BusinessMagazin

Blog

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Nicuşor Dan, să ştii că cea mai bună adresă din Varşovia este Polna Corner, strada Ludwik Waryński numărul 3A

    În Varşovia, la Polna Corner, strada Ludwik Waryński numărul 3A, se află o simigerie Luca.

    Economiştii, consilierii, sfătuitorii şi influenserii culcuşiţi la Palatul Cotroceni au să spună ”iar se bagă în seamă nebunul asta, sigur are el un plan secret”.

    Nu. Deloc. Doar că seara trecută am ajuns în Sibiu unde, la kilometrul zero, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu numărul 32, aproape vis-a-vis de faimoasa locaţie litigioasă a fostului preşedinte, se află, la fel, o simigerie Luca. Unde, cel puţin în vârful de sezon, se formează o coadă de multe zeci de metri de turişti flămânzi care cumpără ceva de mâncare. Mi-am amintit de vizita cuplului prezidenţial la Varşovia, merită încurajată reţeaua Luca din Polonia, probabil singura reţea românească din capitala prietenilor noştri polonezi.

    Polonia este tot mai prezentă în România. În ultimii 10 ani companiile şi mărcile poloneze Froo, Tymbark, CCC, Sinsay, 4F, Pepco, Cocodrillo, Sizeer, Inglot (aşa-i că nu ştiaţi despre multe dintre ele că sunt poloneze?) şi multe altele, au investit exponenţial şi au devenit campioane în businessul de la noi, deschizând in jur de 600 de magazine în toată România. Polonia a făcut trecerea pe nevăzute de la “merele poloneze” la afacerile cu valoare adăugată pentru economia lor. La valoare adăugată duce în cele din urmă o strategie politică de industrializare şi internaţionalizare, sprijinită de guvern şi preşedinţie.  

    În 2025 polonezii ne-au călcat din nou, Rainbow Tours a intrat în acţionariatul Paralela 45 iar Maspex a preluat pachetul majoritar la Purcari. Curat ”desant polonez în România”, cum titra ZF acum un an.

    Prin contrast, singurul retailer român care are o prezenţă semnificativa în Polonia este Luca, cu 9 locaţii.

    De altfel, în schimburile comerciale de circa 11 miliarde Euro (date din 2023) dintre cele două ţări, Polonia are un excedent de balanţă comercială (date din 2022) de peste 3 miliarde Euro în relaţia cu România. La modul general Polonia avea un excedent de balanţă comercială de peste 12 miliarde Euro, la polul opus faţă de România care avea un deficit de peste 30 de miliarde Euro – iată, 10% din acesta fiind creat de importurile din Polonia.

    Nu vorbim aici despre un concurs de frumuseţe economică între România şi Polonia. Vorbim despre ceea ce are nevoie România, după modelul polonez: de un leadership politic complet focusat pe industrializare şi internaţionalizare.

    Polonia atinge un PIB de 1000 de miliarde de Euro, are o moneda naţională foarte puternică, fără un plan de a trece la Euro, este într-o expansiune de neoprit de industrializare şi internaţionalizare, are o linia aeriană care operează zeci de zboruri pe săptămâna spre şi dinspre România – şi pot continua cu exemple până vă plictisiţi. În plus, a înţeles foarte repede şi mesajul de ultimă oră şi investeşte masiv în militarizare.

    Când ai fabrici, uzine şi combinate de mâncare, chimie, energie şi apărare, când investeşti în industrializare şi internaţionalizare, când eşti partenerul industrial al Statelor Unite in Estul Uniunii Europene – nu prea ai motive să te temi de nimic.

    Apropo. Iată cum un lucru duce la altul – înarmarea nucleară este subiectul preferat de pe buzele tuturor politicienilor europeni. I se spune academic ”descurajare nucleară”. E total patologic.

    Nicuşor Dan– dacă mai eşti în Varşovia sau data viitoare când ajungi acolo – dă-o-ncolo de înarmare nucleară, mergi la Polna Corner, strada Ludwik Waryński numărul 3A şi cumpără un covrig Luca.

