BusinessMagazin

Blog

  • O importantă ţară europeană a decis să interzică maşinile chinezeşti şi Tesla în bazele sale militare, invocând motive de securitate

    Autorităţile din Polonia au decis să interzică accesul maşinilor chinezeşti şi Tesla în bazele militare, invocând îngrijorări legate de securitatea naţională şi de riscul ca datele colectate de vehiculele moderne să fie accesate de servicii de informaţii străine.

    Informaţia a fost publicată de TVP World şi confirmată de oficiali polonezi.

    Interdicţia vizează vehiculele dotate cu sisteme de înregistrare audio şi video, iar aplicarea măsurii este lăsată la latitudinea comandanţilor fiecărei baze militare.

    Potrivit presei poloneze, cel puţin doi militari au fost deja refuzaţi la intrarea în unităţi militare cu autoturismele personale, inclusiv într-un caz în care era vorba despre un vehicul Tesla.

    Serviciul de Contrainformaţii Militare al Poloniei (SKW) a emis orientări speciale pentru protejarea infrastructurii militare, avertizând asupra riscurilor generate de utilizarea dispozitivelor produse în China. Ministerul Apărării a precizat că măsurile sunt parte a unui efort mai amplu de prevenire a ameninţărilor hibride.

    Decizia vine în contextul în care maşinile electrice chinezeşti câştigă rapid popularitate în Europa, inclusiv în Polonia, datorită preţurilor competitive şi nivelului tehnologic ridicat, concurând direct cu producători occidentali consacraţi, precum Tesla.

    Ministerul de Externe al Chinei a criticat public hotărârea Varşoviei. Purtătorul de cuvânt Guo Jiakun a declarat că Beijingul consideră că „abuzul conceptului de securitate naţională trebuie oprit”, răspunzând unei solicitări a agenţiei de presă poloneze PAP.

    Reacţia Chinei arată tensiunile tot mai mari dintre statele europene şi Beijing în ceea ce priveşte tehnologiile sensibile şi potenţialele riscuri de securitate asociate acestora.

    Un raport recent al Centrului pentru Studii Estice (OSW) din Varşovia descrie vehiculele moderne drept „smartphone-uri pe roţi”. Autoarea raportului, Paulina Uznańska, avertizează că aceste maşini colectează cantităţi mari de date sensibile, inclusiv informaţii despre infrastructura critică, locaţii strategice şi date biometrice ale şoferilor.

    Potrivit analizei, datele agregate pot dezvălui tipare de trafic în jurul bazelor militare, oferind informaţii valoroase pentru actori statali ostili. Raportul aminteşte şi faptul că Tesla a fost supusă unor restricţii similare în China, inclusiv interdicţii de acces în apropierea obiectivelor militare şi guvernamentale.

  • Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl creşte. Năsui, comparaţie între politici fiscale

    Guvernul Austriei a decis să reducă TVA-ul la alimente la 5% pentru a sprijini puterea de cumpărare a cetăţenilor şi pentru a ţine inflaţia sub control, care era de 4%. În contrast, guvernul României a majorat recent TVA-ul la alimente la 11%, chiar dacă inflaţia este mult mai ridicată, de 10%.

    Deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, critică dur această decizie.

    „Austriecii, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 60.000 de euro, plătesc taxe pe alimente sub jumătate din cât plătesc românii, cu un PIB de ~20.000 euro. Guvernul României pare să-şi prioritizeze reducerile de deficit şi schemele de ajutor de stat pentru firme de partid în detrimentul populaţiei”, afirmă el.

    Năsui subliniază că şi Austria se confruntă cu probleme fiscale – deficit de 5% şi datorie publică de 80% din PIB – dar diferenţa majoră constă în modul în care guvernul gestionează povara fiscală, evitând să o lase exclusiv pe umerii cetăţenilor.

  • Salarii de bancheri: Goldman Sachs i-a plătit directorului general David Solomon 47 mil. dolari anul trecut, cu 21% mai mult decât în 2024 şi maximum de când a preluat conducerea băncii

    Goldman Sachs i-a plătit directorului general David Solomon suma de 47 de milioane de dolari anul trecut, cu 21% mai mult decât în 2024 şi cel mai ridicat nivel de remuneraţie de când a preluat conducerea băncii de pe Wall Street, în 2018, scrie FT. 

