BusinessMagazin

Blog

  • Meet the CEO. Cum se construieşte un proiect de 50 de milioane de euro: echipa, infrastructura şi strategia din spatele lui Nibiru

    „Cum să facem mai multe categorii de clienţi să se simtă bine în acelaşi loc este ceea ce ne ţine treji noaptea”, spune Andrei Şelaru, CEO al Nibiru, despre el şi asociaţii săi, referindu-se la felul în care ar trebui să se dezvolte noua destinaţie. 50 de milioane de euro este valoarea investiţiei. Ţinta? Un trafic de 50.000 de oameni pe zi, spune Selly, aşa cum este cunoscut publicului larg. Are 24 de ani, s-a consacrat din postura de creator de conţinut, a pivotat în muzică, film, s-a implicat în dezvoltarea festivalului Beach, Please!, iar acum pariază pe conceptul Nibiru. Deşi vizibilitatea publică îl poziţionează central în proiect, Nibiru este construit de o echipă extinsă: arhitecţi, ingineri, consultanţi, constructori, manageri de proiect, echipe operaţionale şi specialişti în entertainment. Complexitatea proiectului presupune procese şi responsabilităţi distribuite, iar execuţia implică coordonarea unui număr mare de profesionişti.


     

     

  • Piaţa crypto în săptămâna aceasta: Bitcoin coboară spre high-80k, iar stablecoin-urile sunt baza de lichiditate a pieţei

    • BingX: Indicatorii de reţea rămân stabili, tranzacţiile zilnice se menţin solide, iar taxele de gas rămân scăzute, chiar dacă preţul se mişcă în tandem cu BTC.
    • BingX: Stablecoin-urile susţin lichiditatea pieţei, iar capitalizarea agregată se află aproape de maxime istorice, peste 290 mld. USD.
    • BingX: Volatilitatea nu produce depeg-uri relevante în această săptămână, iar piaţa preferă stablecoin-uri complet garantate, susţinute de rezerve fiat.
    • BingX: Claritatea de reglementare în SUA şi Europa susţine cererea, iar stablecoin-urile în dolari rămân stratul principal de decontare pe CEX şi în DeFi.
    • BingX: Altcoin-urile şi tokenurile DeFi rămân slabe şi volatile, iar capitalul se mută în defensivă spre BTC, ETH şi strategii de randament pe stablecoin-uri.

    Bitcoin intră într-o nouă săptămână sub presiune constantă şi revine spre zona high-80.000 USD, după ce tentativa de a se menţine peste pragul de 93.000 USD a eşuat. Slăbiciunea reînnoită din acţiunile globale de tech şi din segmentul AI se transmite rapid către activele digitale, împingând BTC sub suporturile de scurt termen şi menţinând un sentiment prudent în piaţă.

    Din punct de vedere tehnic, structura rămâne una de consolidare largă între mid-80.000 şi mid-90.000 USD, interval care defineşte evoluţia preţului din finalul lunii noiembrie. Mişcarea recentă poziţionează însă Bitcoin mai aproape de limita inferioară a acestui canal şi întăreşte abordarea de tip „wait-and-see” în rândul traderilor, într-un context în care corelaţia cu pieţele de acţiuni rămâne ridicată.

    Ethereum rezistă relativ mai bine decât Bitcoin, dar nu scapă de presiunea generală. După ce a coborât din zona 3.300 USD, ETH testează nivelurile low-3.000 USD, iar încercările recente de a recupera rezistenţa 3.300–3.400 USD se sting rapid. Pe ansamblul săptămânii, evoluţia este aproximativ plată spre uşor negativă.

    În contrast cu volatilitatea preţului, indicatorii on-chain pentru Ethereum rămân stabili: volumele zilnice de tranzacţii sunt sănătoase, iar comisioanele (gas) persistă la niveluri scăzute. Aceste date sugerează o activitate de bază solidă, chiar dacă ETH continuă să se mişte într-un tipar de „beta” faţă de Bitcoin, mai degrabă decât să îşi contureze un trend independent.

