Tag: Germania

  • Lotul Spaniei, de peste doua ori mai bine cotat decat cel al Germaniei

    Gazzetta dello Sport a calculat valoarea lotului Spaniei si a
    ajuns la o cifra ametitoare – 670 de milioane de euro, mai mult
    decat dublu fata de principalele contracandidate la Cupa Mondiala:
    Germania si Olanda (Germania are un lot de 305 milioane de euro,
    Olanda, unul de 280 de milioane de euro). In ceea ce priveste lotul
    Uruguayului, distanta este si mai mare: cu exceptia lui Forlan si
    Suarez – cotati la 20 de milioane de euro – sud-americanii nu mai
    au fotbalisti care sa concureze cu stelele iberice din punct de
    vedere al cotei.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Francezii stau 6 luni la coada pentru un Duster

    Listele de asteptare pentru Duster in randul europenilor sunt
    extrem de surprinzatoare in conditiile in care oficiali din auto
    discuta de o supracapacitate la nivel european a uzinelor auto,
    multi dealeri stau luni intregi cu masinile pe stoc. “In Franta si
    Germania o comanda acum pentru Duster este posibil sa fie onorata
    la finele acestui an”, a spus Mihai Bordeanu, 35 de ani, directorul
    de marketing al Dacia.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Prostia cu austeritatea

    Asa s-a intamplat inclusiv in Statele Unite, unde 52 de senatori
    au votat impotriva extinderii ajutoarelor pentru someri, desi ne
    confruntam cu cel mai inalt nivel al somajului pe termen lung
    inregistrat din anii ’30 incoace.

    Multi economisti, intre care si eu, privesc acest viraj spre
    austeritate ca pe o mare greseala. Ea aduce aminte de momentul
    1937, cand incercarea prematura a lui Franklin Delano Roosevelt de
    a echilibra bugetul a contribuit la prabusirea unei economii care
    isi revenea din nou intr-o recesiune severa. Iar in Germania,
    cativa cercetatori vad o similitudine cu politicile lui Heinrich
    Bruening, cancelar intre 1930-1932, al carui devotament fata de
    ortodoxia fiscala a ajuns sa puna cruce Republicii de la
    Weimar.

    Dar in ciuda acestor avertismente, vulturii deficitului au castig
    de cauza in cele mai multe parti, si nicaieri mai mult decat in
    Germania, unde guvernul a anuntat cresteri de taxe si reduceri de
    cheltuieli pentru a economisi 80 de miliarde de euro, chiar daca
    economia lucreaza mult sub capacitatea ei normala.

    Care este logica economica din spatele miscarilor guvernului
    german? Raspunsul, pe cat imi pot da eu seama, este ca nu e
    niciuna. Daca-i pui pe oficialii germani sa explice de ce a fost
    nevoie sa impuna austeritatea unei economii in depresiune,
    raspunsurile lor nu au o logica. Daca le arati asta, iti vin cu
    argumente diferite, care nici ele nu au o logica. Sa dezbati cu
    vulturii deficitului din Germania aproape tinde sa semene cu o
    disputa cu vulturii razboiului din Irak, in 2002: ei stiu ce vor sa
    faca si de fiecare data cand le combati un argument, iti vin cu
    altul.

    Cam asa decurge o conversatie tipica, bazat atat pe propria mea
    experienta, cat si pe cea a altor economisti americani:

    Vulturul german: “Trebuie sa reducem deficitele deindata, pentru ca
    trebuie sa facem fata poverii fiscale aduse de o populatie care
    imbatraneste”.
    Americanul cel urat: “Dar n-are logica. Chiar daca reusiti sa
    economisiti 80 de miliarde de euro – ceea ce nu veti reusi, pentru
    ca reducerile bugetare va vor afecta economia si va vor reduce
    veniturile – plata dobanzilor la acea mare datorie publica pe care
    o aveti nu reprezinta decat o zecime de procent din PIB-ul vostru.
    Asa ca austeritatea pe care o urmariti va ameninta redresarea
    economica si nu va face nimic ca sa va imbunatateasca pozitia
    fiscala pe termen lung”.
    Vulturul german: “Nu ma pun cu aritmetica. Trebuie sa iei in calcul
    insa reactia pietei”.
    Americanul cel urat: “Dar de unde stii cum o sa reactioneze piata?
    Si oricum, de ce ar trebui ca piata sa fie impresionata de politici
    care nu au aproape niciun impact asupra pozitiei fiscale pe termen
    lung?”.
    Vulturul german: “Pur si simplu nu intelegi situatia noastra”.