    Potrivit unui document depus vineri, Goldman a precizat că Solomon a încasat un salariu de bază de 2 milioane de dolari, un bonus în numerar de 10,1 milioane de dolari, 31,5 milioane de dolari în acţiuni şi 3,4 milioane de dolari din carried interest provenit din fondurile administrate de bancă. Componenta de carried interest a fost adăugată în pachetul de remunerare al lui Solomon în urmă cu un an.

    Creşterea remuneraţiei reflectă aproximativ avansul de 20% al profitului Goldman în 2025, însă este mai mare decât majorarea de 13% a cheltuielilor totale ale băncii cu salariile şi beneficiile pentru toţi angajaţii, înregistrată anul trecut.

    Goldman a precizat că comitetul de remunerare a luat în considerare, printre alţi factori, „performanţa financiară a companiei, atât în termeni absoluţi, cât şi în raport cu rezultatele competitorilor, precum şi în contextul mediului operaţional din 2025 şi al rezultatelor pe termen lung”.

  • BREAKING. Tensiunile sar în aer în SUA: Încă o persoană a fost împuşcată mortal de agenţii ICE în Minneapolis. Este al doilea deces în această lună în zonă

    Un bărbat a fost împuşcat mortal de agenţi federali sâmbătă dimineaţă, în Minneapolis, acesta fiind al doilea deces provocat de forţele de ordine în această lună într-un oraş devenit un punct sensibil al campaniei de înăsprire a politicilor de imigraţie a administraţiei Donald Trump.

    Şeful poliţiei din Minneapolis, Brian O’Hara, a declarat că un cetăţean american în vârstă de 37 de ani a fost ucis în urma unei confruntări cu agenţi de imigraţie şi a făcut apel la calm, în condiţiile în care demonstraţiile s-au extins în mai multe zone ale oraşului.

    Imagini video ale incidentului par să arate agenţi ai forţelor de ordine imobilizând bărbatul la pământ, înainte de a trage mai multe focuri de armă asupra lui de la mică distanţă.

    Au avut loc ciocniri repetate în Minneapolis între forţele de ordine şi protestatari în contextul unei vaste operaţiuni de înăsprire a politicii de imigraţie şi a unei campanii de deportări coordonate de administraţia Donald Trump.

    Pe 7 ianuarie, Renée Nicole Good, o femeie de 37 de ani, a fost împuşcată mortal de un agent al Immigration and Customs Enforcement (ICE) în timpul unei operaţiuni federale în Minneapolis. Incidentul a generat proteste masive în oraş şi critici largi asupra tacticilor forţelor federale.

    Ulterior, o săptămână mai târziu, un imigrant venezuelean a fost împuşcat, dar a supravieţuit, într-un alt incident legat de aceleaşi operaţiuni de aplicare a legii, contribuind la escaladarea tensiunilor.

    Sâmbăta trecută, protestele au continuat după ce un alt bărbat în vârstă de 37 de ani a fost împuşcat mortal de agenţi federali în timpul unei operaţiuni de aplicare a imigraţiei. Înregistrări video difuzate pe reţele sociale par să arate ofiţerii confruntându-se fizic cu bărbatul înainte de a deschide focul, iar autorităţile federale au susţinut iniţial că agentul a tras în legitimă apărare după ce persoana în cauză ar fi fost înarmat cu o armă de foc.

    Preşedintele Trump a intervenit sâmbăta după-amiază după al doilea incident, postând pe Truth Social o imagine a ceea ce a spus că ar fi arma victimei, „încărcată … şi gata de folosit”, şi a scris: „LĂSAŢI PATRIOTII ICE SĂ ÎŞI FACĂ TREABA!”. (Acesta este acelaşi tip de declaraţie polarizantă care a urmat primului incident fatal.)

