Licitatia pentru Timisoara-Lugoj a fost castigata de asocierea
romano-italiana Spedition UMB-Tehnostrade-Carena SpA Impresa di
Costruzioni, cu o oferta de 210,36 milioane lei pentru primul lot
(10 kilometri) si de asocierea italiana Tirrena Scavi-Societa
Italiana per Condotte d’Acqua-Cossi Costruzioni, cu o oferta de
445,64 milioane lei pentru lotul doi, in lungime de peste 25
kilometri. Ambele loturi sunt contestate de consortiile Confort SA
Timisoara/Monteadriano Engenharia E Construcao, Tehnologica
Radion/Gabriel Couto/Amandio Carvalho/Lena /Rosas/Arcadis si
Construcciones Y Promociones Balzola/Rover Alcisa/Puentes din
Spania, potrivit datelor furnizate de Compania Nationala de
Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
Tag: autostrazi
-
Colas, Max Boegl si alte firme contesta licitatiile la autostrazile Timisoara-Lugoj si Orastie-Sibiu
-
Cum s-a transat lupta de un miliard de euro pentru 183 de kilometri de autostrada
Lupta pentru cei 183 de kilometri de autostrazi de pe Coridorul
IV paneuropean, pe care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale din Romania (CNADNR) i-a scos la licitatie la finalul
anului trecut, aproape s-a incheiat. Institutia a anuntat zilele
trecute numele constructorilor care au castigat contractele pentru
cele noua loturi de autostrazi si, daca nu vor exista contestatii,
lucrarile ar urma sa demareze in sase luni, iar in 2013 sa fie
finalizate. Costul la care au fost contractate este cu aproape 30%
mai mic, in medie, fata de suma de 1,4 miliarde de euro pe care
CNADNR prognozase ca o va cheltui din buzunarul propriu si din bani
europeni pentru aceste sosele.Recordul il detine consortiul format din firma romaneasca Straco
Grup, controlata de Alexandru si Traian Horpos, si din italienii de
la Studio Corona, care a venit cu o oferta de pret aproape la
jumatate: daca CNADNR estimase un cost de circa 169 milioane de
euro pentru constructia unui tronson de autostrada de 19,7
kilometri, cele doua companii s-au angajat sa realizeze lucrarile
pentru 91,8 milioane de euro. “Avand in vedere faptul ca au
participat la licitatie un numar ridicat de constructori, dar si
faptul ca a crescut numarul de participanti romani – pentru care
cheltuielile de management, spre exemplu, sunt mult mai reduse
decat in cazul companiilor straine -, costul pe kilometru a putut
scadea cu 30%”, este de parere Florin Popa, managing partner al
companiei de consultanta in constructii Vitalis Consulting.
Intr-adevar, peste 100 de companii au depus, pe cont propriu sau
in consortii, 64 de oferte pentru cele noua loturi de autostrazi de
pe ruta Nadlac-Sibiu. Mai mult, numarul de intentii de participare
la licitatii a fost de patru ori mai mare decat la alte proiecte,
spuneau in februarie reprezentantii CNADNR. Doar 17 companii au
fost insa norocoase, printre care Romstrade, controlata de Nelu
Iordache, Spedition UMB si Tehnostrade (ambele controlate de
Dorinel Umbrarescu), Euroconstruct Trading ’98 (Dan Besciu si Sorin
Vulpescu), Astaldi (Italia) sau Tirrena Scavi (Italia). Foarte
putine companii au participat singure si nu in consortii la aceste
licitatii si in niciunul dintre cazuri nu a fost vorba de
constructori romani. Unele au si castigat, precum austriecii de la
Alpine si de la Strabag, care au concurat si pe cont propriu si
si-au adjudecat fiecare cate un contract de 93 milioane de euro,
respectiv 134 milioane de euro fara TVA.Sa nu ne bucuram insa ca am scapat mai ieftin. Lucrarile nu au
inceput, iar in Romania cultura suplimentarii lucrarilor este
puternic inradacinata. “Trebuie sa avem in vedere ca acestea sunt
costurile cu care s-au castigat licitatiile si nu acelea cu care se
vor finaliza lucrarile. Din experienta anilor trecuti, se poate
observa ca de obicei exista destul de multe acte aditionale”,
explica Florin Popa.Pentru a mentine o diferenta cat mai mica intre valorile
licitate si valorile finale, este nevoie de urmarirea adecvata a
proiectarii, a consultantei, a managementului de proiect, a
perioadei de executie, a calitatii, dar si a altor elemente, mai
spune reprezentantul Vitalis Consulting.CNADNR a ales sa imparta cei 183 de kilometri de autostrazi in
noua loturi, fiecare cu o lungime intre 9,5 si 27,4 kilometri. Cel
mai probabil, si lungimea redusa a tronsoanelor a permis mai multor
constructori sa participe la licitatii si a accentuat concurenta,
crede Popa: “Impartirea in mai multe loturi a acestor tronsoane
este benefica. Pentru proiecte de autostrada cu lungimi de 100 sau
200 de kilometri, spre exemplu, este vorba de un volum de lucrari
si de un efort financiar pe care si-l permit putine companii.