    Ideea principala este ca in vreme ce apostolii austeritatii
    pozeaza in realisti care gandesc la rece, care fac ceea ce trebuie
    facut, ei nu-si pot sustine pozitia cu calcule, intrucat cifrele nu
    le sustin de fapt pozitia. Nici nu pot sustine ca pietele le cer
    austeritate. Din contra, guvernul german ramane capabil sa se
    imprumute la dobanzi aflate la minime istorice.
    Asa ca motivatia reala pentru obsesia lor cu austeritatea trebuie
    sa se afle in alta parte.

    In America, multi autointitulati vulturi ai deficitului sunt pur
    si simplu ipocriti: de-abia asteapta sa taie beneficiile pentru cei
    aflati in nevoi, dar grija lor fata de deficite dispare cand vine
    vorba despre scutirile de impozite pentru cei bogati. Spre exemplu,
    senatorul Ben Nelson, care a declarat martial ca nu ne putem
    permite 77 de miliarde de dolari ajutoare catre someri, a pus un
    umar serios la prima reducere de impozite de pe vremea lui Bush,
    care se ridica la frumoasa suma de 1,3 mii de miliarde de
    dolari.
    Vulturii germani ai deficitului par ceva mai sinceri. Dar tot nu au
    nimic de a face cu realismul fiscal, ci cu spiritul moralizator si
    cu poza. Germanii tind sa creada ca deficitele sunt ceva gresit din
    punct de vedere moral, in vreme ce echilibrarea bugetelor este o
    dovada de virtute, indiferent de circumstante sau de logica
    economica.

    “Ultimele ore au fost o demonstratie unica de forta”, a declarat
    cancelarul Angela Merkel dupa o intrunire speciala a cabinetului
    care a cazut de acord asupra planului de austeritate. Iar
    demonstrarea fortei – sau a ceea ce e perceput ca forta – este de
    fapt toata miza actiunilor.

    Va fi, insa, si un pret pentru aceasta fuga dupa imagine. Doar o
    parte a acelui pret va fi platita de Germania: austeritatea germana
    va inrautati criza din zona euro, facand mai dificil pentru Spania
    si alte economii cu probleme sa-si revina. Problemele Europei duc
    si ele catre un euro mai slab, care in mod pervers ajuta
    exporturile germane, dar care exporta si consecintele austeritatii
    germane in restul lumii, inclusiv in Statele Unite.

    Dar politicienii germani par hotarati sa-si dovedeasca forta
    impunand durere si suferinta, iar politicienii din toata lumea le
    urmeaza exemplul
    Cat de rau va fi? Se va repeta acel 1937? Nu stiu. Ceea ce stiu
    este ca politicile economice din toata lumea au luat o turnura
    foarte gresita, iar perspectivele unei recesiuni prelungite cresc
    cu fiecare zi care trece.

  • Trebuie sa ne temem pentru ce va fi in 2011? Analistii JP Morgan cred ca da

    Pentru anul acesta, banca isi pastreaza deocamdata estimarea
    optimista privind o crestere economica de 1%.

    Explicatia analistilor este ca din cauza cererii interne scazute
    in Europa Centrala de Est (cu exceptia Poloniei), redresarea
    depinde in masura decisiva de ceea ce se intampla in principalele
    piete din zona euro si deci va fi influentata direct de evolutiile
    de acolo. Cel mai bine sunt pozitionate Polonia, cu o piata interna
    solida si mai putin dependenta de exporturi, si Cehia; pentru
    ambele tari sunt previzibile in 2011 masuri de austeritate mai
    putin pronuntate decat in restul Europei, deci cu risc mai redus de
    a afecta cresterea economica.

    La polul opus, conform JP Morgan, sunt Romania si Ungaria, care
    vor fi lovite mai mult de conjunctura (o redresare care va pierde
    suflu in zona euro si masuri de austeritate mai intense). Pentru
    Romania si Ungaria, in plus, banca americana nu mai intrevede
    posibilitatea unor reduceri ale dobanzilor, avand in vedere nevoia
    de a proteja monedele nationale de presiunile in directia
    deprecierii, nevoie evidenta din moment ce ambele tari au o
    proportie mare de credite in valuta.