  • Bogdan Ivan: Facturile la gaze nu vor creşte dramatic, România este pregătită pentru orice scenariu

    Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că facturile la gaze vor rămâne stabile în 2026, chiar şi în cazul unor crize internaţionale, estimând creşteri nesemnificative de 2-5% şi asigurând că autorităţile sunt pregătite pentru orice scenariu de aprovizionare.

    Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3 CNN că autorităţile române au luat toate măsurile necesare pentru a preveni creşteri dramatice ale preţurilor la gaze naturale, chiar şi în cazul unor crize internaţionale. El a explicat că pregătirile au început încă din septembrie, când au fost analizaţi toţi operatorii din piaţă, iar strategia include şi o planificare alternativă (varianta B) pentru situaţii neprevăzute, precum atacuri sau conflicte care ar putea afecta aprovizionarea.

    „Am calculat ce putem să facem şi deja sunt în piaţă oferte la acelaşi preţ ca plafonul sau chiar mai jos. Ne-am pregătit cu suficientă lichiditate de gaze şi cu contracte bilaterale pe minim doi ani. Dacă apar probleme internaţionale independente de noi, vom elimina treptat această plafonare pe parcursul unui an, astfel încât românul să nu mai simtă creşteri dramatice, cum s-a întâmplat la energie electrică”, a afirmat ministrul.

    Bogdan Ivan a subliniat că România dispune de cea mai mare reţea de transport de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est şi că au fost stabilite mecanisme legale pentru ca preţurile să rămână stabile până la 31 martie. În cazul unor situaţii externe, precum atacurile Rusiei sau alte evenimente internaţionale, măsurile adoptate vor reduce impactul asupra consumatorilor.

    „Românul nu va mai simţi aceeaşi presiune ca şi la energia electrică. Estimez că facturile pentru luna aprilie, care vor veni în mai, vor fi la acelaşi nivel sau cu creşteri nesemnificative de 2-5%”, a mai precizat ministrul Energiei.

    Potrivit acestuia, strategia implementată pentru gaze ar putea servi şi drept model pentru reglementarea preţurilor la energia electrică, astfel încât consumatorii să fie protejaţi pe termen lung.

  • Cine sunt oamenii care au construit o companie evaluată la 70 de miliarde de dolari chiar în prima zi de tranzacţionare, devenind cea mai mare listare din istoria industriei software

    Snowflake este povestea unui start-up care a înţeles mai devreme decât toţi ceilalţi că viitorul economiei se scrie în jurul datelor şi al capacităţii de a le folosi inteligent. Creată în 2012, compania a reinventat modul în care organizaţiile stochează, procesează şi valorifică datele, devenind rapid un jucător esenţial în era cloudului. În doar câţiva ani, Snowflake a trecut de la o idee tehnică ambiţioasă la una dintre cele mai spectaculoase listări din istoria industriei software.

    Snowflake este una dintre acele poveşti rare din tehnologie care par scrise pentru a inspira manualele de business. Compania s-a născut în iulie 2012, în San Mateo, California, după ideea a trei trei specialişti în baze de date: Benoît Dageville şi Thierry Cruanes, foşti arhitecţi de date la Oracle, şi Marcin Żukowski, cofondator al Vectorwise. Toţi aveau aceeaşi frustrare profesională, care se referea la faptul că sistemele de baze de date şi platformele de analiză a datelor erau construite pentru o eră veche, a serverelor on-premises, greu de scalat şi foarte costisitoare. Ideea lor a fost una vizionară pentru momentul respectiv şi voia nu să adapteze vechile tehnologii la cloud, ci să creeze o platformă de date gândită nativ pentru cloud, capabilă să răspundă unei lumi care genera din ce în ce mai multe date şi avea nevoie să le folosească mai rapid şi mai eficient.