Numarul de companii care ar licita in acest caz ar fi probabil de
3-5 per licitatie”.Constructorii care au pierdut lupta pentru constructia celor 183
de kilometri din vestul tarii mai au la dispozitie doar saptamana
aceasta pentru a depune contestatii. Avand in vedere numarul mare
de companii care au licitat, sunt sanse mari ca si numarul de
contestatii sa fie ridicat. Ar fi bine insa ca nemultumirile sa se
rezolve repede, iar proiectul “Autostrada 2011” sa inceapa.
CITESTE
SI De ce asteapta regii asfaltului luna martie. Lupta
pentru 1,4 miliarde de euro -
Constructorii vor putea majora cu cel mult 10% valoarea contractelor pentru autostrazi
Pentru cele patru sectoare de autostrada (Nadlac-Arad,
Timisioara-Lugoj, Lugoj-Deva si Orastie-Sibiu) au fost selectati
saptamana trecuta constructorii, iar contractele vor fi semnate in
perioada urmatoare, dupa expirarea termenul de depunere a
contestatiilor. Anterior, constructorii aveau posibilitatea sa
majoreze pretul contractului cu pana la 50% din valoare prin acte
aditionale. “Potrivit noilor reguli, nu este posibila depasirea cu
mai mult de 10% din valoarea de contract actualizata conform
indicilor statistici, sau schimbarilor de legislatie. In plus,
pentru intarzierea inregistrata in finalizarea contractului in
termenul prevazut, penalitatile sunt de 0,1% din valoarea de
contract acceptata, corespunzatoare (asa cum va fi determinata de
inginer), fara TVA, pentru fiecare de zi de intarziere”, se arata
intr-un comunicat al Ministerului Transporturilor. -
Boc invita chinezii la constructia de autostrazi, poduri si hidrocentrale
Contractele de parteneriat public-privat au reprezentat unul
dintre subiectele principale ale intalnirii organizate, la Palatul
Victoria, intre premierul Emil Boc si delegatia chineza condusa de
Li Changchun, membru in Comitetul Permanent al Biroului Politic al
Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez.
Boc a aratat ca, in urma adoptarii Legii parteneriatului
public-privat, Guvernul ii asteapta inclusiv pe investitorii
chinezi sa participe la modernizarea lucrarilor de
infrastructura.
“Acest parteneriat public-privat ne va permite sa ne consolidam
relatiile economice cu proiecte importante in energie,
transporturi, cultura, mediu, agicultura, avand in vedere
potentialul pe care China il are de a investi. Nu mai vorbim de
lucrarile de infrastructura – fie autostrazi in regim de
parteneriat public-privat sau constructia de poduri, precum podul
de la Braila, ori constructia de hidrocentrale”, a afirmat Boc.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Autostrada soarelui a intrat in faza “taurului luat de coarne”. Emil Boc transmite Ministerului Transporturilor “felicitari”
Duminica, Emil Boc a declarat, in cadrul emisiunii “Dupa 20 de
ani” de la ProTV, ca ministerul Transporturilor a decis sa ia
“taurul de coarne”. “Se pare ca Ministerul Transporturilor a luat
taurul de coarne – si pentru asta eu ii felicit, ca nu mai stau in
aceasta lancezeala, sa negocieze la nesfarsit cu un constructor
care nu isi face treaba si nu intra in termene – sa rezilieze
contractul. Si atunci, probabil, ca va fi o intarziere pe un anumit
tronson din aceasta autostrada”, a spus premierul. -
Dumnezeu a construit o autostrada naturala pentru Anca Boagiu
Cheia este insa absorbtia fondurilor europene. Si in acest
domeniu ministrul are planuri mari. “Cred ca vom reusi sa absorbim
cea mai mare parte a fondurilor, cu toate ca este un efort
gigantic. Vom creste pana la 20% rata pana la sfarsitul lui 2011”,
a spus Boagiu la un seminar organizat de Ziarul Financiar. In
prezent insa, proiectele romanesti din domeniul transporturilor au
atras circa 113 milioane de euro, adica aproximativ 4% din totalul
sumelor alocate de Uniunea Europeana (UE) Romaniei, pana in 2013.