    Stablecoin-urile, principalul refugiu de lichiditate
    În acest context, stablecoin-urile îşi consolidează rolul de ancoră a pieţei. Analizele de final de an indică o capitalizare agregată apropiată de maxime istorice, de peste 290 miliarde USD, susţinută de o claritate de reglementare tot mai bună atât în SUA, cât şi în Europa. Spre deosebire de episoadele de stres din noiembrie, volatilitatea din această săptămână nu a generat depeg-uri relevante, ceea ce întăreşte preferinţa investitorilor pentru stablecoin-uri complet garantate, fiat-backed.

    Oferta în creştere şi certitudinea juridică sporesc atractivitatea stablecoin-urilor denominate în dolari ca principal strat de decontare pe bursele centralizate şi în pieţele monetare DeFi, dar şi ca instrument defensiv într-o fază de incertitudine macro.

    În paralel, tokenurile DeFi şi altcoin-urile rămân, în ansamblu, sub presiune. Capitalul se roteşte defensiv către BTC, ETH şi strategii pe stablecoin-uri orientate spre randament, în timp ce multe L1-uri, L2-uri şi sectoare tematice — de la gaming şi meme până la tokenuri de guvernanţă DeFi — se confruntă cu volatilitate ridicată şi dificultăţi în a susţine reveniri durabile.

    Traderii descriu această etapă drept una tactică, nu structurală, pentru expunerea pe altcoin-uri. Oportunităţile sunt legate mai degrabă de lichiditate, catalizatori punctuali şi alinierea la narative specifice — precum RWA sau lanţuri high-throughput — decât de un momentum general care să indice debutul unui nou „alt season”.

    Sursa: BingX

  • Dorel la nivel mondial: un aeroport care a costat circa 20 de miliarde de dolari se scufundă

    Aeroportul Internaţional Kansai (KIX) din Japonia se scufundă în mare, potrivit Express. Construcţia care a costat circa 20 de miliarde de dolari este considerată unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de infrastructură de acest tip. La inaugurarea din 1994 a fost considerat o realizare de referinţă în ingineria civilă.

    Aeroportul a fost construit pe două insule artificiale din Golful Osaka, care sunt conectate la continent printr-un pod de 2,1 km. Dar, în ciuda structurilor sale inovatoare impresionante, aeroportul se scufundă în mare. Până în prezent, s-a scufundat la aproximativ 12 metri. În ciuda acestui fapt, continuă să găzduiască zboruri charter către toată Asia.

    Inginerii au încercat să salveze aeroportul, dar viitorul său rămâne incert. Iniţial, specialiştii au spus că scufundarea se va opri la adâncimea de 4 metri, iar stabilitatea va fi garantată cel puţin 50 de ani. Însă, după doar şase ani de la deschidere, părţi din cele două insule artificiale au ajuns deja la pragul de 4 metri, care nu mai asigură protecţie împotriva inundaţiilor.

    Pentru a salva aeroportul şi insulele a fost construit un dig uriaş. Aproximativ 117 milioane de lire sterline au fost cheltuite pentru ridicarea digului, deşi unii ingineri consideră că acest lucru este prea puţin şi prea târziu.

    În 2018, taifunul Jebi a lovit Golful Osaka, inundând pista şi provocând o întrerupere de două săptămâni a activităţilor.

    Acest incident a determinat modernizări suplimentare, inclusiv ridicarea digului cu încă 2,7 metri pentru a proteja aeroportul împotriva viitoarelor inundaţii. Unele predicţii consideră că, până în 2056, secţiuni ale insulelor s-ar putea scufunda cu peste patru metri faţă de nivelul mării.

    În total, 25% dintre toţi vizitatorii străini din Japonia au intrat în ţară anul trecut prin KIX.

    În prezent, aeroportul este în curs de renovare. Lucrarea, în valoare de 740 de milioane de dolari, are rolul să crească capacitatea şi să consolideze rolul aeroportului de centru regional de transport.

