Cei 183 de kilometri de autostrazi scosi la licitatie in
decembrie anul trecut i-au dezmortit pe constructorii de pe piata
locala, dupa un 2010 in care au fost atribuite contracte mici, ce
rareori au depasit pragul de 40 de milioane de euro. Companiile de
constructii din Romania, dar si cateva din strainatate (in special
din Spania si Italia) s-au inscris in cursa pentru constructia
acestor autostrazi, cu un cost cumulat de 1,4 miliarde de euro.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
(CNADNR) a primit in total 64 de oferte, la a caror constructie
statul va contribui cu doar 15% din costuri, restul sumei urmand a
proveni din fonduri europene.
Pretul unui kilometru de autostrada pleaca de la 6 milioane de
euro pentru tronsoanele Nadlac – Arad si Timisoara – Lugoj si
ajunge la aproape 10 milioane de euro pentru primul lot al
tronsonului Lugoj – Deva, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe
baza estimarilor realizate de Ministerul Transporturilor si
Infrastructurii.”Competitia este in mod semnificativ agresiva si
consider ca factorul pret va conta foarte mult.
Ma astept sa fie un nivel de pret competitiv, dar ar fi bine sa
asteptam si sa vedem cu ce oferte vin respectivele firme, inainte
de a comenta cu privire la posibilitatea ca aceste autostrazi sa
fie construite la un pret mai mic decat cel estimat de autoritati.
Oricum, in spatele ofertelor de pret se afla niste studii de
fezabilitate, niste estimari ale costului unitar, ale manoperei,
care se cunosc in mare parte de competitori, insa importante sunt
si cheltuielile indirecte, care vor diferentia practic ofertele”,
este de parere Laurentiu Plosceanu, presedinte al Asociatiei Romane
a Antreprenorilor de Constructii (ARACO).
In general, companiile straine mari, precum Astaldi (Italia),
Euroconstruct (Italia), Strabag (Austria) sau OHL (Spania), au
depus oferte pentru cate patru loturi, sperand sa prinda macar cate
un contract, desi ideala este realizarea simultana a cat mai multe
proiecte, pentru eficienta costurilor. La fel de multe oferte ca si
strainii au fost inaintate de o singura firma romaneasca, Straco
Grup, detinuta de Alexandru si Traian Horpos, care s-a inscris in
patru licitatii. Nici firme precum Romstrade, controlata de Nelu
Iordache, sau Confort (Georgica Cornu) nu s-au lasat mai prejos,
licitand pentru cate trei loturi de autostrada, in timp ce omul de
afaceri Dorinel Umbrarescu, prin cele doua firme de constructii pe
care le detine – Spedition UMB si Tehnostrade, a ofertat pentru
doua tronsoane. Una dintre marile absente din lista potentialilor
constructori este PA & CO International, compania lui Costel
Casuneanu, considerat unul dintre regii asfaltului din Romania.
Constructorii romani nu au facut mofturi si au licitat pentru
toate autostrazile. Singurul tronson la care nu s-au ingramadit a
fost Lugoj – Deva, pe sectiunea Lugoj – nod Dumbrava (27,4 km),
deoarece este o constructie dificila. Astfel, doar Straco Grup si
Confort s-au incumetat sa oferteze pentru acest tronson, cu o
valoare de circa 265 milioane de euro fara TVA.
Noutatea la aceste licitatii este ca influenta romanilor in a
obtine contracte va fi dublata de expertiza firmelor straine.
Primul pas a fost facut de anul trecut chiar de Straco Grup,
companie cu o cifra de afaceri de 38,7 milioane de euro in 2009,
care a castigat, alaturi de austriecii de la Strabag, contractul de
constructie a autostrazii Deva – Orastie (180 mil. euro fara
TVA).
“In trecut, contractorii romani nu puteau accede la conditiile
de licitatie din cauza impunerilor financiare dificile si de
nesatisfacut pentru constructorii romani la momentul respectiv, dar
si din cauza portofoliului limitat, pe fondul inexistentei unor
astfel de lucrari in mediul privat. De aceea, doar companiile
multinationale puteau indeplini astfel de conditii”, considera
Florin Popa, managing partner al companiei de consultanta in
constructii Vitalis Consulting. Ulterior, constructorii romani au
inceput sa lucreze ca si subcontractori la aceste proiecte,
acumuland portofoliu, experienta, dar si putere financiara, insa
din cauza conditiilor financiare impuse este inca necesar un
parteneriat cu o companie internationala in unele cazuri, mai spune
Popa.
Leave a Reply