In acest context, ministrul a lansat si ideea infiintarii unui
minister “dedicat absorbtiei fondurilor europene”. -
Sorin Paslaru, ZF: De cine a ajuns sa rada presedintele cand rade de soselele Romaniei? Rade de el sau rade de noi?
In urma cu doua saptamani a spus la sedinta de bilant a
Ministerului de Interne ca oriunde ar pune degetul, apare coruptia.
La inceputul saptamanii, la bilantul procurorilor, media l-au citat
in primul rand cu referirea la “asta…, cum ii spune, cumatrul
Bercea Mondial”.Miercuri, la o reuniune de cooperare in afaceri
intre Romania si tarile din Golful Persic, a aruncat alta
“pastila”. Ca sa mearga investitorii sa vada tara din elicopter, nu
pe soselele impracticabile.”Avem o infrastructura de turism
depasita. (…) Daca vreodata veti vrea sa vedeti cu adevarat
Romania, sa nu mergeti pe sosele, va recomand un elicopter”, a spus
presedintele.Mesaj scurt, impact mare. Scenariul, se vede, este calculat.
Mici pastile care reverbereaza trei zile, “ia uite ce a mai zis
Basescu”, si gata. Nu este rau ca presedintele stie ce vrea presa.
Si nu o stie de azi, de ieri, ci de ani de zile. Dar sa vii si sa
spui, numai si numai pentru deliciul presei, ca Romania se vede mai
bine din elicopter pentru ca drumurile sunt proaste, in conditiile
in care esti la putere de sase ani si oamenii pusi de tine la
Ministerul Transporturilor au cheltuit 12 miliarde de euro in
aceasta perioada fara se se vada nimic inseamna un cinism
transformat in deriziune.Associated Press (AP), o mare agentie de
presa americana, nu da des stiri despre Romania. In 2011 a scris de
exemplu despre faptul ca vrajitoarele vor plati taxe, ca Orange si
Vodafone au fost amendate de Consiliul Concurentei si ca
presedintele Basescu a decis ca Romania nu mai are nevoie de ultima
transa de la FMI.Declaratia de miercuri a fost insa suficient de interesanta
pentru a fi o stire. “Starea proasta a drumurilor din Romania este
deja o legenda. Chiar si asa, nimeni nu se astepta ca presedintele
sa spuna investitorilor arabi la un forum ca cel mai bine este sa
vezi tara din elicopter”, a scris AP.Deriziunea nu prea este
gustata prin alte tari. Pentru ca, pana la urma, de cine rade
presedintele? De Romania sau de el insusi?
Nu este prima data cand se vaita ca nu sunt bune soselele de pe
pozitia cuiva care a aterizat ieri in Romania. In 2010, cand a
vizitat fabrica Dacia de la Pitesti, a spus ca drumul pe care a
mers a fost prost. Dar cine e vinovat ca a fost prost?Nu cumva agronomii pusi la la conducerea Companiei de Autostrazi
si Drumuri de catre Radu Berceanu (un alt mare manuitor al
declaratiilor), instalat si sustinut in functie de Traian
Basescu?Declaratia este greu de conceput pentru un lider de tara.