  • Premierul Ilie Bolojan spune că programul Rabla va continua în 2026, însă la o intensitate semnificativ mai redusă, iar finanţarea acordată de stat va fi corelată cu nivelul producţiei naţionale

    Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), că programul Rabla va continua în 2026, însă la o intensitate semnificativ mai redusă, iar finanţarea acordată de stat va fi corelată cu nivelul producţiei naţionale.

    Premierul a precizat că limitarea programului este determinată atât de faptul că România şi-a îndeplinit indicatorii asumaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi de constrângerile bugetare.

    Deciziile privind această schemă vor fi luate după adoptarea bugetului pe anul 2026, iar înainte de implementare vor fi discutate de Guvern cu partenerii din industria auto.

    Reprezentanţii industriei auto au solicitat reluarea programului Rabla, având în vedere pierderile înregistrate în acest an ca urmare a limitării programului guvernamental. Aceştia au arătat că reducerea numărului de autovehicule finanţate prin program, de la 30.000 în 2024 la 19.000 în 2025, ar putea genera riscul pierderii a aproximativ 5.000 de locuri de muncă în această industrie.

    Participanţii la întâlnire au prezentat premierului o serie de probleme de ordin economic şi social cu care se confruntă sectorul, în special în ceea ce priveşte impozitul minim pe cifra de afaceri, costul energiei electrice, programul Rabla, plafonarea preţului la energie, taxa de cogenerare, salarizarea angajaţilor şi aplicarea Codului muncii.

    Una dintre solicitările principale ale industriei a vizat eliminarea, începând cu anul 2026, a impozitului minim pe cifra de afaceri, considerat discriminatoriu, precum şi conceperea bugetului pentru anul viitor fără includerea acestei taxe. Premierul şi-a exprimat disponibilitatea de a analiza reducerea acestui impozit, în anumite condiţii, subliniind însă că o astfel de măsură nu poate fi aplicată exclusiv industriei auto, ci trebuie să vizeze întreaga economie.

    Un alt subiect important abordat a fost costul energiei electrice. În acest context, reprezentanţii ACAROM au solicitat elaborarea unei foi de parcurs pentru diminuarea costurilor energiei în perioada 2026–2030. Premierul a explicat că reducerea preţurilor la energia electrică va fi posibilă pe măsură ce vor creşte capacităţile de producţie la nivel naţional.
     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 428 mil. lei printr-o licitaţie de titluri de stat, la o dobândă de 6,91% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 428 milioane lei printr-o licitaţie de titluri de stat cu scadenţa în iulie 2040, la o dobândă de 6,91% pe an. 

    Emisiunea a avut o valoare nominală de 500 milioane lei, iar volumul total al cererii a fost de 542,8 mil. de lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 467,8 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 428 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 351 milioane lei.

    Ofertele necompetitive au fost 75 milioane lei.

    Rata cuponului a fost 7,25%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de ajudecare 6,90%. 


     

     

  • Premierul Bolojan la moţiunea de cenzură: Ar fi trebuit să lăsăm România să ajungă în criză?

    Premierul Ilie Bolojan a apărat măsurile adoptate de Guvernul său, în timpul dezbaterii pe moţiunea de cenzură, luni, în Parlament, subliniind că acestea au stabilizat economia şi au evitat o criză financiară.

    Ilie Bolojan a amintit obiectivele pe care şi le-a asumat la preluarea funcţiei: „Am anunţat atunci trei direcţii principale pentru ceea ce urma să facă guvernul. Ordine în finanţe, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni. Acestea rămân valabile şi pentru anul care urmează”.

    Şeful Guvernul a anunţat că măusrile adoptate în decursului anului, deşi dificile, „au pus ţara noastră pe calea cea bună”.

    „Când am preluat guvernarea, România era pe cale să se piardă încrederea pieţelor financiare. Asta ar fi însemnat fuga investiţiilor, dobânzi foarte mari, intrarea în incapacitatea de a ne mai împrumuta şi în cele din urmă complicaţii sociale foarte mari”, a continuant premierul.