    România are nevoie de antreprenori curajoşi care să fie sprijiniţi de guvern şi preşedinţie ca să parieze pe industrializare şi internaţionalizare.

  • Câţi bugetari avea România la final de 2025

    Numărul angajaţilor bugetari s-a redus în cursul anului trecut cu 28.098 persoane, iar la finele lunii decembrie 2025 lucrau la stat 1,278 milioane de persoane, din care circa 600.000 în instituţii finanţate integral de la buget, respectiv ministere, autorităţi naţionale, agenţii, administraţia prezidenţială sau instituţii din justiţie, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    Comparativ, la începutul anului 2025, în administraţia publică locală şi centrală lucrau 1,31 milioane persoane, numărul acestora scăzând treptat până la 1,26 milioane persoane în luna august, doar pentru a creşte spre 2,8 milioane în octombrie şi noiembrie.

    Datele publicate de Finanţe arată că la finalul anului trecut, din numărul total de bugetari, 64% lucrau în administraţia publică centrală (814.331, în scădere cu 24.000 faţă de decembrie 2024). 

    Din totalul raportat la nivel naţional, în zona centrală sau locală, în şcoli, grădiniţe, creşe şi facultăţi lucrează 366.763 persoane, iar în sectorul medical circa 245.360 persoane. 

    În zona de ministere, cei mai mulţi angajaţi sunt în Ministerul Educaţiei, cu 293.919 de posturi (minus 13.625 faţă de decembrie 2024), urmat de Ministerul Afacerilor Interne – 124.671 (plus 154), Ministerul Apărării Naţionale – 74.813 (minus 4.031), Ministerul Finanţelor -23.881 (minus 738) şi Ministerul Sănătăţii – 18.289 (minus 31).

    La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lucrau la finalul anului trecut 14.712 de persoane, la Academia Română 3.234 persoane, la STS 3.028 persoane , iar la Ministerul  Public 6.128 persoane şi alţi 1.343 de angajaţi erau în Ministerul Economiei. Pe statul de plată la Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene erau la aceeaşi dată circa 2000 de persoane.

    Pe lângă aceste ministere şi instituţii ce ţin de administraţia publică centrală, sectorul bugetar include şi instituţii finanţate integral din bugetele asigurărilor sociale, care aveau un total de 8.762 de angajaţi. În această categorie intră  în principal structurile subordonate Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), cum ar fi casele teritoriale de pensii, precum şi alte agenţii specializate care gestionează fonduri de asigurări sociale, asigurând plata pensiilor şi a altor prestaţii.

    Alţi 42.785 de salariaţi se află în instituţii subvenţionate din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj şi 163.212 în instituţii finanţate integral din venituri proprii, în principal universtităţi şi spitale (unităţi sanitare de subordonare centrală).

    Vedeţi aici datele complete privind numărul de posturi ocupate la stat 

    În acelaşi timp, administraţia publică locală coagulează 464.464 angajaţi, în scădere cu 4.106 faţă de decembrie 2024.

    Dintre aceştia, instituţiile finanţate integral din bugete locale, în special consilii locale, judeţene şi primării (Autorităţilor Executive Locale) totalizează 283.808 persoane, respectiv 22% din numărul total al angajaţilor la stat. Numărul acestora s-a redus în cursul anului trecut cu 3.150 de persoane.

    Alte 147.176 persoane lucrau în decembrie 2025 în unităţi sanitare de subordonare locală şi 4.750 în învăţământ preuniversitar, adică greşe şi grădiniţe.

    În luna februarie a acestui an, Guvernul a adoptat pachetul administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, care promite descentralizare mai rapidă, administraţii locale mai eficiente şi reducerea aparatului bugetar cu 6.409 posturi.

