♦ Puterea unei industrii vine de multe ori din modul în care jucătorii mari şi mici, competitori în sector, reuşesc să se aşeze împreună la masă şi să promoveze împreună acele iniţiative din care fiecare are de câştigat. Dar asta se întâmplă mai greu.
♦ Dacă ne gândim la oricare două branduri mari concurente din industria bunurilor de larg consum, vedem că nu le este uşor să iasă împreună, să susţină industria dincolo de businessurile pe care le reprezintă.
În industria berii, un sector în care patru dintre cei mai mari jucători din lume sunt prezenţi în România cu producţie – Asahi Europe & International, HEINEKEN, Molson Coors, Tuborg –, asocierea a fost decisă chiar de ei încă din 2004, cu structurile de conducere şi de acţionariat pe care le aveau la acea vreme.
Astfel, în 2004, Ursus Breweries, HEINEKEN România, Bergenbier SA şi United Romanian Breweries Bereprod înfiinţează asociaţia Berarii României.
„La momentul înfiinţării, cele mai mari companii de bere din România aveau deja un istoric de producţie la nivel local. Dorinţa lor de a dezvolta acest sector într-un mod sustenabil pe termen lung a fost principalul argument pentru crearea acestei entităţi. Însă iniţiativele noastre nu s-au limitat doar la sectorul berii, văzut strict din perspectiva producţiei. Asta mai ales într-o perioadă extrem de dinamică pentru România, care se pregătea să adere la Uniunea Europeană“, spune Constantin Bratu, director general al Berarii României.
Până în 2007, dar şi ulterior, pe direcţii specifice, membrii asociaţiei au vorbit la unison despre subiecte de importanţă majoră pentru România: armonizarea legislaţiei româneşti cu acquis-ul comunitar, concurenţa loială, standardele de calitate şi consumul responsabil de bere.
„Prin activitatea noastră, aducem un plus de valoare pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri responsabil şi competitiv pe piaţa românească. Performanţele noastre individuale ne oferă o poziţie excelentă din acest punct de vedere, fiecare dintre membrii asociaţiei construind adevărate poveşti de succes din mărci locale şi contribuind la transformarea industriei berii din România într-una cu adevărat europeană şi competitivă“, declara în 2007 Edwin Botterman, preşedinte al Berarilor României şi CEO al HEINEKEN România. Edwin Botterman a plecat din România în 2009, iar următoarea oprire pentru el a fost Italia. În prezent, profilul de Linkedin al fostului şef al Heineken România notează „retired CEO“.
Rolul vechii generaţii de manageri care au condus businessurile de bere din România a fost însă extrem de important.
Până în 2011, Asociaţia Berarii României i-a avut ca membri pe cei patru fondatori, a urmat aderarea Soufflet Malt România şi a Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România în 2011.
În 2012, microberăria Clinica de Bere din Timişoara devine al cincilea producător membru al Berarilor României.
Zece ani mai târziu, în 2022, microberăria Scorilo devine al şaselea producător membru al Berarilor României, urmată de Zăganu şi de Berăria Artizanală Sibiu un an mai târziu.
„Orice producător de bere a dorit să ni se alăture a putut s-o facă. Dovadă în acest sens este şi faptul că, în cele două decenii de activitate a asociaţiei, de la numărul iniţial de patru membri am ajuns la zece. Berarii României nu au motiv să schimbe această abordare, pentru că unirea forţelor a adus mereu beneficii, dovadă în acest sens fiind evoluţia acestui sector şi proiectele majore pe care le-a generat, în beneficiul economiei în ansamblu“.
Dacă în 2007, anul integrării României în UE, orice vizită în Cehia sau Germania îşi scotea în cale şi o berărie artizanală, mică, o afacere de familie, după 2010 segmentul microberăriilor a prins avânt şi la noi. Dacă în 2010 România nu avea nicio microberărie, imediat după pandemie numărul lor trecuse de 90. Deşi an de an au fost create noi firme mici producătoare de bere, România rămâne o piaţă mică pe acest segment, în comparaţie cu Franţa, Germania sau Marea Britanie unde sunt mii de astfel de microberării. Pandemia a fost prima frână pentru afacerile mici din sector, dar nici actualele creşteri de taxe nu permit o dezvoltare mai aşezată a segmentului micro.