    Liderul de Guvern a mai subliniat că măsurile „au presupus sacrificii din partea românilor, cărora le mulţumesc din nou pe această cale”.

    Acesta a prezentat şi rezultatele măsurilor luate de la preluarea mandatului. „Agenţiile de rating au menţinut România în rândul ţărilor recomandate pentru investiţii. Pentru primele 10 luni ale anului avem deja o reducere a deficitului faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. De asemenea, veniturile încasate la buget au crescut cu peste 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi prin îmbunătăţirea colectării. Pentru prima dată, în acest an, în octombrie, România s-a împrumutat la dobândă sub cele din ultimul an dovadă care vine încrederea investitorilor. De asemenea, ne-am scăzut cheltuielile de personal din sectorul public faţă de luna din anul anterior. Pentru că am început să facem ordine în finanţe”, adăugând: „ Anul viitor nu vor mai exista creşteri de taxe şi impozite”.

    Oficialul a anunţat şi priorităţile pentru anul următor, acesta fiind combaterea evaziunii fiscale, atragerea de fonduri europene şi aşezarea unor baze solide economice.

    Premierul a criticat şi iniţiatorii moţiunii de cenzură, spunând: „semnatarii moţiunii livrează doar haos şi scandal”, fără să propună alternative.

    „Ar fi trebuit să lăsăm România să ajungă în criză? Ar fi trebuit să continuăm cu cheltuiele şi să adâncim deficitul? Ar trebui să nu investim în apărare şi să lăsăm România vulnerabilă?”, a conchis liderul de la Palatul Victoria.

     

  • Agricover Credit împrumută 25 mil. euro de la Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea fermierilor români

    Agricover Credit IFN, divizia de finanţare a grupului Agricover, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusinessul românesc, a contractat un împrumut de 25 mil. euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

    Împrumutul facilitează accesul la credite pentru fermierii de mici dimensiuni, în cadrul mandatului InvestEU, cu accent pe creşterea productivităţii, adoptarea practicilor agricole sustenabile şi sprijinirea tinerilor fermieri, într-un sector care joacă un rol important în economia locală, arată un anunţ comun al celor două instituţii.

    Agricultura angajează peste 20% din forţa de muncă a României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, şi contribuie cu aproximativ 4% la produsul intern brut, potrivit datelor citate în comunicat. În acest context, accesul la finanţare rămâne una dintre principalele provocări pentru fermele mici şi medii, în special în perioadele marcate de volatilitate climatică şi presiuni asupra costurilor.

    „Finanţarea îmbunătăţeşte accesul la resurse de care este mare nevoie pentru microîntreprinderi şi sprijină tinerii fermieri dintr-un sector vital pentru Europa”, spune vicepreşedintele BEI, Ioannis Tsakiris.

    La rândul său, managementul Agricover Credit subliniază că noua facilitate vine într-un moment în care fermierii se confruntă cu multiple presiuni. „Această nouă facilitate va sprijini fermierii, ajutându-i să adopte tehnologii moderne şi de-asemenea, va contribui la transformarea peisajului agricol românesc, asigurând fermierilor resursele necesare pentru a prospera, mai ales în aceste momente pline de provocări.”, spune Serhan Hacisuleyman, director general al Agricover Credit.

    Pe lângă componenta de finanţare, acordul include şi servicii de asistenţă tehnică oferite de BEI, prin platforma de consiliere InvestEU, care vizează îmbunătăţirea practicilor de acordare a microcreditelor şi dezvoltarea portofoliului destinat micilor fermieri.


     

     

  • Sporturile de iarnă privite prin ochii tinerilor: schiatul şi snowboardingul sunt pasiuni care costă. Andra, 26 de ani: „Echipamentul a fost o investiţie în sine. Pentru un singur weekend la schi în România plătesc de obicei în jur de 1.000-1.500 de lei”

    Suntem în luna decembrie, iar zăpada dă semne de apariţie în unele zone montane. Sezonul de schi e pe punctul de a începe, dar tinerii întârzie să apară pe pârtie. Deşi schiurile sau plăcile de snowboard sunt iubite la nivel global, datele arată că interesul tinerilor din generaţia Z a început să scadă de la an la an.