    Raportul de saptamana trecuta al JP Morgan estimeaza pentru
    Bulgaria o scadere a PIB de 0,5%, urmata de o crestere de 4% la
    anul (comparativ cu estimarea din luna mai – 1,5% in 2010 si 4,5%
    in 2011). Pentru Ungaria, prognoza este de 0,8%, respectiv 3% (in
    mai, banca estimase 4% in 2011), pentru Cehia de 2%, respectiv 3,2%
    (revizuit de la 4%), iar pentru Polonia are in vedere o crestere de
    3,2% anul acesta si de 3,7% (revizuit de la 4,2%) in 2011.

    In ce priveste perspectiva zonei euro, JP Morgan considera ca in
    trimestrele II si III se face simtita o revenire ciclica, asociata
    cu reinnoirea stocurilor, cu ultimele efecte ale pachetelor de
    stimulare economica si fiscala aplicate de guverne si cu influenta
    deprecierii euro. Acesti factori vor face ca zona euro sa reuseasca
    o crestere a PIB de 3% in trimestrul II si de 2% in trimestrul III,
    insa influenta lor va pali spre sfarsitul anului, astfel incat
    cresterea va incetini la 1%, ritm care se va pastra si in primele
    doua trimestre din 2011.

    In schimb, contra tendintei de crestere actioneaza criza
    datoriilor suverane, care din toamna se va face din nou simtita pe
    pietele financiare si pe piata bancara, iar incepand din 2011,
    politica fiscala va deveni restrictiva in toata zona euro, ceea ce
    va frana cresterea. Totusi, sustin analistii bancii, din a doua
    parte a lui 2011 este de asteptat ca revenirea ciclica sa se reia,
    pe masura ce o parte din tensiunile asociate cu criza datoriilor
    suverane vor disparea.

    Redresarea va ramane insa foarte asimetrica intre nordul si
    sudul zonei euro: in Germania, PIB va creste in medie cu 2,1% pana
    la jumatatea anului viitor; in schimb, pentru Grecia si Portugalia
    este de anticipat o “recesiune adanca”, pentru Spania o “recesiune
    moderata”, iar pentru Italia stagnare. JP Morgan prevede pentru
    zona euro o crestere de 1,3% anul acesta si de 1,4% la anul.

    In privinta inflatiei in Romania, JP Morgan considera ca rata
    anuala a acesteia va ajunge la sfarsitul trimestrului al doilea la
    4,4% in raport cu aceeasi perioada a anului trecut (cifra
    inferioara fata de 4,6% in estimarea din 14 mai), respectiv la 4,7%
    la sfarsitul lui decembrie si 4,5% la sfarsitul lui iunie 2011.
    Tinta de inflatie asumata de BNR este de 3,7% pentru 2010, ceea ce
    inseamna ca orice inflatie intre 4,7% si 5,7% s-ar situa in
    limitele tintite de banca centrala.

  • Drive test pentru Germania

    Opel a cerut ajutor de stat ca sa se poata descurca in criza,
    insa faptul ca General Motors, compania-mama, a revenit de la
    insolventa la profitabilitate i-a redus sansele. In plus, GM are
    deja la dispozitie 1,9 miliarde de euro, bani ai contribuabililor
    americani, cu care sa mentina Opel pe linia de plutire. Cancelarul
    Angela Merkel a lasat cumva usa intredeschisa, afirmand ca “nu s-a
    spus ultimul cuvant” si ca va face orice ca sa sustina cele 25.000
    de locuri de munca in industria germana auto reprezentate de Opel,
    insa va fi complicat sa se ajunga la o solutie de compromis, mai
    ales dupa ce Berlinul abia a adoptat un program de masuri dure de
    reducere a deficitului bugetar, in valoare de 11,2 milioane de
    euro, care limiteaza din principiu subventiile si ajutoarele pentru
    companii.

    Strategia Opel, evident, a fost sa apeleze la guvernele locale din
    landurile Hesse, Renania de Nord-Westfalia, Turingia si
    Renania-Palatinat, fiindca ele sunt direct interesate de mentinerea
    locurilor de munca din fabricile operate de Opel pe teritoriul lor.
    Liderii celor patru landuri au discutat cu cancelarul Angela
    Merkel, incercand s-o convinga ca la randul ei sa-l convinga pe
    ministrul Bruederle sa se induplece. Indiferent care va fi
    rezultatul, o impresie de nedreptate tot va ramane, dupa cum
    remarca ziarul Sueddeutsche Zeitung: “Ministrul Bruederle are
    dreptate sa se opuna sprijinului pentru fabricantii auto.