„Nu este uşor să faci o fabrică de bere. Porneşte de la pasiune, dar dacă această pasiune nu se transformă într-un business corect, se pierd banii“, spuneau în 2021 la Afaceri de la Zero fondatorii Scorilo, o fabrică de la zero din Poiana Mărului, judeţul Caraş-Severin.
Numele brandului şi al fabricii este inspirat dintr-o legendă din zona Banatului montan, care spune că regele dac Scorilo şi-a ascuns comoara în Poiana Mărului, acolo unde este fabricată berea cu acelaşi nume, iar în prima zi de primăvară, cel care este norocos va găsi comoara lui. Bere Scorilo este controlată de Valeria Schelean, iar în 2024, ultimul an pentru care există date publice disponibile, a avut o cifră de afaceri de 685.000 de lei, un avans de 3% faţă de anul anterior.
„În cele două decenii de Berarii României, piaţa a evoluat mai ales din perspectiva dezvoltării unor sortimente noi de bere şi a livrării unor produse care pun semnul egal între România şi pieţele cu cea mai bogată tradiţie în producţia de bere. De asemenea, piaţa a devenit una extrem de competitivă, unde jucători mari, de dimensiune mondială, şi mici antreprenori locali fac eforturi să producă o bere pe gustul cât mai multor români, ale căror gusturi sunt din ce în ce mai complexe“, spun reprezentanţii Berarii României.
În 2009, România avea 11 unităţi active de producţie a berii. În 2017 aveam 45, iar începând cu 2020 România a avut constant în jurul a 90 de astfel de unităţi, cu un vârf în 2021, când am avut aproape 100 de fabrici de bere sau microberării.
Dezvoltarea microberăriilor nu a adus volume uriaşe în piaţă, dar a oferit o altă dinamică sectorului şi a scos la iveală creativitatea şi dorinţa unor mici antreprenori de a face bere, în condiţiile în care unii dintre ei chiar spun că primele încercări în producţie au fost acasă, cu mici instalaţii dedicate producţiei de bere pentru autoconsum.
Piaţa berii din România a avut o evoluţie relativ constantă, aflându-se la o medie a producţiei de 16,6 milioane de hectolitri în perioada 2005 – 2023. Vârful intervalului a fost atins în 2008, când producţia de bere în România a fost de 20,2 milioane de hectolitri.
Cel mai scăzut nivel a fost înregistrat în 2014, de 14,9 milioane de hectolitri. În 2024, producţia de bere în România a fost uşor peste pragul de 15 milioane de hectolitri, însă sub media celor 20 de ani.
„Analizând evoluţia pieţei în paralel cu tabloul măsurilor fiscale, anii în care au existat majorări semnificative de acciză la bere au dus la contracţii ale producţiei. De asemenea, influenţe semnificative asupra pieţei au venit şi din starea economică în ansamblu, unde puterea de cumpărare joacă un rol central. Pandemia a avut de asemenea un efect major, unul dintre cele două canale de vânzare a berii, respectiv HoReCa, fiind puternic afectat“, explică reprezenanţii Asociaţiei Berarii României.
Vânzările de bere s-au situat anul trecut la 15 milioane de hectolitri, la acelaşi nivel cu cel din anul anterior, după trei ani de scăderi succesive, lipsa predictibilitaţii fiscale, creşterea inflaţiei şi lipsa încrederii populaţiei fiind factori care au ţinut pe loc o piaţă unde 97% din consum sunt acoperite din producţia locală.
Mai mult, dacă ne uităm la cifrele producţiei, vedem că 2023 şi 2024 sunt foarte aproape de acel nivel de jos al pieţei din 2014, când fabricile de bere au produs doar 14,9 milioane de hectolitri.
Creşterea TVA de la 1 august se va vedea cu siguranţă şi în viitorii indicatori de consum, care deja la nivel general arată un declin al vânzărilor de bunuri alimentare şi băuturi, concomitent cu o reorientare a consumatorului spre reducerea cheltuielilor din coşul de consum.
Deşi piaţa nu a mai crescut în ultimii patru ani, investiţiile producătorilor mari şi ale microberăriilor nu s-au oprit. În perioada 2019-2024, producătorii membri ai asociaţiei Berarii României, care reprezintă 90% din piaţa locală, au realizat investiţii de 560 de milioane de euro. Datele cuprind investiţiile făcute de marii producători şi cele făcute de microberării. Estimările asociaţiei arată că la nivelul întregului sector suma investiţiilor depăşeşte 700 de milioane de euro în intervalul amintit.