Mai are vreo sansa Romania daca presedintele indeamna oamenii de
afaceri sa nu calce in gropile si gunoaiele de pe strazi si sa tina
mana la nas ca miroase daca mergi pe jos sau pe sosea? Daca s-a
plictisit si trece la autoderiziune, daca se simte neputincios in
lupta cu “caracatita” din vami, din politie si din administratia
drumurilor, sa lase pe altii.Sa-si asume faptul ca oamenii pe care
i-a pus in functii au fost un dezastru la transporturi, ca este
direct responsabil de situatia drumurilor. Sa-si asume ca banii
sunt risipiti pentru ca cei numiti sa ii administreze sunt
contra-selectati, ca nu se fac concursuri transparente la angajare
si ca oamenii de partid prada fondurile statului.Compania Nationala
de Drumuri a cheltuit circa 2 miliarde de euro pe an intre 2005 si
2010. Nu exista rapoarte unde au mers acesti bani, nu exista
vinovati pentru proasta administrare.Nu suna deloc bine sa razi de
sosele Romaniei cand stii foarte bine cum sunt risipiti banii.
Deloc bine.
Sorin Paslaru este redactor-sef al Ziarului Financiar.
Cititi mai multe opinii ale lui Sorin Paslaru pe www.zf.ro -
De ce asteapta regii asfaltului luna martie. Lupta pentru 1,4 miliarde de euro
Cei 183 de kilometri de autostrazi scosi la licitatie in
decembrie anul trecut i-au dezmortit pe constructorii de pe piata
locala, dupa un 2010 in care au fost atribuite contracte mici, ce
rareori au depasit pragul de 40 de milioane de euro. Companiile de
constructii din Romania, dar si cateva din strainatate (in special
din Spania si Italia) s-au inscris in cursa pentru constructia
acestor autostrazi, cu un cost cumulat de 1,4 miliarde de euro.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
(CNADNR) a primit in total 64 de oferte, la a caror constructie
statul va contribui cu doar 15% din costuri, restul sumei urmand a
proveni din fonduri europene.
Pretul unui kilometru de autostrada pleaca de la 6 milioane de
euro pentru tronsoanele Nadlac – Arad si Timisoara – Lugoj si
ajunge la aproape 10 milioane de euro pentru primul lot al
tronsonului Lugoj – Deva, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe
baza estimarilor realizate de Ministerul Transporturilor si
Infrastructurii.”Competitia este in mod semnificativ agresiva si
consider ca factorul pret va conta foarte mult.Ma astept sa fie un nivel de pret competitiv, dar ar fi bine sa
asteptam si sa vedem cu ce oferte vin respectivele firme, inainte
de a comenta cu privire la posibilitatea ca aceste autostrazi sa
fie construite la un pret mai mic decat cel estimat de autoritati.
Oricum, in spatele ofertelor de pret se afla niste studii de
fezabilitate, niste estimari ale costului unitar, ale manoperei,
care se cunosc in mare parte de competitori, insa importante sunt
si cheltuielile indirecte, care vor diferentia practic ofertele”,
este de parere Laurentiu Plosceanu, presedinte al Asociatiei Romane
a Antreprenorilor de Constructii (ARACO).In general, companiile straine mari, precum Astaldi (Italia),
Euroconstruct (Italia), Strabag (Austria) sau OHL (Spania), au
depus oferte pentru cate patru loturi, sperand sa prinda macar cate
un contract, desi ideala este realizarea simultana a cat mai multe
proiecte, pentru eficienta costurilor. La fel de multe oferte ca si
strainii au fost inaintate de o singura firma romaneasca, Straco
Grup, detinuta de Alexandru si Traian Horpos, care s-a inscris in
patru licitatii. Nici firme precum Romstrade, controlata de Nelu
Iordache, sau Confort (Georgica Cornu) nu s-au lasat mai prejos,
licitand pentru cate trei loturi de autostrada, in timp ce omul de
afaceri Dorinel Umbrarescu, prin cele doua firme de constructii pe
care le detine – Spedition UMB si Tehnostrade, a ofertat pentru
doua tronsoane. Una dintre marile absente din lista potentialilor
constructori este PA & CO International, compania lui Costel
Casuneanu, considerat unul dintre regii asfaltului din Romania.Constructorii romani nu au facut mofturi si au licitat pentru
toate autostrazile. Singurul tronson la care nu s-au ingramadit a
fost Lugoj – Deva, pe sectiunea Lugoj – nod Dumbrava (27,4 km),
deoarece este o constructie dificila. Astfel, doar Straco Grup si
Confort s-au incumetat sa oferteze pentru acest tronson, cu o
valoare de circa 265 milioane de euro fara TVA.Noutatea la aceste licitatii este ca influenta romanilor in a
obtine contracte va fi dublata de expertiza firmelor straine.