    „Reducem aparatul administrativ central: numărul posturilor din cabinetele miniştrilor şi din cabinetele demnitarilor aleşi din administraţia centrală şi locală va scădea semnificativ. În total, vor fi desfiinţate 6.409 posturi, ocupate şi vacante. Numărul angajaţilor din administraţia publică centrală va scădea cu 10%, cu excepţia personalului din educaţie, cultură, apărare, ordine publică, respectiv spitale şi serviciile publice de ambulanţă”, a precizat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la acel moment.

    În anul 2026, autorităţile locale vor putea decide temporar dacă reduc numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale. Începând cu anul 2027, însă, 30% din totalul posturilor (ocupate şi vacante) va trebui desfiinţat.

     

  • Cum se face că, în era digitală a AI-ului, abilităţile umane rămân la putere? „Fundamentele rămân aceleaşi: curiozitatea, discernământul, rezilienţa şi spiritul de echipă. Aceste trăsături contează şi mai mult într-un mediu susţinut de inteligenţă artificială”

    Dacă îţi doreşti să urmezi o carieră în consultanţă, ai nevoie de o pregătire riguroasă a noţiunilor, trebuie să cunoşti cât mai bine industria şi să fii cât mai activ – să participi la diverse workshopuri şi activităţi încă din perioada studenţiei. Dar poate cel mai important lucru de ţinut minte este că, astăzi, în era digitală a AI-ului, tot abilităţile umane rămân la putere.

    Introducerea instrumentelor de inteligenţă artificială în testele de recrutare produce o schimbare pe piaţa muncii, în special pentru absolvenţii de business, unde se observă o evoluţie mai profundă în industrie. Practic, nu mai este suficient ca viitorii angajaţi să deţină doar competenţe de analiză şi competenţe specifice zonei de business, ci este nevoie şi de abilităţi noi, corelate cu tehnologia, scrie Financial Times.

    Totodată, obţinerea unui post de tip entry-level într-o firmă de consultanţă renumită a fost întotdeauna competitivă, însă în ultimii ani accesul a devenit şi mai restrâns. Marile companii din zona Big Four – Deloitte, KPMG, EY şi PwC – au redus numărul absolvenţilor recrutaţi, unele diminuând angajările cu aproape o treime în perioada 2023–2025, se arată în articolul FT.

    Dar care sunt posibilii factori care au condus la aceste scăderi ale angajărilor? „Incertitudinea economică, adaptarea la perioada post-Covid şi externalizarea unor activităţi în alte ţări”, scrie FT.

    Alicia Pittman, responsabil global de resurse umane la Boston Consulting Group, subliniază, într-un interviu acordat Financial Times, că pentru a fi un candidat potrivit într-o firmă de consultanţă este nevoie de competenţe tehnice aflate în strânsă legătură cu judecata de business, colaborarea şi leadershipul.

    „Fundamentele rămân aceleaşi: curiozitatea, discernământul, rezilienţa şi spiritul de echipă. Aceste trăsături contează şi mai mult într-un mediu susţinut de inteligenţă artificială”, explică Alicia Pittman în interviul pentru FT.

    În cele mai multe cazuri, sarcinile entry-level au fost automatizate prin intermediul inteligenţei artificiale, cu scopul de a pune mai mult accent pe alte sarcini de lucru care necesită judecată, precum proiectele cu clienţii sau dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor care pot apărea, potrivit Soniei Sande, lider global pentru consultanţă la EY, într-un interviu acordat Financial Times.

    Fionnuala O’Conor, partener în cadrul firmei de consultanţă digitală OpDem, menţionează că, de cele mai multe ori, angajatorii se aşteaptă ca noii recruţi să ştie deja să folosească eficient inteligenţa artificială. Totuşi, pentru cei aflaţi la început de drum, dependenţa de modele lingvistice mari (LLM) poate dăuna dezvoltării abilităţilor esenţiale, precum rezolvarea sarcinilor, prioritizarea acestora sau determinarea.

    Totodată, ea subliniază că, în cadrul unei firme mici de consultanţă, cel mai important aspect este să te concentrezi pe dezvoltarea competenţelor practice, pentru a forma consultanţi excelenţi în viitor.