    Pentru aproape doi ani, Snowflake a funcţionat în „stealth mode”. Fondatorii au construit arhitectura care urma să diferenţieze compania de tot ce exista până atunci. Inovaţia majoră a fost separarea completă dintre stocarea datelor şi puterea de calcul — un model denumit adesea „multi-cluster shared data architecture”. Acest lucru a permis companiilor să scaleze independent resursele, să plătească doar pentru ce folosesc, să ruleze procese paralele fără blocaje şi să folosească aceeaşi bază de date pentru echipe diferite în acelaşi timp, fără a concura pentru capacitate. Aceasta a fost ruptura tehnologică ce a făcut ca Snowflake să devină rapid preferata corporaţiilor care voiau viteză, flexibilitate şi eficienţă, potrivit bigeye.com – „A brief history of Snowflake”. Lansarea comercială oficială a venit în iunie 2015. Până atunci, compania atrăsese deja finanţări importante, inclusiv o rundă serie A de 5 milioane de dolari, iar interesul investitorilor a crescut pe măsură ce piaţa adopta masiv serviciile cloud şi soluţiile SaaS. Modelul de business al Snowflake a fost perfect sincronizat cu evoluţia economiei digitale: companiile aveau din ce în ce mai multe date şi nevoie acută să le valorifice. Snowflake le-a oferit infrastructura pentru a face asta simplu, scalabil şi rapid. Platforma s-a extins apoi dincolo de ideea unui simplu data warehouse şi a devenit ceea ce compania numeşte astăzi Data Cloud, un ecosistem în care organizaţiile pot integra, partaja şi analiza date la scară globală (snaplogic.com; en.wikipedia.org/Snowflake_Inc). Un rol esenţial în transformarea Snowflake într-un gigant l-a jucat şi leadershipul. Venirea lui Frank Slootman, unul dintre cei mai respectaţi directori din industria tech, cunoscut pentru succesul de la ServiceNow, a reprezentat un moment de cotitură. Sub conducerea lui, Snowflake a accelerat expansiunea, a intrat agresiv pe segmentul enterprise şi s-a pregătit pentru momentul care avea să o ducă definitiv în istorie. Acest moment a fost septembrie 2020, când Snowflake s-a listat la New York Stock Exchange sub simbolul SNOW. IPO-ul a ridicat aproximativ 3,4 miliarde de dolari, iar compania a ajuns la o evaluare de peste 70 de miliarde de dolari chiar în prima zi de tranzacţionare, devenind cea mai mare listare din istoria industriei software. Preţul acţiunii aproape s-a dublat la debut, iar intrarea în acţionariat a atras inclusiv interesul Berkshire Hathaway, o raritate în zona companiilor tehnologice foarte tinere — un semnal puternic în privinţa credibilităţii şi potenţialului său (do.starweaver.com; Wesleyan Business Review). După IPO, Snowflake nu a rămas doar povestea unui succes financiar spectaculos. Platforma a continuat să evolueze. Compania rulează pe AWS, Azure şi Google Cloud, ceea ce îi oferă acces la clienţi globali şi flexibilitate reală. A lansat Snowpark, un mediu dedicat dezvoltatorilor, a extins capabilităţile de analiză şi colaborare între organizaţii şi a început să integreze tot mai profund componente de inteligenţă artificială şi machine learning, intuind foarte devreme direcţia în care merge întreaga industrie (en.wikipedia.org/Snowflake_Inc). În prezent, Snowflake se repoziţionează strategic în jurul AI. Odată cu schimbările recente de leadership şi venirea lui Sridhar Ramaswamy, compania şi-a consolidat ambiţia de a deveni infrastructura centrală pentru inteligenţa artificială aplicată pe datele reale ale companiilor. Prin achiziţii şi dezvoltări de produs, Snowflake transmite mesajul clar că nu vrea să fie doar locul unde sunt stocate datele, ci platforma unde acestea devin valoare, decizie şi avantaj competitiv, scrie wsj.com.  

    Cinci lecţii din povestea Snowflake

    1. Inovaţia adevărată înseamnă să construieşti o soluţie nouă pentru o lume nouă.
    Snowflake nu a cosmetizat tehnologiile vechi, ci a creat o arhitectură gândită direct pentru cloud, ceea ce i-a oferit un avantaj clar.

    2. Construirea în linişte poate aduce forţă pe termen lung.
    Perioada de dezvoltare fără presiune publică a permis companiei să iasă pe piaţă cu un produs matur şi sigur.