    Per ansamblu, schiatul în România rămâne relativ accesibil comparativ cu alte destinaţii alpine din Europa, însă, nu este nicidecum un sport ieftin, mai ales dacă luăm în calcul şi achiziţia echipamentului.

    Dar cum se raportează tinerii Gen Z din România la sporturile de iarnă? Karina, o studentă în vârstă de 21 de ani, merge la schi de când era mică datorită tatălui ei care i-a influenţat această pasiune pentru adrenalină.

    „În prezent merg la schi în vacanţe şi merg de obicei undeva mai aproape de casă. Mereu aleg să merg la Câmpulung, Cârlibaba sau chiar Vatra Dornei, unde pârtiile sunt chiar mulţumitoare. Am momente în care merg cu familia şi cu prietenii de familie la schi în vacanţă, dar, în ultimii ani, cel mai des merg cu prietenii. De obicei mergem o singură zi, e mult mai facil aşa, adică alegem pârtii care sunt la o oră sau două ore de condus, care să fie cât mai aproape de casă”, spune Karina.

    Tânăra mărturiseşte că abia recent, după 11 ani de schiat pe diverse pârtii, a considerat necesar să investească în echipament profesionist, pentru care a plătit aproximativ 2.000 lei. Până acum, tânăra menţionează că s-a orientat şi spre variante mai convenabile la preţ, precum echipamente second-hand. Totuşi, e de părere că atunci când eşti student, timpul şi banii nu îţi permit să poţi practica des această pasiune, de altfel, importantă pentru ea.

    „Când eşti student ai foarte puţin timp liber pe an, în special în perioada de iarnă, mai ales că timpul e limitat şi poţi practica sportul acesta doar în acest sezon. Un alt aspect ar fi faptul că e destul de complicat să transporţi echipamentul de schi cu tine, adică dacă mergi cu maşina trebuie să îţi pui schi-urile pe bancheta din spate, dacă ai loc, sau dacă nu, pe maşină. Cu trenul e semnificativ mai complicat, mai ales că nu sunt uşoare deloc”, mai adaugă ea.

    În sezonul de schi 2025, conform informaţiilor regăsite pe site-urile domeniilor schiabile din ţară, preţul unui ski-pass pentru o singură zi în România se situează, în general, într-un interval cuprins între aproximativ 145 de lei şi 265 de lei pentru adulţi. Staţiunile mai mici sau regionale (Păltiniş, Straja, Cavnic, Harghita Băi, Azuga) practică tarife mai accesibile, de regulă între 145–170 lei/zi, în timp ce staţiunile mari şi foarte solicitate, precum Poiana Braşov, Sinaia sau Predeal, ajung la valori mai ridicate, de 210–265 lei/zi, mai ales în weekend.

    Pentru unii tineri, precum Andra, în vârstă de 26 de ani, pasiunea pentru schi rămâne destul de puternică  şi reprezintă o investiţie considerabilă, pentru care a economisit treptat. Pârtia pe care o frecventează cel mai des este cea din Transalpina, un loc care îmbină peisaje spectaculoase şi o pârtie destul de generoasă.

    „Echipamentul a fost o investiţie în sine pentru că tot ceea ce ţine de schiat – schiuri, beţe, clăpari, cască şi costumul de schi – nu este neapărat ieftin. Le-am cumparat în timp, după ce am început să merg an de an la schi. Pe întregul echipament am plătit undeva la 4.000 de lei aproximativ, iar pentru un weekend la schi în România plătesc de obicei în jur de 1.000-1.500 de lei, preţ care cuprinde ski-pass pe două sau trei zile, cazare, transport, mâncare etc)”, spune ea.