    Opel avea oricum probleme si inainte de criza. Industria auto a
    produs prea multe masini, iar un sprijin din partea statului nu va
    face decat sa intarzie adaptarea ei la nivelul pietei si va
    distorsiona concurenta. Plus ca nimeni nu garanteaza ca banii
    statului nu se irosesc si ca fabricile Opel nu se vor inchide
    oricum in cativa ani”.

  • Cum arata planul de austeritate de 80 mld. euro al Germaniei

    Oficialul german a afirmat ca in cadrul planului de austeritate
    vor fi incluse taxe noi pe transportul aerian precum si in
    industria nucleara, alaturi de o noua forma de impozitare a
    tranzactiilor financiare, pe langa taxele bancare aprobate deja de
    catre guvern

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Stirea zilei in Europa: Germania taie deficitul cu 80 mld. euro pana in 2014

    Deficitul bugetar va fi mentinut, ca efect al planului, sub 3%
    din PIB, dupa ce anul acesta este proiectat sa creasca de la 3,1%
    la 5% din PIB. Printre masurile aprobate se numara reducerea beneficiilor
    pentru someri, a subventiilor pentru companii, a celor pentru
    parinti, renuntarea la 15.000 de locuri de munca in urmatorii patru
    ani, impunerea unor taxe mai mari pe energia nucleara, pe
    calatoriile cu avionul si pe tranzactiile financiare si o reforma a
    cheltuielilor militare. Cabinetul Merkel a preferat reducerea de
    cheltuieli in locul unor majorari ale impozitelor pe venit sau ale
    TVA, insa nu va scadea cheltuielile pentru educatie si nici pe cele
    de sanatate. Guvernul a acceptat, de asemenea, sa amane
    reconstructia palatului municipal Stadtschloss, din centrul Berlinului, ceea ce ar urma
    sa produca economii de 440 de milioane de euro.

    “Germania, cea mai mare economie din Europa, are datoria de a da
    un exemplu bun”, a declarat Angela Merkel, sugerand clar ca se
    asteapta ca efectul sa fie o crestere a increderii in moneda
    europeana.

    Salutate de pietele financiare, atente exclusiv la masurile de
    austeritate luate de guvernele europene, masurile au fost privite
    insa cu scepticism de multi economisti, intre care laureatul Nobel
    Paul Krugman, cu ideea ca reducerile de cheltuieli sunt ultimul
    lucru de care are nevoie Europa. In plus, economistii sustin ca
    problema Germaniei acum nu este atat deficitul bugetar, cat
    excedentul comercial cu alte economii europene, care a contribuit
    la adancirea crizei datoriilor in special in tarile din sudul
    Europei. Or, daca firmele si consumatorii din Germania nu cresc
    cheltuielile, ci strang cureaua, atunci planurile bugetare ale
    guvernului nu vor face decat sa majoreze excedentul comercial.

    Atat moneda euro, care a incheiat
    la 1,948 dolari in tranzactiile din Europa, cat si bursa germana si
    alte burse din Europa, au recuperat luni din pierderile anterioare, indeosebi
    ca efect al stirilor pozitive privind cresterea comenzilor
    industriale in Germania cu 2,8% in luna aprilie, mult peste
    asteptarile pietelor. Comenzile industriale crescusera deja in
    martie cu 5,1%, reflectand foloasele aduse celei mai mari economii
    din Europa de slabirea euro, care a pierdut peste 12% in raport cu
    dolarul in ultimele trei luni, si masura in care redresarea globala
    se manifesta in Germania. In timpul crizei financiare din 2008,
    comenzile industriale scazusera cu 38%, iar acum sunt inca sub
    nivelul dinainte de criza cu circa 17%.