    3. Leadershipul potrivit poate transforma o idee bună într-un succes global.
    Fondatorii au adus inovaţia, iar Frank Slootman a adus strategia şi viteza necesare pentru a scala compania.

    4. Sincronizarea cu trendurile mari ale economiei este esenţială.
    Snowflake a crescut odată cu explozia cloudului şi a volumului de date, iar acest context i-a amplificat succesul.

    5. Valoarea adevărată apare când compania devine infrastructură critică, nu doar furnizor de tehnologie.
    Snowflake a devenit un element central pentru modul în care organizaţiile lucrează cu datele, nu doar un instrument tehnic.

     

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Noi tesnsiuni: Preşedintele Trump a ameninţat că va impune tarife vamale de 100% asupra Canadei dacă va semna acordul discutat cu Beijingul

    Preşedintele SUA a ameninţat sâmbătă că va impune tarife vamale de 100% asupra Canadei, în cazul în care aceasta va încheia un acord cu China, pe fondul reaprinderii tensiunilor comerciale din America de Nord, scrie FT. 

    Donald Trump l-a acuzat pe prim-ministrul Canadei, Mark Carney, că încearcă să transforme Canada într-un „port de tranzit” pentru mărfurile chinezeşti şi a ameninţat că va reaprinde un război comercial, după luni de detensionare.

    Canada şi China au convenit să ridice barierele comerciale pentru vehiculele electrice şi pentru rapiţă, după ce Carney s-a întâlnit săptămâna trecută la Beijing cu preşedintele chinez Xi Jinping, în contextul eforturilor celor două ţări de a-şi repara relaţiile.

    Iniţial, Trump l-a încurajat pe Carney, afirmând: „dacă poţi obţine un acord cu China, ar trebui să faci asta”. Însă sâmbătă, preşedintele SUA şi-a schimbat tonul într-o postare pe platforma sa, Truth Social.

    „Dacă guvernatorul Carney crede că va transforma Canada într-un port de tranzit pentru ca China să trimită bunuri şi produse în Statele Unite, se înşală amarnic”, a scris Trump, folosind un titlu pe care l-a folosit în mod repetat pentru a ironiza liderii canadieni.

    „Dacă Canada face un acord cu China, va fi imediat lovită de tarife de 100% pentru toate bunurile şi produsele canadiene care intră în S.U.A.”, a adăugat el.

    Tensiunile dintre Trump şi Carney au reapărut în această săptămână la World Economic Forum, la Davos. Liderul canadian a fost apreciat pe scară largă pentru un discurs în care a susţinut că ordinea internaţională bazată pe reguli traversează o „ruptură, nu o tranziţie”. El a făcut apel la „puterile de mijloc” ale lumii să se unească ca răspuns, fără a-l menţiona direct pe Trump.

    Discursul susţinut în faţa Forumului Economic Mondial a fost văzut pe scară largă drept o critică la adresa comportamentului tot mai imprevizibil al lui Trump, care încearcă să cumpere Groenlanda de la Danemarca, aliat NATO.

    Trump a replicat în intervenţia sa la forum: „Canada trăieşte datorită Statelor Unite. Ţine minte asta, Mark, data viitoare când faci astfel de declaraţii.”

  • Ursula von der Leyen, în India pentru finalizarea acordului de liber schimb UE–India

    Potrivit agenţiei EFE, cele două părţi speră să ajungă la un acord final în cadrul summitului bilateral programat marţi, la New Delhi.

    La scurt timp după aterizarea în capitala indiană, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj sugestiv.

    „Mama tuturor acordurilor comerciale. Ne apropiem de Acordul de Liber Schimb”. Declaraţia arată importanţa acordului de liber schimb UE–India, considerat unul dintre cele mai ambiţioase proiecte comerciale ale Bruxelles-ului.

    Preşedinta Comisiei Europene a fost întâmpinată la aeroport de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Randhir Jaiswal, alături de ministrul adjunct al comerţului şi industriei, Jitin Prasada. Oficialii indieni au evidenţiat faptul că vizita Ursulei von der Leyen marchează o nouă etapă în consolidarea parteneriatului strategic UE–India.

