Deficitul bugetar va fi mentinut, ca efect al planului, sub 3%
din PIB, dupa ce anul acesta este proiectat sa creasca de la 3,1%
la 5% din PIB. Printre masurile aprobate se numara reducerea beneficiilor
pentru someri, a subventiilor pentru companii, a celor pentru
parinti, renuntarea la 15.000 de locuri de munca in urmatorii patru
ani, impunerea unor taxe mai mari pe energia nucleara, pe
calatoriile cu avionul si pe tranzactiile financiare si o reforma a
cheltuielilor militare. Cabinetul Merkel a preferat reducerea de
cheltuieli in locul unor majorari ale impozitelor pe venit sau ale
TVA, insa nu va scadea cheltuielile pentru educatie si nici pe cele
de sanatate. Guvernul a acceptat, de asemenea, sa amane
reconstructia palatului municipal Stadtschloss, din centrul Berlinului, ceea ce ar urma
sa produca economii de 440 de milioane de euro.
“Germania, cea mai mare economie din Europa, are datoria de a da
un exemplu bun”, a declarat Angela Merkel, sugerand clar ca se
asteapta ca efectul sa fie o crestere a increderii in moneda
europeana.
Salutate de pietele financiare, atente exclusiv la masurile de
austeritate luate de guvernele europene, masurile au fost privite
insa cu scepticism de multi economisti, intre care laureatul Nobel
Paul Krugman, cu ideea ca reducerile de cheltuieli sunt ultimul
lucru de care are nevoie Europa. In plus, economistii sustin ca
problema Germaniei acum nu este atat deficitul bugetar, cat
excedentul comercial cu alte economii europene, care a contribuit
la adancirea crizei datoriilor in special in tarile din sudul
Europei. Or, daca firmele si consumatorii din Germania nu cresc
cheltuielile, ci strang cureaua, atunci planurile bugetare ale
guvernului nu vor face decat sa majoreze excedentul comercial.
Atat moneda euro, care a incheiat
la 1,948 dolari in tranzactiile din Europa, cat si bursa germana si
alte burse din Europa, au recuperat luni din pierderile anterioare, indeosebi
ca efect al stirilor pozitive privind cresterea comenzilor
industriale in Germania cu 2,8% in luna aprilie, mult peste
asteptarile pietelor. Comenzile industriale crescusera deja in
martie cu 5,1%, reflectand foloasele aduse celei mai mari economii
din Europa de slabirea euro, care a pierdut peste 12% in raport cu
dolarul in ultimele trei luni, si masura in care redresarea globala
se manifesta in Germania. In timpul crizei financiare din 2008,
comenzile industriale scazusera cu 38%, iar acum sunt inca sub
nivelul dinainte de criza cu circa 17%.
Leave a Reply