Blog

  • După ce le-au întârziat salariile mai mult de o lună, controlorii americani au ţinut avioanele la sol: Peste 700 de zboruri anulate în SUA după cel mai lung blocaj guvernamental din istorie

    Companiile aeriene din SUA au început vineri să anuleze sute de zboruri, la doar câteva ore după ce Administraţia Federală a Aviaţiei (FAA) a ordonat reducerea acestora pe fondul blocajului guvernamental, care durează de peste o lună, notează CNBC.

    Măsura vine în contextul în care controlorii de trafic aerian nu şi-au mai primit salariile din cauza închiderii parţiale a guvernului, acum cea mai lungă din istoria SUA.

    Deficitul de personal din rândul controlorilor de trafic aerian a provocat perturbări pe mai multe aeroporturi importante din ţară, frustrând pasagerii şi executivii din industrie.

    Lipsa personalului a generat întârzieri pe mai multe mari aeroporturi vineri, inclusiv Newark Liberty (New Jersey), San Francisco International şi Hartsfield-Jackson din Atlanta.

    Anulările bruşte din această săptămână au forţat companiile aeriene să îşi refacă programele  de zbor şi să se asigure că echipajele ajung acolo unde este nevoie, în ciuda schimbărilor de ultim moment.

    Peste 700 de zboruri din SUA au fost anulate până vineri, ora 9:00 ET, potrivit datelor Cirium, aproximativ 3% din programul total al zilei. Un astfel de nivel al perturbărilor este relativ frecvent în cazul unor fenomene obişnuite, precum furtunile severe, însă Departamentul Transporturilor a avertizat că numărul anulărilor ar putea creşte.

    Conform ordinului FAA, reducerea zborurilor va creşte treptat până la 10% în următoarea săptămână: 4% vineri, 6% până marţi, 8% până joi şi, în cele din urmă, 10% începând cu 14 noiembrie.

  • Este inteligenţa artificială o bulă care ar putea să lase mulţi investitori fără bani? Tot mai mulţi experţi trag un semnal de alarmă. „Trebuie să fim foarte atenţi”

    Volatilitatea din pieţele bursiere înregistrată săptămâna aceasta, marcată de scăderi ale acţiunilor americane din sectorul inteligenţei artificiale, a readus în prim-plan temerile legate de efectele de contagiune pentru investitorii globali, scrie CNBC.

    Directorul executiv al Goldman Sachs, David Solomon, a avertizat săptămâna aceasta că este „probabilă” o corecţie de 10–20% a pieţelor de acţiuni în următorii doi ani, în timp ce Fondul Monetar Internaţional şi Banca Angliei au tras, de asemenea, semnale de alarmă.

    Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a menţionat într-un interviu posibilitatea formării unei bule în domeniul AI. „Trebuie să fim foarte atenţi la aceste riscuri”, a spus acesta.

    Una dintre companiile europene care beneficiază de boom-ul AI este Legrand, producător francez ce furnizează produse către Alphabet, Amazon şi altele pentru răcirea serverelor. Acţiunile sale au urcat cu 37% anul acesta, aproximativ la fel de mult ca Nvidia.

    CEO-ul Skanska, Anders Danielsson, a respins îngrijorările privind o încetinire, afirmând:

    „În SUA avem un portofoliu foarte solid de centre de date, nu observăm nicio încetinire. Lucrăm cu clienţi internaţionali mari, interesaţi să construiască centre de date în Europa Centrală, Ţările Nordice şi Marea Britanie. Nu am văzut, în realitate, o încetinire”.

    La rândul său, Kiran Ganesh, strateg la UBS, a remarcat lipsa notabilă de volatilitate, adăugând că naraţiunea generală rămâne pozitivă.

    „Am asistat la o creştere lină, în ciuda incertitudinilor privind fluxurile de numerar şi îngrijorările legate de evaluările companiilor”, a explicat el.

    Deşi unele episoade de volatilitate au apărut săptămâna aceasta, Ganesh consideră că acestea erau de aşteptat, iar tabloul general continuă să fie favorabil.

    Totuşi, mulţi investitori par să devină tot mai circumspecţi în legătură cu evaluările din ce în ce mai ridicate.

    În Asia, acţiunile SoftBank Group, activă în infrastructura AI, a scăzut puternic, grupul japonez pierzând aproape 50 miliarde de dolari într-o singură săptămână. Scăderile au continuat vineri, după un declin de circa 10% miercuri.