  • Presedintele Germaniei, Horst Koehler, si-a anuntat demisia

    “Imi anunt demisia din functia de presedinte”, a declarat
    Koehler la Berlin, explicand ca a luat aceasta decizie dupa ce a
    afirmat, intr-un interviu acordat unui post de radio, necesitatea
    unor angajamente militare germane in strainatate pentru apararea
    inclusiv a intereselor economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa, asaltata de greve si miscari de protest

    Christian Noyer, membru al Consiliului guvernatorilor Bancii
    Centrale Europene, a avertizat deschis ca
    tarile europene trebuie sa-si reduca deficitul bugetar in masuri si
    cu ritmuri diferite, spre a evita sufocarea economiei. Grecia, de
    pilda, nu are de ales si trebuie sa reduca foarte rapid
    cheltuielile, sa taie salariile si sa creasca fiscalitatea, a spus
    Noyer; totusi, “daca am adopta cu totii in Europa in acelasi timp
    programe de austeritate foarte violente, aceasta va avea un efect
    profund negativ asupra cresterii economice si va declansa o
    recesiune”. Un contraexemplu este Franta, care isi poate permite sa
    esaloneze restrictiile pe mai multi ani, spre a-si reduce treptat
    deficitul.

    Camera de Comert a Marii Britanii
    a apreciat
    , la randul sau, ca guvernul Cameron procedeaza bine
    atunci cand are in vedere un plan ferm de scadere a cheltuielilor
    publice, insa orice alte masuri in afara celor avute in vedere pana
    acum ar trebui sa fie initiate numai cand redresarea economiei va
    deveni sigura, intrucat spectrul unei recaderi in recesiune inca
    exista. Institutia estimeaza o crestere a PIB de 1,3% pentru acest
    an.

    SPANIA

    Sindicatele au anuntat ca la 8
    iunie
    vor declansa greva generala, nemultumite de reducerea
    cheltuielilor sociale si de planurile de reforma a pietei muncii.
    Joi, guvernul Zapatero a reusit sa treaca prin parlament planul de
    a reduce cu 1,5% cheltuielile sociale, prin inghetarea majoritatii
    pensiilor in 2011, reducerea in medie cu 5% a salariilor pentru
    functionarii publici si renuntarea la ajutoarele de 2.500 de euro
    acordate de stat la nasterea copiilor.

    Impreuna cu reducerea masiva a programului de investitii, cu 6
    miliarde de euro, inca 1,2 miliarde de euro economisite pe seama
    administratiei locale, programul de masuri aprobat de guvern ar
    urma sa duca la economii de 15 miliarde de euro, respectiv la o
    reducere a deficitului fiscla de la 11,2% la 3% din PIB pana in
    2013.

    Aprobarea planului de reforma a pietei muncii este asteptata sa
    mai treneze cateva
    zile
    , intrucat patronatele si sindicatele nu se pot pune de
    acord asupra unei solutii de compromis. Patronatele vor sa poata
    angaja si concedia mai usor angajatii, sindicatele se tem ca o
    libertate si mai mare data patronilor de a concedia va amplifica
    somajul, dat fiind ca pana acum trimiterea in somaj a fost solutia
    preferata de cele mai multe companii, in locul reducerii
    salariilor.

    Agentia Fitch a redus vineri
    ratingul
    Spaniei, de la AAA (ratingul maxim) la AA+, pe motiv
    ca noile restrictii vor ingreuna redresarea economica pe termen
    mediu. Desi economia a crescut in primul trimestru cu un firav
    0,1%, somajul in tara ramane de 20%, iar TVA va creste din iulie de
    la 16% la 18%, lovind si mai mult in perspectivele de reluare a
    cresterii economice.

    PORTUGALIA

    Sute de mii de oameni
    au manifestat
    sambata in Portugalia contra planului de
    austeritate al guvernului, iar alte manifestatii sunt de asteptat
    pentru urmatoarea perioada, desi nici o greva n-a fost inca
    anuntata. “Suntem decisi sa recurgem la toate formele de rezistenta
    pe care le prevede Constitutia”, a declarat Manuel Carvalho da
    Silva, liderul Confederatiei Lucratorilor Portughezi, sindicat cu
    725.000 de membri.

    La 13 mai, guvernul a
    aprobat
    un program de majorari de taxe si reduceri de
    cheltuieli care ar trebui sa reduca deficitul bugetar de la 9,3% la
    7,3% din PIB anul acesta si la 2,8% in 2013. Marile proiecte de
    infrastructura vor fi oprite, TVA va creste de la 20% la 21%,
    companiile cu profit de peste 2 milioane de euro vor plati impozit
    de 27,5% (in loc de 25%), noile angajari in sectorul public vor fi
    limitate, iar contribuabilii vor suporta o marire a impozitului
    intre 1% si 1,5%. Salariile politicienilor, ale inaltilor
    functionari publici si ale altor angajati din sectorul public cu
    venituri mari vor fi reduse cu 5%.