    „I-aş sfătui pe studenţi să cunoască mai bine industria şi să cerceteze din timp joburile pentru care îşi doresc să aplice, implicându-se devreme în relaţia cu angajatorii. Ar trebui să participe la evenimente organizate de companii şi să intre în contact cu oameni care fac efectiv această muncă, pentru a înţelege cum arată jobul zi de zi”, spune Lauren McCafferty, director pentru programe early careers la Deloitte UK, într-un interviu acordat Financial Times.

     

  • ANAF: Captură de 6 kg de aur fără documente de provenienţă, în Călăraşi

    Potrivit unui comunicat al ANFA, firma a fost identificată în urma analizelor de risc fiscal făcute de inspectorii Antifraudă, acestea evidenţiind o societate care comercializa bijuterii din aur, diamante şi lingouri din aur fără documente de provenienţă.

    În urma verificărilor au fost găsite aproximativ 6 kg de aur şi diamante fără documente. Întreaga cantitate de aur confiscată a fost predată Trezoreriei Statului.

    De asemenea, inspectorii au dispus confiscarea unor încasări şi aplicarea unor amenzi în valoare totală de 18.000 lei.

    Verificările continuă, inclusiv la o a doua firmă, care prestează servicii de amanet în aceeaşi locaţie cu prima firmă şi care este controlată de aceeaşi persoană. În cazul celei de-a doua firme au fost identificate peste 50 kg de piese din aur şi metale preţioase, din care trebuie clarificată provenienţa a peste 15 kg.

    De asemenea, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală sunt în curs de evaluare a regimului de aplicare a taxei pe valoarea adăugată asupra tranzacţiilor cu lingouri şi estimează obligaţii fiscale de circa 1,5 milioane de lei.

  • Donald Trump oferă „imunitate” armatei şi poliţiei iraniene dacă se predau

    Preşedintele Donald Trump a adresat iarăşi joi rugăminte armatei iraniene să depună armele şi poporului iranian să se ridice împotriva guvernului teocratic care conduce ţara de la revoluţia din 1979, scrie CNN.

    „Îndemn din nou toţi membrii Gărzii Revoluţionare Iraniene, armata şi poliţia să depună armele. Acum este momentul să apăraţi poporul iranian şi să ajutaţi la recuperarea ţării. Veţi avea o şansă, după toţi aceşti ani, să vă recuperaţi ţara. Acceptaţi imunitatea”, a declarat Trump.

    „Vă vom oferi imunitate. Şi vă vom oferi – într-adevăr, partea corectă a istoriei, pentru că asta este. Deci, veţi fi în perfectă siguranţă cu imunitate totală sau vă veţi confrunta cu moartea absolut garantată. Şi nu vreau să văd asta.”, a spus Trump.

    Trump a făcut apel şi la diplomaţii iranieni din întreaga lume, spunând că aceştia ar trebui să solicite azil şi să contribuie la construirea unui Iran nou, cu „un potenţial imens” şi „un viitor mult mai bun pentru Iran. Acum începe. Cred că va fi un viitor măreţ.”

    Preşedintele a afirmat că vrea să aibă un cuvânt de spus în alegerea următorului lider al Iranului şi a promis că Statele Unite vor veghea ca ţara să nu mai ameninţe America, Israelul sau vecinii săi.

    „Dacă vă uitaţi la ce s-a întâmplat, aveau rachete îndreptate spre toate aceste alte ţări, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, multe altele care nu au fost cu adevărat implicate foarte mult”, a spus Trump.

    „Şi aveau rachete îndreptate, ei bine, erau îndreptate acolo cu mult înainte de a începe acest lucru. Vroiau să atace întregul Orient Mijlociu. Şi apoi am venit noi. Le-am aruncat în aer petrecerea.”, a adăugat el.

  • Cum a ajuns războiul din Iran să afecteze competiţiile sportive internaţionale?