Mai mult, berarii afirmă că vor continua să investească în economia locală, că îşi doresc să consolideze un parteneriat cu autorităţile şi speră la mai multă predictibilitate, fiind în permanenţă atenţi la noile tendinţe şi la noile generaţii de consumatori.
Cum arată anii care vin pentru marii berari?
Dan Timotin, managing director, Ursus Breweries:
„Viitorul Asociaţiei Berarii României stă în colaborarea tot mai strânsă dintre industrie, autorităţi şi societate, pentru consolidarea unei pieţe sustenabile şi responsabile, unde calitatea, inovaţia şi respectul faţă de consumator sunt prioritare”
„Ca lider al sectorului de bere din România în ultimii 10 ani, aprecierea consumatorilor ne onorează şi ne motivează să investim în soluţii care ne ajută să operăm mai eficient, cu respect faţă de mediu şi faţă de comunitatea noastră. La Ursus Breweries, avem o strategie de dezvoltare sustenabilă pe termen lung, care vizează, printre altele, şi produsele noastre. Promovăm un consum responsabil prin extinderea portofoliului de bere fără alcool şi bere fără alcool cu arome. Ponderea acestora va atinge în curând 10% din totalul portofoliului nostru. Evoluţia confirmă interesul tot mai mare al consumatorilor pentru alternative fără alcool şi consolidează angajamentul nostru de a oferi opţiuni diverse, adaptate preferinţelor şi aşteptărilor tuturor segmentele de public, inclusiv generaţia Z”.
Boris Miloushev, director general, HEINEKEN România:
„Atunci când un consumator alege să se bucure de o bere, se conectează cu un întreg ecosistem local – de la agricultorii care cultivă ingredientele, la angajaţii din fabrici, distribuitorii şi partenerii din retail. Fiecare pahar de bere reflectă munca şi pasiunea a mii de oameni din România, iar acest lucru ne responsabilizează. Prin extinderea portofoliului cu opţiuni fără alcool şi prin promovarea unui consum echilibrat, răspundem nevoilor moderne ale consumatorilor, păstrând în acelaşi timp gustul autentic şi tradiţia locală. Viitorul Berarii României este despre sustenabilitate, responsabilitate şi parteneriate durabile. HEINEKEN România va continua să investească în producţie locală şi în dezvoltarea unei industrii care respectă consumatorul, comunitatea şi mediul”.
Mihai Voicu, general manager, Bergenbier S.A. şi preşedintele Berarii României:
„Sunt convins că această abordare ne va permite să reprezentăm în continuare interesele comune ale unei industrii care contribuie semnificativ la economia naţională, susţine locuri de muncă şi dezvoltă producţia locală, care asigură 97% din consumul de bere din România.
Potrivit acestuia, Berarii României vor continua să fie un partener de încredere pentru autorităţi. Iar producătorii vor continua angajamentul de a oferi produse de cea mai bună calitate, într-o industrie cu zero evaziune fiscală pe întreg lanţul de producţie. ”În acelaşi timp, considerăm esenţial ca următorii ani să aducă mai multă predictibilitate, competitivitate fiscală şi legislativă, pentru a permite planificarea pe termen lung a investiţiilor în industrie. Mesajul nostru este clar: vom rămâne dedicaţi să oferim experienţe autentice, într-un mod responsabil şi sustenabil, consolidând în acelaşi timp rolul berii în economia şi cultura românească”.
Yoav Bar, CEO al Tuborg România:
„Industria berii, la fel ca întreaga economie, traversează o perioadă de transformare şi incertitudine. Consumatorii se adaptează la noile realităţi determinate de presiunile economice, iar aşteptările lor evoluează constant. În acest context, rolul asociaţiei devine tot mai important – acela de a promova dialogul dintre producători, autorităţi şi comunităţi, pentru a asigura un mediu echilibrat şi sustenabil. Mesajul nostru către consumatori este clar: suntem dedicaţi calităţii, transparenţei şi diversităţii, păstrând totodată autenticitatea şi mândria care fac din berea românească nu doar un simbol cultural, ci şi un produs modern, de clasă mondială”.