    Cu câteva ore înaintea sosirii Ursulei von der Leyen, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a ajuns la rândul său la New Delhi, urmând ca delegaţia UE să fie completată de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.

    Luni, liderii europeni vor participa, alături de premierul Narendra Modi, la cea de-a 77-a paradă a Zilei Republicii Indiei, în calitate de invitaţi de onoare.

    Marţi va avea loc cel de-al 17-lea summit bilateral UE–India, eveniment-cheie în care părţile speră să finalizeze acordul de liber schimb UE–India.

    Dacă va fi semnat, tratatul ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, acoperind aproximativ două miliarde de persoane şi circa un sfert din PIB-ul global.

    În prezent, India este doar al nouălea partener comercial al UE, reprezentând 2,4% din comerţul total cu mărfuri, mult în urma Statelor Unite şi Chinei. Bruxelles-ul vede însă în acordul de liber schimb UE–India o oportunitate de a-şi diversifica parteneriatele şi de a reduce dependenţa de China.

    Pe lângă comerţ, agenda vizitei include investiţii în tehnologie digitală, hidrogen verde, energie solară, mobilitatea forţei de muncă, dar şi un acord major în domeniul securităţii şi apărării. Un eventual succes ar pune capăt unui maraton diplomatic de aproape 20 de ani, marcat de dispute privind brevetele şi taxele vamale.

  • Cine este tânăra de doar 25 de ani din Bucovina care şi-a deschis propria afacere în urmă cu cinci ani şi are mare succes? Ea povesteşte şi care sunt greşelile făcute de aceasta în afaceri

    100 Tineri manageri de top. Andreea Druţă, Fondatoare şi CEO, Lapterra din Bucovina

    Fondatoare şi CEO, Lapterra din Bucovina

    25 de ani

    La 20 de ani, a deschis primul laborator de cofetărie, Lapterra. Alături de întreaga echipă, pregăteşte prăjituri al căror secret stă ascuns în caietul de reţete moştenit de la bunica. Este convinsă că totul are o rezolvare şi nu acceptă să i se spună că „nu se poate”. Este convinsă, de asemenea, că nu există probleme, ci există soluţii.

     

    Start cu impact

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne. Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    La primul Crăciun, am luat mai multe comenzi decât capacitatea mea şi nu am putut onora foarte multe dintre ele. Pentru că nu am vrut să dezamăgesc clienţii, după sărbători am fost personal la fiecare dintre ei şi le-am oferit un cadou din partea mea. Am învăţat să mă organizez mai bine şi să NU repet experienţa. Nu trebuie niciodată să tragi linia, întotdeauna este un punct şi de la capăt. A merge mai departe este cea mai bună soluţie, fie că te apropii de eşec, fie de succes. Greşelile sunt făcute pentru a învăţa din ele, nu pentru a dramatiza. 

     

    Traseu şi Ambiţie

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine? Povesteşte-ne despre traseul tău profesional.

    Responsabilităţile nu sunt niciodată în spate, sunt întotdeauna în faţă. Trecutul este o lecţie din care învăţăm, prezentul şi viitorul sunt lecţii la care participăm. Dacă aş sta în fiecare zi să văd ce duc în spate şi mai ales dacă aş conştientiza, ar trebui să mă prăbuşesc în fiecare zi. De aceea, orizontul este cea mai bună soluţie atunci când priveşti în viitor. Aşa cum în raniţa fiecărui soldat există bastonul de mareşal, aşa şi în fiecare dintre noi există ideea de a fi CEO. Este esenţial, atunci când vrei să fii CEO, ca tu să fii primul om din echipa din care faci parte. Oamenii cu care lucrezi nu trebuie să fie niciodată angajaţii tăi, ci colegii tăi, eventual partenerii tăi. Visul meu este ca fiecare dintre oamenii cu care lucrez să simtă acel baston de mareşal şi că ei, la rândul lor, într-o bună zi, ar putea fi antreprenori sau CEO.

     

    Echilibru şi inspiraţie

    Job + viaţă personală = echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Cu presiune constantă, responsabilitate extinsă şi într-un ritm alert, nu este uşor să găseşti echilibrul – şi, uneori, nici realist să-l cauţi imediat. Anul acesta l-am dedicat creşterii businessului, dar, cu toate acestea, în interiorul meu va rămâne un spaţiu deschis spre echilibru: între mine şi muncă, între cine sunt şi ceea ce fac. Am învăţat că ai nevoie de spaţii mici în care să te întorci la tine. Pentru mine, acele spaţii înseamnă sport şi oameni dragi. Totodată, un alt „spaţiu mic” este psihoterapia, care nu este un răspuns la o prăbuşire, ci, mai degrabă, un cadou pentru cine vreau să devin.

  • Ţara unde ninsoarea şi ploile abundente au ucis 61 de persoane în trei zile

    Ninsoarea şi ploile abundente au ucis 61 de persoane în Afganistan în ultimele trei zile, au declarat sâmbătă oficialii însărcinaţi cu dezastre. Un drum important a fost distrus, iar curentul electric a fost întrerupt în mai multe provincii.

    Decesele au avut loc în principal în provinciile centrale şi nordice între miercuri şi vineri, potrivit unei hărţi publicate de autoritatea de gestionare a dezastrelor din Afganistan (ANDMA), conform AFP.

    „Cifrele iniţiale ale victimelor şi distrugerilor” includ, de asemenea, 110 persoane rănite şi 458 de case care au fost distruse parţial sau complet, a anunţat ANDMA pe platforma de socializare X.

    Un total de 360 ​​de familii au fost afectate, a declarat un purtător de cuvânt care a cerut oamenilor, într-un mesaj video, să evite deplasările inutile pe drumurile înzăpezite.

    Purtătorul de cuvânt a mai declarat pentru AFP că majoritatea victimelor au fost cauzate de prăbuşiri de acoperişuri şi avalanşe, în timp ce multe au murit şi din cauza degerăturilor la temperaturi sub zero grade.

    Departamentul de urgenţă din provincia Kandahar, din sudul ţării, a declarat că şase copii au fost ucişi miercuri, după ce acoperişul casei lor s-a prăbuşit din cauza vântului puternic şi a ploilor abundente. Casele au fost avariate şi în alte cartiere.

    Autostrada Salang, unul dintre principalele drumuri din Afganistan, a fost închisă, au declarat autorităţile din provincia Parwan, la nord de Kabul. Autostrada este o legătură vitală cu provinciile nordice ale Afganistanului.

    De asemenea, au fost distribuite alimente călătorilor blocaţi într-o trecătoare montană din centrul provinciei Bamyan, la vest de capitală. O linie de transport care importă electricitate din Uzbekistan a fost, de asemenea, avariată joi, lăsând gospodăriile din aproape 12 provincii fără curent electric.

    „Echipele tehnice sunt pregătite, dar nu pot ajunge în zonă din cauza blocajului de la trecătoarea Salang”, a declarat Mohammad Sadiq, purtătorul de cuvânt al companiei naţionale de energie electrică din Afganistan, DABS.

    Ninsoarea şi ploaia abundentă au distrus, de asemenea, magazine şi au ucis animale în diferite părţi ale ţării, predominant rurală.

    „Zăpada şi ploaia, atunci când sunt gestionate corespunzător, contribuie pozitiv la mediul înconjurător şi la mijloacele de trai din Afganistan”, a scris cotidianul Kabul Times într-un editorial. „Totuşi, fără o pregătire suficientă şi o intervenţie la timp, aceste fenomene naturale se pot transforma rapid în surse de tragedie”, a precizat acesta.

    Aproximativ jumătate din populaţia Afganistanului, de peste 40 de milioane de locuitori, va avea nevoie de asistenţă umanitară în acest an, potrivit Naţiunilor Unite, după o scădere bruscă a asistenţei externe în ultimii ani. Dezastrele naturale, cum ar fi cutremurele şi seceta, agravează adesea lupta zilnică pentru supravieţuire.