    De la fotbal şi tenis până la Formula 1, competiţii importante sunt afectate de problemele de securitate şi de restricţiile de transport aerian, în special în statele din Golful Persic, care au devenit în ultimii ani actori majori în sportul global, scrie Il Post.

    În ultimul deceniu, statele din Golful Persic au investit masiv în sport, transformând regiunea într-un centru important pentru competiţii internaţionale. Qatar a organizat Cupa Mondială de fotbal din 2022 şi este proprietarul clubului Paris Saint-Germain, câştigător recent al Ligii Campionilor. În acelaşi timp, Saudi Arabia a dezvoltat unul dintre cele mai bogate campionate de fotbal şi găzduieşte evenimente sportive majore, inclusiv raliul Rally Dakar, arată Il Post.

    De asemenea, United Arab Emirates organizează turnee importante de tenis şi găzduieşte un Mare Premiu de Formula 1, la fel ca Qatar şi Arabia Saudită.

    Conflictul a început deja să afecteze calendarul sportiv. De exemplu, stadionul Lusail din Qatar ar trebui să găzduiască pe 27 martie Finalissima, meciul dintre campioana Europei şi cea a Americii de Sud.

    Evenimentul face parte dintr-un festival fotbalistic mai amplu organizat în Qatar. Situaţia complicată de securitate ridică semne de întrebare cu privire la desfăşurarea competiţiei în regiune.

    Între timp, mai multe competiţii sportive din Orientul Mijlociu au fost suspendate. Aici se numără şi campionatele de fotbal din Iran, Qatar şi Israel. Partide din EuroLeague Basketball şi din Liga Campionilor Asiatice au fost de asemenea amânate.

    Situaţia complică şi pregătirile pentru FIFA World Cup 2026, care va avea loc în Statele Unite, Canada şi Mexic.

    Iran este deja calificată la turneul final. Totuşi, oficiali ai federaţiei iraniene au sugerat că participarea ar putea deveni dificilă din cauza conflictului. Dacă Iranul s-ar retrage, locul său ar putea fi preluat de o altă echipă asiatică, posibil United Arab Emirates sau Irak, în funcţie de rezultatele din calificări.

    Tenisul este unul dintre sporturile deja afectate de situaţia din regiune. După turneul Dubai Championships, mai mulţi jucători au fost nevoiţi să părăsească Emiratele Arabe Unite pe cale terestră, traversând graniţa spre Oman înainte de a putea zbura spre alte destinaţii.

    În acelaşi timp, programul sezonului de Formula 1 ar putea fi perturbat. În aprilie sunt programate Marele Premiu din Bahrain şi cel din Arabia Saudită. Aceste competiţii depind în mare măsură de evoluţia situaţiei de securitate din regiune.

    Unii sportivi au fost nevoiţi să părăsească zonele afectate. Fotbalistul Munir El Haddadi, care juca la un club din Teheran, a fost transportat cu maşina până la graniţa cu Turcia într-o călătorie de aproximativ 2.000 de kilometri pentru a putea reveni în Europa.

    În paralel, sportul rămâne şi o scenă pentru mesaje simbolice. La un turneu feminin de fotbal din Australia, jucătoarele naţionalei Iranului au refuzat iniţial să cânte imnul naţional, gest interpretat de unii ca formă de protest sau de doliu în contextul conflictului.

  • Veşti bune de la ANM: Vreme caldă până la sfârşitul luni martie

    Săptămâna 09.03.2026 – 16.03.2026

    Cu excepţia regiunilor sudice şi sud-estice, unde valorile termice vor fi apropiate de cele normale, temperaturile medii vor fi mai ridicate, mai ales în nordul teritoriului şi în zona de munte aferentă.

    Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii ţări.

    Săptămâna 16.03.2026 – 23.03.2026

    Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile intracapatice, dar mai ales în extremitatea de nord-vest, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de cele normale.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi uşor deficitare în regiunile vestice şi nord-vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

    Săptămâna 23.03.2026 – 30.03.2026

    Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă, local, în regiunile nordice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

    Regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării.