    La polul opus, Ştefania, în vârstă de 26 de ani, preferă placa în locul schiurilor, pentru care investeşte în echipament o dată la câteva sezoane, şi merge adesea în străinătate pentru a îşi practica sportul de iarnă preferat.

    „Eu am mers în Italia şi Franţa. Avantajele în unele locuri din alte ţări sunt preţurile care sunt  aproximativ la fel ca la noi, poate chiar mai mici, şi poţi să te cazezi chiar pe pârtie sau în imediata apropiere fără să trebuiască sa dai o avere pentru acest lux. În plus, ai la dispoziţie kilometri întregi de pârtie care ajută la a nu se forma cozi uriaşe şi a avea locuri noi de schiat în fiecare zi”, explică tânăra.

    Pasiunea tinerilor Gen Z pentru sporturile de iarnă se loveşte însă constant de un obstacol greu de evitat: preţul. În lipsa unor alternative mai accesibile, pârtiile riscă să se golească de tineri şi să devină un privilegiu doar pentru cei care îşi permit.

    Potrivit unui studiu realizat în 2024 de National schi Areas Association (NSAA), pe populaţia din Statele Unite, vârsta medie a participanţilor la sporturile de iarnă indică o tendinţă de îmbătrânire graduală. Acelaşi studiu indică faptul că, în prezent, ponderea tinerilor schiori este de doar 27%, în scădere faţă de ponderea de acum zece ani de 31%.

    Nici în Europa situaţia nu stă diferit. Preţurile au început să crească foarte mult în ultimii ani, iar tinerii au un buget limitat. Un raport realizat anul acesta de Assoutenti, asociaţie italiană pentru protecţia consumatorilor, arată că preţurile permiselor de schi în Dolomiţi şi Apenini sunt prevăzute să crească cu 40% comparativ cu anul 2021. Preţul mediu în Europa pentru un daily ski-pass ajunge la peste 60 de euro de persoană, o creştere de aproximativ 25% faţă de situţia de dinainte de pandemie, arată o analiză publicată în 2023 de Radical Storage.

     

     

     

     

  • Bolojan, către semnatarii moţiunii de cenzură: Mi se pare periculos cum vă raportaţi la apărare

    Ilie Bolojan a spus că Opoziţia poate critica oricât de mult guvernul, deoarece acesta este dreptul opoziţiei.

    „Dar mi se pare cu adevărat periculoasă maniera în care vă raportaţi la apărarea ţării noastre. Prima noastră datorie este siguranţa românilor. Ideea că avem de ales între apărare pe de-o parte şi sănătate şi educaţie pe de alta, este una populistă. Un stat puternic are nevoie şi de o apărare pe măsură şi de sisteme publice funcţionale. Investiţia în industria noastră de apărare va genera locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii şi oportunităţi pentru România”, a spus Bolojan.
    Premierul a avut şi câteva consideraţii despre titlul moţiunii de cenzură, fiind de cărere că acesta „încearcă să pună etichete nemeritate”, şi este folosit „pentru a dezbina o întreagă naţiune”.

    „<România nu este de vânzare > – se numeşte această moţiune de cenzură împotriva unui guvern care a crescut redevenţele pentru petrolul şi gazele extrase din subsolul României, care a scos din sarcina statului şi a pus în sarcina companiei să plătească costurile de mediu, costuri de peste jumătate de miliard de euro. Da, asta înseamnă să nu vinzi ţara, ci să obţii ceea ce i se cuvine”, a comentat Ilie Bolojan.

    El a mai spus că „mingile şi spectacolul îşi au locul lor, pe stadioane”, în vreme ce în parlament „e nevoie de resposabilitate, de seriozitate şi de discuţii corecte pentru ceea ce are nevoie ţara noastră”.

    „România are nevoie astăzi de responsabilitate şi are nevoie să continue să meargă pe drumul corect. Ţara noastră nu îşi permite o criză economică şi nici una politică. Oamenii aşteaptă de la noi maturitate şi onestitate. Prin urmare, singura decizie raţională este respingerea acestei moţiuni de cenzură”, a mai spus premierul.

  • Semnale de alarmă din a doua economie a lumii: China înregistrează cel mai slab ritm al consumului din afara pandemiei, în timp ce investiţiile şi piaţa imobiliară trag ţara spre o criză prelungită

    Economia Chinei dă noi semne de slăbiciune accentuată: investiţiile au continuat să se prăbuşească, iar vânzările cu amănuntul au crescut în cel mai lent ritm din istorie, cu excepţia perioadei pandemiei. Dezechilibrul tot mai vizibil dintre producţia industrială şi cererea internă alimentează tensiunile comerciale cu partenerii globali ai Beijingului, informează Bloomberg.

    În timp ce fabricile continuă să producă aproape fără pauză, consumul intern rămâne anemic. Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% în noiembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut; cel mai slab rezultat înregistrat vreodată în afara şocului provocat de Covid-19. Datele au fost sub toate estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg, care mizau pe o creştere de 2,9%, identică celei din luna precedentă.

    Producţia industrială a avansat cu 4,8%, uşor sub nivelul din octombrie (4,9%), în timp ce investiţiile în active fixe au scăzut cu 2,6% în primele 11 luni ale anului, pe fondul colapsului continuu al sectorului imobiliar. Rata şomajului urban a rămas constantă, la 5,1%, fără a oferi însă semne reale de redresare economică.

    Pieţele financiare au reacţionat prudent: contractele futures pe obligaţiunile guvernamentale chineze pe 30 de ani şi-au redus din pierderi după publicarea datelor, în timp ce bursele din Hong Kong au rămas pe minus. Indicele Hang Seng China Enterprises a scăzut cu până la 1,2%, înainte de a recupera parţial.

    „Economia s-a confruntat cu multiple provocări în noiembrie”, a transmis Biroul Naţional de Statistică (NBS) într-un comunicat oficial. „Instabilităţile şi incertitudinile externe au fost numeroase, iar cererea internă a rămas insuficientă.”

    Incapacitatea Chinei de a revitaliza consumul intern expune tot mai mult economia la şocuri externe, după ce creşterea din acest an s-a bazat în mare măsură pe cererea externă, în pofida războiului tarifar relansat de preşedintele american Donald Trump. Analiştii anticipează o încetinire a exporturilor în lunile următoare, după un 2025 surprinzător de puternic, pe fondul extinderii protecţionismului şi al intensificării tensiunilor comerciale, nu doar cu SUA, ci şi cu alte economii majore.

    Autorităţile chineze susţin că vor adopta politici macroeconomice mai agresive, vor stimula cererea internă şi vor optimiza structura ofertei, potrivit NBS. Însă scepticismul persistă.

    Cererea slabă, atât din partea consumatorilor, cât şi a mediului de afaceri, bântuie a doua economie a lumii de mai mulţi ani, alimentând o deflaţie persistentă care erodează profiturile companiilor şi veniturile populaţiei. Tot mai multe semnale sugerează că dificultăţile ar putea să se adâncească: creditarea încetineşte vizibil, iar investiţiile au suferit recent o scădere abruptă şi greu de explicat.

    Încetinirea consumului din noiembrie este pusă, parţial, pe seama scăderii vânzărilor de automobile şi a faptului că promoţiile de „Singles’ Day” au început mai devreme decât de obicei. Această modificare de calendar a mutat o parte din cerere în luna octombrie, au explicat economiştii Goldman Sachs, inclusiv Lisheng Wang, înainte de publicarea datelor.

    În plus, statisticile au fost afectate negativ de efectul de bază. La finalul lui 2024, China a lansat subvenţii guvernamentale pentru achiziţia de bunuri de consum, ceea ce face ca performanţele actuale să pară şi mai slabe prin comparaţie.

    Datele detaliate confirmă estomparea efectului acestor subvenţii: vânzările de electrocasnice s-au prăbuşit cu 19%, cel mai grav declin din începutul anului 2020, iar vânzările de automobile au scăzut cu 8%, cea mai mare contracţie din mai 2022.