Primul pas a fost facut de anul trecut chiar de Straco Grup,
companie cu o cifra de afaceri de 38,7 milioane de euro in 2009,
care a castigat, alaturi de austriecii de la Strabag, contractul de
constructie a autostrazii Deva – Orastie (180 mil. euro fara
TVA).“In trecut, contractorii romani nu puteau accede la conditiile
de licitatie din cauza impunerilor financiare dificile si de
nesatisfacut pentru constructorii romani la momentul respectiv, dar
si din cauza portofoliului limitat, pe fondul inexistentei unor
astfel de lucrari in mediul privat. De aceea, doar companiile
multinationale puteau indeplini astfel de conditii”, considera
Florin Popa, managing partner al companiei de consultanta in
constructii Vitalis Consulting. Ulterior, constructorii romani au
inceput sa lucreze ca si subcontractori la aceste proiecte,
acumuland portofoliu, experienta, dar si putere financiara, insa
din cauza conditiilor financiare impuse este inca necesar un
parteneriat cu o companie internationala in unele cazuri, mai spune
Popa. -
Anca Boagiu ii acuza ca “zac ca molusca”. De ce nu vor francezii sa construiasca cei 20 km dintre Cernavoda si Medgidia
La mijlocul saptamanii, Anca Boagiu, ministrul Transporturilor,
a anuntat ca se va putea circula pe autostrada Bucuresti-Constanta
(A2) de la un capat la altul, doar ca pe portiunea
Cernavoda-Medgidia nu se va merge pe autostrada, ci pe variante
ocolitoare. Motivul este ca firma franceza Colas refuza sa lucreze
pe un tronson de 19 kilometri, dupa cum sustine Boagiu. Colas a
castigat licitatia in 2008. Autostrada Soarelui, de 225 km, ar
putea fi astfel finalizata in aceasta vara doar in proportie de
90%, fara tronsonul de 20 km dintre Cernavoda si Medgidia. “Exista
o problema cu una dintre companii, care practic refuza sa lucreze
(…) si probabil vom ajunge la solutia extrema, aceea a rezilierii
contractului. Vom relansa licitatia daca, si cred ca aceasta va fi
solutia, va fi reziliat contractul. Nu putem face curte cuiva care
nu vrea sa munceasca in Romania”, a declarat miercuri ministrul
pentru Stirile Pro TV.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Autostrada Soarelui „va fi gata in 2007”. Ministrii Transporturilor si loteria termenului de finalizare
Incepute in anii ’80, in regimul Nicolae Ceausescu, lucrarile la
A2 au fost intrerupte vreme de 5 ani, intre 1993 si 1998. La
sfarsitul anului 2000, cand a preluat mandatul de ministru al
Transporturilor, Miron Mitrea s-a angajat ca A2 va fi gata in 2007.
Succesorul lui Mitrea, democratul Gheorghe Dobre, a declarat, in
noiembrie 2005, ca termenul pentru finalizarea A2 este anul 2008.
In luna august 2008, liberalul Ludovic Orban a “impins” termenul
receptiei finale pentru 2011. In martie 2009, democratul Radu
Berceanu a confirmat termenul avansat de Orban, declarand, intr-o
conferinta de presa, ca “Ultimele doua tronsoane din Autostrada
Soarelui vor fi date in folosinta peste doi ani”. Ulterior,
Berceanu a revenit cu precizarea ca, in 2011, s-ar putea circula pe
un singur fir, pe portiunile respective de autostrada. Actualul
ministru, Anca yBoagiu, a dat asigurari, in repetate randuri,
inclusiv in cursul lunii februarie, ca in vara aceasta se va putea
circula pe A2 din Bucuresti pana la Litoral. Cu toate acestea,
miercuri, Boagiu a anuntat ca segmentul de 20 de kilometri
Cernavoda – Medgidia nu poate fi terminat, intrucat contractorul
(firma franceza Colas) “refuza sa lucreze”.Cititi mai multe pe www.gandul.info
CITESTE
SI Cine sunt regii asfaltului din tara fara
autostrazi. Cum comentati?