    Săptămâna 30.03.2026 – 06.04.2026

    Mediile valorilor termice se vor situa în limitele climatologice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

  • One Athénée atrage primul magazin Cartier din România, alături de Hermes. Ateneul Român revine în prim-planul industriei de lux

    Piaţa de lux din România continuă să atragă nume noi de calibru internaţional. După Hermès şi Louis Vuitton, care şi-au anunţat prezenţa în zona Ateneului din Bucureşti, acum şi Cartier, unul dintre cele mai prestigioase branduri de orologerie şi bijuterie de lux din lume, controlat de grupul elveţian Richemont, va deschide un monobrand tot la parterul One Athénée, potrivit surselor ZF din piaţă. Franciza ar urma să fie operată de Orologeria Galt, care are 30 de ani de experienţă pe piaţa din România.

    Cartier, brand cu o istorie de peste 175 de ani şi una dintre cele mai importante mărci din industria mondială de bijuterie şi ceasuri de lux, va deschide un prim magazin monobrand în România, alături de Hermes la parterul One Athénée. Zona aleasă de companie este cea a Ateneului din Bucureşti, mai exact strada George Clemenceau, unde ia naştere proiectul One Athénée – dezvoltarea de lux ridicată pe structura celebrei Case Braikoff, monument istoric achiziţionat în 2021 de One United Properties.

    Dezvoltarea ar urma să fie făcută în sistem de franciză, partenerul local fiind Orologeria Galt, un jucător cu trei decenii de experienţă pe piaţa românească de ceasuri şi bijuterii de lux, cu sediul pe strada George Enescu, la câţiva paşi de Calea Victoriei.

    Decizia Cartier de a se uita către piaţa din România vine în contextul în care tot în zona Ateneului se vor aşeza şi alte mărci de top. Hermès, una dintre cele mai exclusiviste mărci din lume, va veni direct pe piaţa locală, nu în sistem de franciză, urmând să ocupe un spaţiu generos tot în cadrul One Athénée. De altfel, Ziarul Financiar a scris la începutul anului trecut despre intrarea Hermès pe piaţa din România ca fiind cea mai importantă veste din ultimii 16 ani pentru industria locală de lux, de când Louis Vuitton a deschis un magazin propriu la Bucureşti în 2008. Louis Vuitton şi-a mutat între timp magazinul la parterul hotelului Athenee Palace Intercontinental de pe Calea Victoriei.

    Strada George Clemenceau, o arteră discretă care oferă intimitate şi se află la câţiva paşi de Ateneul Român şi de Calea Victoriei, se conturează astfel ca o nouă adresă de top a luxului din Capitală.

    Cartier este parte din grupul elveţian Richemont, al doilea cel mai mare conglomerat de lux din lume, alături de branduri precum Van Cleef & Arpels, Piaget, Vacheron Constantin, IWC Schaffhausen sau Montblanc. Richemont a raportat venituri de 21,4 mld. euro în anul fiscal încheiat la 31 martie 2025, cu o creştere de 4%, iar în al treilea trimestru al anului fiscal curent (octombrie-decembrie 2025), vânzările au urcat cu 11%, până la 6,4 mld. euro. Divizia de bijuterie, din care face parte şi Cartier, a fost motorul de creştere, cu un avans de 14% la cursuri constante de schimb.

    În regiune, buticuri monobrand Cartier funcţionează la Viena, pe celebrul Kohlmarkt, la Praga, pe strada Pařížská, şi la Kiev, conform site-ului oficial al brandului. România ar urma astfel să se alăture unui club select din Europa Centrală şi de Est.

    Pe piaţa de orologerie de lux din România există mai multe magazine multibrand, dar şi câteva buticuri monobrand. Cele mai vizibile sunt cele Rolex şi Tudor, operate în franciză de compania Chronolink, fondată în 2004 de Loucas M. Ellinas. Chronolink operează două magazine Rolex – unul în cartierul Primăverii şi altul în galeria The Grand a hotelului JW Marriott – plus un butic Tudor tot în cadrul galeriei The Grand, în spaţiul unde a funcţionat anterior Orologeria Galt.