    ITALIA

    Cel mai mare sindicat, CGIL, cu aproape 6 milioane de membri, a
    anuntat greva generala pentru sfarsitul lunii iunie, cel mai
    probabil la 25 iunie, a declarat liderul sindicatului,
    Guglielmo Epifani
    , cerand omologilor sai din Europa sa se
    ridice si ei impotriva bugetelor de austeritate din tarile lor.

    Greva va fi precedata de marsuri de protest in toata Italia
    incepand cu 12 iunie, iar pana la momentul grevei, CGIL spera sa
    obtina si solidaritatea celorlalte doua mari centrale sindicale,
    CISL (4,5 milioane de membri) si UIL (2,2 milioane), care pana acum
    nu si-au anuntat participarea la greva.


    Planul
    de restrictii bugetare al guvernului italian, aprobat la
    5 mai, prevede reducerea in doi ani a deficitului cu peste 24 de
    milioane de euro, prin inghetarea pe trei ani a salariilor pentru
    angajatii din sectorul public, scaderi ale salariilor cu 5-10%
    pentru functionarii cei mai bine platiti din administratia publica
    si pentru ministri, reducerea angajarilor in sectorul public si
    taierea cheltuielilor pentru autoritatile locale cu pana la 13
    miliarde de euro pana in 2012, cu impact asupra scolilor si a
    spitalelor administrate de ele. Rezultatul urmarit este diminuarea
    deficitului fiscal de la 5,3% la 2,7% din PIB pana in 2012 si a
    datoriei publice, care depaseste 115% din PIB.

    GRECIA

    Sindicatele grecesti au anuntat pentru luna iunie noi
    greve
    , prevazute sa fie organizate atunci cand parlamentul va
    dezbate proiectul de reforma a pensiilor, care va creste varsta de
    pensionare si va limita pensionarile anticipate.

    Atat uniunea sindicala din sectorul public, GSEE, cat si cea din
    sectorul privat, ADEDY, au fost solidare pana acum, de-a lungul
    celor patru greve organizate de la anuntarea masurilor de
    austeritate ale guvernului Papandreou, la inceputul lunii mai.

    Planul Atenei de a reduce cu peste 20 de miliarde de euro
    deficitul fiscal in acest an, pana la 8,1% din PIB, e vazut de
    economisti
    drept mult prea ambitios, avand in vedere proportiile recesiunii
    din Grecia, unde cele mai noi prognoze vorbesc de o scadere a PIB
    cu 4%. Incasarile la buget in primele patru luni au crescut cu 6%
    fata de anul trecut, mult sub tinta de 11%, piata constructiilor
    ramane inerta, dupa ce guvernul a majorat impozitele pe
    proprietate, iar dupa protestele violente de acum cateva saptamani,
    care au culminat cu moartea a trei oameni, turistii au anulat
    30.000 de rezervari pentru sezonul actual.

    Drept conditie pentru a primi pachetul de credite in valoare de
    110 miliarde de euro de la membrii zonei euro, Grecia a acceptat un
    program complex de masuri, care merg de la cresterea TVA de la 21%
    la 23% si cresterea accizelor la combustibili, alcool si tigari
    pana la inghetarea salariilor pe trei ani in sectorul public,
    reducerea imediata a salariilor cu 10%, taierea pensiilor pentru
    cei cu pensii de peste 2.500 de euro, a primelor, a compensatiilor
    de concediere si simplificarea procedurilor de concediere.

  • Romania s-a clasat pe trei la Eurovision 2010

    Astfel, editia de anul viitor a concursului Eurovision se va
    desfasura in Germania, dupa ce Lena a castigat competiţia din acest
    an, cu piesa “Satellite”. Ea a obtinut un total de 246 de
    puncte.

    Reprezentanţii Romaniei, care au participat cu piesa “Playing
    With Fire”, au obtinut un total de 162 de puncte, din care
    punctajul maxim de 12 puncte a fost acordat de Republica Moldova,
    10 puncte – Spania, Suedia, Norvegia si Portugalia si 8 puncte –
    Danemarca, Marea Britanie, Cipru si Israel.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro