În ciuda discuţiilor diplomatice, Rusia a continuat atacurile militare, bombardând în noaptea de vineri spre sâmbătă oraşele Kiev şi Harkov. Până în prezent, toate cele trei părţi au evitat declaraţiile publice privind conţinutul negocierilor purtate cu uşile închise.

  • Radu Miruţă, la Iaşi: „România merită mai mult decât suma slăbiciunilor ei”

    În faţa oficialilor, a reprezentanţilor Bisericii şi a ieşenilor prezenţi în piaţă, acesta a subliniat că semnificaţia Unirii depăşeşte dimensiunea istorică şi rămâne un reper pentru prezent.

    În discursul său, ministrul a făcut o paralelă între contextul dificil în care s-a realizat Unirea, în urmă cu 167 de ani, şi provocările cu care se confruntă România de astăzi.

    „Românii au considerat atunci că România merită mai mult decât suma slăbiciunilor ei”, a afirmat Radu Miruţă, adăugând că şi în prezent societatea se află „într-o vreme a încercărilor”, în care oamenii resimt nesiguranţă economică, presiunea facturilor şi grija pentru ziua de mâine.

    El a atras atenţia asupra faptului că statul trebuie să-şi recapete capacitatea de a inspira încredere şi solidaritate, avertizând că „România nu duce lipsă nici de oameni harnici, nici de oameni deştepţi, ci de oameni care să creadă în unitate”.

    Radu Miruţă a vorbit şi despre rolul apărării naţionale, pe care nu l-a redus la dimensiunea militară sau tehnică, ci l-a extins la nivelul societăţii.

    Potrivit acestuia, securitatea înseamnă „încredere, profesionalism, credinţă şi solidaritate”, precum şi o societate care nu îşi abandonează cetăţenii.

    În final, ministrul a transmis un mesaj cu tentă morală, afirmând că România „nu se repară prin vorbe mari”, ci prin munca de zi cu zi şi respectul pentru cei care muncesc, concluzionând că viitorul ţării depinde de capacitatea de a nu pierde „busola morală”.

  • Dan, protestatarilor de la Iaşi: Şi eu am huiduit politicieni, dar vă rog să nu mai huiduiţi imnul

    „Dragi ieşeni, dragi români, la mulţi ani! Să ne bucurăm şi să fim recunoscători celor care, acum 167 de ani, au înfăptuit un eveniment istoric şi au reuşit să se înalţe la înălţimea aşteptărilor comunităţilor. A fost un efort al clasei politice, dar, de fapt, un efort al întregii societăţi”, a declarat Nicuşor Dan.

    Preşedintele a citat din Mihail Kogălniceanu pentru a sublinia esenţa momentului istoric:

    „Unirea este actul energic al întregii naţiuni române. Iar dacă suntem aici, mai ales în contextul acestei falii din societate, trebuie să ne întrebăm ce este unirea şi ce putem face pentru ca România să-şi regăsească armonia socială.”

    Către cei care huiduie: „Aveţi respectul meu. Şi eu am huiduit politicieni”

    Într-un discurs direct, Nicuşor Dan s-a adresat şi celor care au huiduit la manifestare, recunoscând legitimitatea gestului de protest, dar cerând reflecţie şi responsabilitate.

    „Mă adresez celor care au venit să huiduie. În primul rând, aveţi respectul meu, pentru că este un gest democratic. În al doilea rând, aveţi simpatia mea, pentru că şi eu am huiduit de mai multe ori politicieni.”

    Totuşi, preşedintele a lansat două întrebări-cheie:

    „Imediat după asta, ce se întâmplă? Există un proiect? Aveţi lideri cu un proiect? Pentru că dacă îl aveţi, haideţi să-l dezbatem. Şi a doua întrebare, poate cea mai importantă: în România pe care liderii dumneavoastră o proclamă, e loc pentru toţi românii? Pentru vecinii dumneavoastră? Pentru copiii care sunt colegi cu copiii dumneavoastră?”

    Momentul central al discursului a fost apelul explicit la respectarea simbolurilor naţionale şi a memoriei eroilor.

    „Mai am o rugăminte. Vă rog, în spiritul României în care vrem să trăim cu toţii, vă rog să nu mai huiduiţi imnul naţional şi ceremoniile de comemorare a eroilor.”

    Nicuşor Dan a atras atenţia asupra unei probleme majore: lipsa proiectelor strategice de ţară, în ciuda resurselor umane excepţionale.

    „România are medici excepţionali, dar dacă suntem sinceri, nu avem un proiect pentru medicina din România peste 10 ani. Avem o economie privată excepţională, care a dublat PIB-ul în ultimii 10 ani, dar nu am reuşit să punem toate aceste energii împreună într-un proiect economic pe termen lung.”

    Acelaşi diagnostic a fost pus şi în privinţa justiţiei: „Avem magistraţi excepţionali, dar nu avem un proiect clar despre cum să corectăm şi să echilibrăm justiţia din România.”

    Preşedintele a concluzionat că adevărata Unire, în prezent, înseamnă capacitatea societăţii de a comunica, de a dialoga şi de a construi împreună.

    „Unirea în 2026 înseamnă să constituim o societate care reuşeşte să comunice, să-şi vadă interesele şi să le negocieze cu partenerii săi. Intrăm într-o competiţie geopolitică grea şi vor avea succes acele societăţi care îşi pun energiile împreună.”

    Nicuşor Dan s-a declarat optimist: „Sunt optimist pentru România. Sunt optimist că avem maturitatea să construim o societate în care copiii noştri vor vrea să rămână. La mulţi ani, România!”.

    La manifestările de la Iaşi, oamenii au huiduit în mod repetat, iar în mulţime se auzeau sunete puternice de vuvuzele, care au acoperit pe alocuri discursurile oficiale şi momentele solemne ale ceremoniei.

  • Ce spune vicepremierul Oana Gheorghiu, despre TAROM

    Guvernul are pentru TAROM un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, în curs. Planul se închide la finalul anului 2026 şi are un buget alocat pentru a achiziţiona aeronave, a declarat vice-premierul Oana Gheorghiu, sâmbătă la Digi24. Compania de stat este una din cele 22 ce trebuie restructurate până la sfârşitul anului şi pentru care există jalon în PNRR.

    „Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare şi început de implementare a acestor planuri şi în paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza şi pe următoarele companii”, a spus Oana Gheorghiu.

    Despre TAROM, vicepremierul a spus că această companie, confruntată cu probleme financiare grave trebuie să existe în continuare: „Cred că există o emoţie la nivelul societăţii pentru această companie. Asta e percepţia mea. Deci, într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe”.

    Despre soluţia ieşirii din impas, vicepremierul nu s-a pronunţat în niciun fel. Oana Gheorghiu a lăsat, însă să se înţeleagă că o privatizare a TAROM nu ar fi o variantă greşită.

    „Care este soluţia potrivită pentru ea? Nu mă pot antepronunţa, dar ce aş vrea să spun este că mi-aş dori foarte mult să ieşim din paradigma asta a nu ne vindem ţara sau nu facem parteneriate public-private, că vine cineva şi ne ia ceva. Cred că interesul statului român este să aducă plusvaloare pentru societate, să aducă bani pentru societate, nu să-i piardă. Iar felul în care a gestionat până acum lucrurile ne arată că nu a făcut-o bine”, a spus vicepremierul.

  • Databricks, gigantul de date cofondat de românii Ion Stoica şi Matei Zaharia, obţine un credit de 1,8 miliarde de dolari înainte de o posibilă listare la bursă. Compania are acces la peste 7 miliarde de dolari în finanţare

    ◆ Databricks a obţinut o nouă facilitate de credit de 1,8 miliarde de dolari, ajungând la un total de peste 7 miliarde de dolari în datorie disponibilă, potrivit CNBC. ◆ Mişcarea vine la o lună după ce compania a anunţat o rundă de finanţare de 4 miliarde de dolari la o evaluare de 134 de miliarde de dolari.  ◆  Databricks se numără printre companiile de tehnologie cu evaluări ridicate care ar putea fi listate la bursă în 2026, alături de Anthropic, OpenAI şi Stripe. Databricks, compania americană de analiză a datelor şi inteligenţă artificială cofondată de profesorii români Ion Stoica şi Matei Zaharia, a obţinut o facilitate de credit de 1,8 miliarde de dolari, potrivit CNBC, care citează surse apropiate tranzacţiei.

    Cu această nouă injecţie, Databricks are acum acces la peste 7 miliarde de dolari în datorie, o poziţie financiară solidă în contextul unei posibile listări la bursă în 2026.
    Compania a refuzat să comenteze datele.

    Databricks se numără printre companiile de tehnologie cu evaluări ridicate care sunt considerate candidate pentru o listare publică în 2026, alături de Anthropic, Canva, OpenAI şi Stripe. Ali Ghodsi, cofondator şi CEO al Databricks, a declarat pentru CNBC în decembrie că nu exclude o ofertă publică iniţială în acest an.

    În decembrie, Databricks a anunţat o rundă de finanţare de peste 4 miliarde de dolari la o evaluare de 134 de miliarde de dolari – o creştere de 34% faţă de runda din august, când compania a atins pragul de 100 de miliarde de dolari. Evaluarea plasează Databricks printre puţinele companii private care depăşesc acest nivel, alături de SpaceX, ByteDance şi OpenAI.

    Compania a raportat venituri anualizate de 4,8 miliarde de dolari, în creştere cu peste 55% de la an la an, şi a generat flux de numerar liber pozitiv în ultimul an. Marja brută pe abonamente în anul fiscal 2025 a depăşit 80%, potrivit unei prezentări pentru investitori din iunie.

    Fondată în 2013, Databricks s-a clasat pe locul 3 în topul CNBC Disruptor 50 pentru 2025, un clasament al celor mai inovatoare companii private.

  • Nicuşor Dan: nu se pune problema ca România să plătească 1 miliard de dolari în următorii 3 ani

    Preşedintele Nicuşor Dan a exclus, cel puţin pentru moment, varianta ca România să plătească taxa de un miliard de dolari cerută de preşedintele american Donald Trump pentru participarea, în calitate de membru permanent în Consiliul pentru Pace pe care l-a lansat la Davos.

    În următorii trei ani, România nu va plăti suma de un miliard de dolari solicitată de Donald Trump ţărilor care vor să se alăture Consiliului pentru Pace, cu statut permanent.

    Preşedintele Nicuşor Dan, prezent sâmbătă la Focşani la ceremoniile dedicate sărbătoririi Unirii Principatelor Române a declarat că nu se pune problema, în acest moment ca ţara noastră să plătească taxa.

    „Legat de miliardul acela, aşa cum este propunerea de cartă în momentul acesta, pentru 3 ani nu se pune problema ca România să plătească.

    Deci ţările care sunt invitate, sunt invitate pentru 3 ani şi după aceea mai vedem”, a declarat Nicuşor Dan.

    Preşedintele a mai spus, legat de acest subiect, că pentru moment analiza este la Ministerul Afacerilor Externe, minister, responsabil de tratatele internaţionale pe care România le-a semnat.

  • Ce spune Nicuşor Dan despre schimbarea lui Bolojan din funcţie

    Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că Ilie Bolojan rămâne în funcţia de premier şi că zvonurile despre înlocuirea lui nu sunt reale.

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, a avut sâmbătă declaraţii de presă la Focşani, unde a vorbit despre speculaţiile conform cărora premierul Ilie Bolojan ar putea fi înlocuit din funcţie.

    Într-o intervenţie scurtă, şeful statului a declarat că astfel de scenarii nu au suport în cadrul coaliţiei aflate la guvernare şi că respectă acordul politic existent.

    Întrebat dacă ar fi de acord să numească un alt premier, având în vedere zvonurile din PNL, Nicuşor Dan a răspuns foarte clar că urmează acordul coaliţiei din prezent.

    „Încă o dată. România are o coaliţie formată din patru partide. Coaliţia are un acord. Acordul spune că până în aprilie 2027 premierul este dat de PNL. PNL a decis că premier este domnul Bolojan. Nu ştiu ce discuţie putem să avem.”, a spus Nicuşor Dan.

    Preşedintele a afirmat astfel că decizia privind numirea premierului României aparţine partidului care deţine această prerogativă în cadrul coaliţiei guvernamentale.

    De asemenea, premierul Ilie Bolojan a comentat vineri seara, la Digi24, informaţiile apărute în spaţiul public privind posibila sa schimbare din funcţie.

    Întrebat despre zvonurile vehiculate pe surse, potrivit cărora atât în PSD, cât şi în PNL ar exista discuţii legate de înlocuirea sa, Bolojan a spus că nu are cunoştinţă de aceste informaţii.

    „Nu ştim de unde aveţi aceste informaţii legate de PNL. Am fost la toate şedinţele pe care le-a organizat partidul şi nu au fost astfel de discuţii”, a afirmat Ilie Bolojan.

     

     

     

  • Există pericolul unui vot de blam în cazul lui Bolojan? Dan: Nu facem comedii

    În momentul în cadre Guvernul îşi asumă răspunderea pe o lege sau pe un pachet de legi, Guvernul este sigur, pentru că din Guvern fac parte patru partide, Guvernul este sigur şi partidele care sprijină Guvernul evident că susţină această măsură. Altfel, Guvernul nu se duce în faţa Parlamentului, nu facem comedii din relaţia între Guvernul şi Parlamentul”, a spus Nicuşor Dan la Focşani.

    Nicuşor Dan a mai spus că în momentul acesta există o coaliţie de guvernare formată din patru partide şi, în mod democratic, ele au ales un Guvern.

    „Acest Guvern, în acest moment, este o coaliţie care susţine un Guvern. Eu lucrez cu această autoritate a statului”, a mai spus preşedintele.

     

  • Transportul public din Capitală se scumpeşte

    Săptămâna viitoare, pe 29 ianuarie, Primăria Bucureşti va decide asupra unui proiect care va modifica toate costurile de deplasare cu transportul public din Bucureşti

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti are pe ordinea de zi a şedinţei din 29 ianuarie un proiect de hotărâre care va modifica costurile de deplasare cu transportul public din Capitală.

    Propunerile de tarife, potrivit proiectului, vor fi:
    – o călătorie (90 minute): propunere de mărire de la 3 lei la 5 lei
    – două călătorii (90 minute): de la 6 lei la 10 lei
    – 10 călătorii (90 minute): de la 25 lei la 40 lei
    – abonament 24 ore: de la 8 lei la 14 lei
    – abonament 1 lună: de la 80 lei la 100 lei
    – Abonament 12 luni: de la 700 lei la 900 lei
    – călătorie la tarif special (supra-taxa): de la 80 lei la 200 lei.

    Între timp, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunţat că are de gând să modernizeze liniile de tramvai din Bucureşti, care au o vechime mai mare de 40 de ani.

    Reţeaua de şine de tramvai a mai fost modernizată pe anumite porţiune, însă, marea parte a infrastructurii este cu durata de viaţă depăşită, prin acest lucru devenind şi periculoasă.

    Aceasta necesită reparaţii urgente. Prima linie de tramvai din Bucureşti datează din 1871, atunci când, pentru tracţiune, erau folosiţi caii.

    Prima linie de tramvai electric din Bucureşti datează din 1894.

    Din cauza uzurii liniilor de tramvai, unele au fost scoase din folosinţă, pentru că erau un real pericol pentru transportul public.

    Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, spune că liniile de tramvai au nevoie de urgenţă de reabilitare.

    Recent, acesta a anunţat că Primăria Municipiului Bucureşti a obţinut o finanţare de 265,5 milioane de euro pentru modernizarea liniilor de tramvai şi încă 76,5 milioane de euro pentru achiziţia de tramvaie noi.

     

  • Cine este Rick Rieder, un director executiv al BlackRock care a devenit peste noapte unul dintre principalii favoriţi în cursa pentru funcţia de preşedinte al Federal Reserve

    Un director executiv al BlackRock, Rick Rieder, a devenit unul dintre principalii favoriţi în cursa pentru funcţia de preşedinte al Federal Reserve, în condiţiile în care se apropie decizia lui Donald Trump privind nominalizarea viitorului şef al celei mai importante bănci centrale din lume, scrie FT. 

    Cotele lui Rieder pe platforma de predicţii Polymarket au crescut spectaculos, de la 6% la începutul săptămânii la 47% până vineri după-amiază, pe fondul pariurilor că preşedintele SUA va susţine un candidat cu legături strânse cu Wall Street pentru a-l înlocui pe Jay Powell, al cărui mandat de preşedinte al Fed se încheie în luna mai.

    Această creştere bruscă îl plasează pe Rieder pe prima poziţie în clasamentul Polymarket.

    Trump, care s-a confruntat în repetate rânduri cu Powell din cauza refuzului Fed de a reduce drastic costurile de împrumut, a declarat în această săptămână că îşi va anunţa alegerea „într-un viitor nu prea îndepărtat”.

    Ascensiunea cotelor lui Rieder pe pieţele de pariuri reprezintă cea mai recentă turnură într-o saga care durează de luni de zile privind cine va fi ales de Trump pentru conducerea Fed.

    Potrivit mai multor surse apropiate situaţiei, oficiali din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA au discutat recent cu mari investitori în obligaţiuni despre Rieder, precum şi despre fostul guvernator Fed Kevin Warsh, considerat un alt candidat puternic pentru funcţie.

    Trezoreria menţine în mod regulat contacte cu participanţii din pieţe, însă întrebările legate de Rieder au devenit mai directe în ultima perioadă, au adăugat sursele. Departamentul Trezoreriei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu.

    Rieder, care în calitate de director de investiţii pentru venitul fix global coordonează strategiile de obligaţiuni ale BlackRock, în valoare de 2.400 de miliarde de dolari, este un veteran bine cunoscut al pieţelor financiare. El lucrează la BlackRock din 2009, când compania i-a preluat firma, R3 Capital Partners. Anterior, a petrecut două decenii la Lehman Brothers.

    Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, era considerat mult timp favorit clar pentru a primi susţinerea lui Trump. Însă cotele sale au scăzut semnificativ în ultimele săptămâni, după ce Financial Times a relatat că mari investitori în obligaţiuni le-au transmis oficialilor de la Trezorerie că alegerea unui aliat ferm al preşedintelui ar putea nelinişti pieţele şi amplifica temerile privind independenţa băncii centrale.

    Pariurile pe Hassett s-au răcit şi mai mult după ce, la începutul acestei luni, a ieşit la iveală faptul că Department of Justice a deschis o anchetă penală privind mărturia lui Powell. Investigaţia a declanşat reacţii critice din partea foştilor şefi ai Fed, a bancherilor centrali internaţionali şi a unor figuri importante de pe Wall Street, inclusiv directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon. Fed a apărat declaraţiile lui Powell.

    Mai mulţi senatori republicani şi-au exprimat public îngrijorarea cu privire la independenţa băncii centrale sub Trump şi, în privat, au pus sub semnul întrebării dacă Hassett ar fi prea dispus să se conformeze dorinţelor preşedintelui. Comisia bancară a Senatului, unde republicanii au o majoritate fragilă de 13 la 11, trebuie să organizeze audieri de confirmare şi să voteze nominalizarea înainte ca aceasta să ajungă în plenul Senatului.

    Trump a declarat la finalul săptămânii trecute că ar prefera ca Hassett să rămână la Casa Albă, unde este director al Consiliului Economic Naţional.

    „Până când preşedintele Trump va face un anunţ oficial, orice relatări despre procesul de nominalizare a preşedintelui Rezervei Federale sunt simple speculaţii lipsite de sens”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai.

    Rick Rieder — pe care Donald Trump l-a descris într-un interviu acordat CNBC la începutul acestei săptămâni drept „foarte impresionant” — a declarat, după cea mai recentă reducere a dobânzilor de către Federal Reserve, că nivelul costurilor de împrumut este „încă prea ridicat pentru ca piaţa imobiliară să îşi recapete dinamismul”. El a adăugat că micile afaceri şi gospodăriile tinere — două categorii care depind într-o măsură mai mare de creditare — „se confruntă în continuare cu dificultăţi”.

    Rieder era considerat un candidat outsider pentru această funcţie, în parte din cauza donaţiilor politice făcute către democraţi. Registrele publice arată că a contribuit la campaniile unor lideri democraţi de prim rang, printre care Hakeem Jeffries şi Cory Booker, dar şi către Nikki Haley, rivala republicană a lui Trump în alegerile primare prezidenţiale din 2024.

    Unii investitori — care şi-au exprimat îngrijorarea şi faţă de candidatura lui Kevin Hassett, din cauza apropierii sale de Trump — afirmă că Rieder ar menţine independenţa băncii centrale în stabilirea ratelor dobânzilor, fără presiuni politice.

    „Rick nu este un ideolog, ci mai degrabă un pragmatic”, a declarat un director din cadrul unui mare administrator de active din SUA. „Este mai probabil să fie preocupat de moştenirea sa şi de moştenirea Fed ca instituţie. Din punctul meu de vedere, Rick ar fi cel mai bun rezultat. Este cel mai prietenos cu pieţele, cel mai independent şi va lua decizii bazate pe date.”