    Piaţa de lux din România este încă mică prin comparaţie cu alte ţări din regiune, precum Cehia sau Ungaria, unde turismul joacă un rol important. Piaţa locală se bazează aproape în exclusivitate pe consumatorii autohtoni, o parte dintre aceştia preferând însă să îşi facă cumpărăturile în oraşe precum Paris sau Milano, unde oferta de branduri este incomparabil mai mare.

    În ultimul deceniu, piaţa de modă de lux a trecut prin mai multe episoade de măriri şi decăderi. La Perla a ieşit din România pentru a treia oară în 2020, Hugo Boss este la al treilea francizat, iar Lancel a închis singurul magazin din ţară. Avantajul modelului de franciză este că riscurile pentru brandul-mamă sunt mai mici, iar antreprenorii locali cunosc mai bine comportamentul de consum.

    Harta luxului din Bucureşti este împărţită astăzi între câteva zone-cheie: galeria The Grand din cadrul JW Marriott, Calea Victoriei cu Louis Vuitton, Burberry şi Max Mara, Calea Dorobanţilor cu Brunello Cucinelli şi Distinto, şi mallul Băneasa Shopping City. Strada George Clemenceau, cu proiectul One Athénée, are toate şansele să devină un nou pol al luxului în centrul Capitalei.

  • Preţul petrolului din SUA atinge cel mai ridicat nivel din 2024, pe fondul perturbării livrărilor din Orientul Mijlociu

    Preţul petrolului american a depăşit joi pragul de 80 de dolari pe baril, pe măsură ce războiul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, pe de altă parte, continuă să perturbe transporturile şi aprovizionarea cu petrol din Orientul Mijlociu.

    West Texas Intermediate (WTI), reperul pentru petrolul american, a închis cu un avans de 8,5%, la 81,01 dolari pe baril, în condiţiile în care traderii s-au concentrat pe securizarea unor cantităţi mai ieftine şi mai sigure de petrol din partea celui mai mare producător din lume. Cu puţin înainte de închidere, WTI urcase chiar cu 9,3%, până la 81,64 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din iulie 2024.

    „Dacă reuşeşti să aduci un petrolier în Statele Unite, acolo găseşti barili destul de ieftini comparativ cu benchmarkul internaţional”, a declarat Robert Yawger, specialist în materii prime la Mizuho Securities.

  • Preşedintele Trump a demis-o pe Kristi Noem, controversata secretară pentru securitate internă, pe fondul reacţiilor publice negative generate de campania de deportări în masă şi al acuzaţiilor că ar fi folosit în mod abuziv fonduri publice

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a demis-o pe Kristi Noem, controversata sa secretară pentru securitate internă, pe fondul reacţiilor publice negative generate de campania de deportări în masă a administraţiei şi al acuzaţiilor că ar fi folosit în mod abuziv fonduri publice, potrivit FT. 

    Demisia lui Noem reprezintă prima schimbare majoră în cabinetul preşedintelui de la preluarea mandatului, în ianuarie anul trecut.

    Trump a anunţat decizia joi după-amiază, într-o postare pe platforma sa Truth Social, spunând că Noem „ne-a servit bine” şi „a obţinut numeroase rezultate spectaculoase”. El a precizat că aceasta va prelua un nou rol, cel de „trimis special pentru scutul Americilor”, o iniţiativă de securitate a Casei Albe.

    Trump a mai spus că îl va nominaliza pe senatorul republican din Oklahoma, Markwayne Mullin, pentru a o înlocui pe Noem la conducerea Departamentului pentru Securitate Internă (Department of Homeland Security).

    Instituţia supraveghează mai multe agenţii guvernamentale, inclusiv Customs and Border Protection şi Immigration and Customs Enforcement.

    De asemenea, DHS coordonează activitatea Federal Emergency Management Agency (FEMA), a Gărzii de Coastă a SUA şi a Secret Service.