  • Nicuşor Dan, discuţie telefonică cu Zelenski: Ucraina trebuie să câştige acest război

    „Ucraina trebuie să câştige acest război, pentru că luptă pentru securitatea întregii Europe şi pentru valorile noastre comune”, a transmis preşedintele României pe platforma X.

    La nivel bilateral, cei doi au convenit să continue demersurile pentru stabilirea unui parteneriat strategic.

    „Suntem amândoi hotărâţi să implementăm o agendă pragmatică, orientată spre viitor şi sustenabilă”, a mai scris Dan.

  • Start-up-ul AI Aily Labs, fondat de românca Bianca Anghelina în SUA, a atras o finanţare de 80 de milioane de dolari. Compania are şi un birou în România, la Cluj-Napoca

    Aily Labs, o companie de tehnologie fondată de românca Bianca Anghelina în SUA, care a dezvoltat o platformă de „Decision Intelligence” nativă pentru AI destinată companiilor globale, a anunţat o finanţare de 80 de milioane de dolari. Runda a fost condusă de fondul de investiţii FPV Ventures, cu participarea investitorilor existenţi Insight Partners, J.P. Morgan şi alţi investitori strategici. Aceasta este a doua rundă de finanţare a companiei, după seria A de 19 milioane de euro atrasă în august 2023, rundă condusă de Insight Partners. Start-up-ul are şi un birou în România, la Cluj-Napoca.

    Noua finanţare va fi utilizată pentru a accelera expansiunea globală a companiei şi pentru a dezvolta ecosistemul de agenţi AI autonomi al platformei. Soluţiile Aily Labs transformă datele în informaţii acţionabile, permiţând companiilor din topul “Fortune 500” să obţină un impact de business măsurabil în domenii precum finanţe, lanţ de aprovizionare sau operaţiuni comerciale, adesea în mai puţin de două săptămâni de la implementare, susţin reprezentanţii start-up-ului.

    „Companiile nu-şi mai pot permite să aştepte după insight-uri – au nevoie de o inteligenţă artificială care acţionează”, a declarat Bianca Anghelina, fondatoare şi CEO a Aily Labs. „Această finanţare ne permite să extindem super agentul nostru şi modelul <<Decision Intelligence LLM>>, permiţând companiilor să ia decizii mai rapide, mai inteligente şi complet autonome, care transformă performanţa la nivel global.”

    Finanţarea va sprijini patru iniţiative-cheie: extinderea globală a aplicaţiei mobile Aily, dezvoltarea agenţilor AI care pot recomanda şi executa autonom decizii, îmbunătăţirea modelului lingvistic (LLM) proprietar al Aily şi consolidarea structurii de capital pentru a susţine inovaţia pe termen lung.

    Investitorii au fost atraşi de capacitatea platformei de a genera rezultate financiare concrete, într-o piaţă în care multe companii investesc masiv în AI fără a reuşi să obţină o valoare reală din aceasta.

    „Aud adesea de la CEO-uri că investesc milioane în AI, dar nu reuşesc să o implementeze eficient sau să obţină valoare reală din ea. Tocmai de aceea am decis să investim în Aily Labs – platforma lor oferă insight-uri aplicabile care generează impact măsurabil asupra profitabilităţii”, a declarat Pegah Ebrahimi, cofondatoare şi managing partner în cadrul FPV Ventures. „Directorii executivi ne spun că, datorită AI-ului de la Aily, iau decizii diferite – decizii care economisesc bani, cresc veniturile şi transformă modul în care operează companiile lor.”

    Fondată în 2020, Aily Labs operează la nivel global şi se concentrează pe sectoare precum farmaceutic, retail şi bunuri de consum. Platforma companiei utilizează un „super agent” care coordonează agenţi de AI autonomi mai mici pentru a optimiza performanţa şi a accelera luarea deciziilor în cadrul marilor corporaţii.

  • Economia chineză şubrezeşte sub presiunea americanilor şi europenilor: Exporturile celei de-a doua economii a lumii au scăzut neaşteptat în octombrie

    Exporturile Chinei au scăzut pentru prima dată de la introducerea tarifelor americane în aprilie, subliniind impactul tensiunilor comerciale prelungite, notează FT.

    Exporturile celei de-a doua economii din lume au scăzut cu 1,1% în octombrie, raportat în dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de autoritatea vamală chineză. Ultima scădere fusese înregistrată în februarie.

    Declinul, neaşteptat, survine după luni de creşteri puternice ale exporturilor, inclusiv un avans de 8,3% în septembrie. Analiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o creştere de 3% pentru luna trecută.

    Economia Chinei s-a bazat puternic pe comerţul extern pentru a compensa efectele unui declin de patru ani în sectorul imobiliar şi ale încrederii slabe a consumatorilor pe plan intern, în pofida intensificării tensiunilor comerciale cu Statele Unite.

    Săptămâna trecută, preşedintele Donald Trump şi omologul său Xi Jinping au convenit asupra unui armistiţiu de un an, după ce tensiunile s-au amplificat în ultimele luni pe fondul restricţiilor Beijingului privind metalele rare.

    Exporturile Chinei către SUA au scăzut în ultimele luni, dar acest declin a fost compensat, de obicei, de creşterea livrărilor către Asia de Sud-Est şi Europa.

    În octombrie însă, exporturile către ambele regiuni au încetinit: Cele către UE au crescut cu doar 0,9%, iar cele către Asia de Sud-Est au avansat cu 11%, cel mai mic ritm din februarie. Exporturile către SUA au scăzut cu 25%.

    Importurile au crescut cu 1% în octombrie, mult sub nivelul de 7,4% înregistrat în septembrie şi sub aşteptările analiştilor, care anticipau un avans de 3,2%.

  • Giganţii internaţionali încep să facă schimbări după tarifele lui Trump: Makita va reduce producţia de scule electrice din China din cauza incertitudinii privind tarifele SUA şi va reloca o parte din producţie în România

    Makita va reduce producţia de scule electrice din China destinate pieţei americane, din cauza incertitudinii privind tarifele impuse de SUA, şi va reloca o parte din producţie în Thailanda şi România, potrivit presei japoneze. 

    Aproximativ 60% din produsele Makita pentru piaţa americană sunt fabricate în prezent în China, unde compania operează o uzină. Însă producătorul japonez intenţionează să-şi diminueze expunerea la posibile noi creşteri ale tarifelor vamale americane.

    Astfel, produsele fabricate în România şi Thailanda, care până acum erau destinate pieţelor din Europa şi Asia, vor fi redirecţionate către SUA, în funcţie de cerere. În prezent, cele două unităţi reprezintă mai puţin de 10% din exporturile Makita către SUA, dar ponderea lor va creşte până la aproximativ 30% fiecare până în martie 2026.

    Producţia excedentară a uzinei din China va fi redistribuită către pieţele europene şi asiatice, iar ponderea Chinei în livrările către SUA va scădea de la 60% la circa 20%.

    Importurile americane din România sunt taxate cu minimum 15%, iar cele din Thailanda cu 19%, însă Makita consideră că exportul din aceste ţări ar fi mai rentabil — chiar şi cu costuri mai mari de transport — dacă tarifele pentru produsele din China ar ajunge la 30%.

    Compania a precizat că majorarea producţiei în SUA este dificilă din cauza costurilor ridicate cu forţa de muncă. Totuşi, nu vor fi necesare investiţii semnificative, întrucât uzinele Makita din cele opt ţări în care operează folosesc echipamente comune, ceea ce permite o flexibilitate ridicată.

    Makita îşi extinde, de asemenea, gama de scule fără fir (cordless) — care reprezintă deja jumătate din portofoliul său — deoarece acestea sunt mai uşor de adaptat între liniile de producţie decât modelele cu fir, care necesită ajustări în funcţie de tensiunea de alimentare.

    Rezultatele financiare ale companiei sunt susţinute de strategia sa proactivă de a-şi creşte stocurile înainte de eventualele tarife noi. Anticipând tensiuni tot mai mari între Washington şi Beijing, Makita a sporit importurile din China în a doua jumătate a lui 2024, ceea ce a dus la o creştere a stocurilor din America de Nord până la 10,9 luni de vânzări, la finalul lui martie 2025.

    Makita deţine birouri de vânzări şi centre de service — care funcţionează şi ca depozite — în circa 50 de ţări.

    „Păstrăm un nivel mai ridicat al stocurilor decât concurenţii, pentru că nu vrem să ratăm oportunităţi de vânzare. Atâta timp cât avem produsul pe stoc, îl putem livra oriunde în lume în două-trei zile”, a declarat un reprezentant al sediului central.

    Vineri, Makita şi-a revizuit estimările anuale, prognozând o scădere de 3% a veniturilor consolidate, până la 730 miliarde yeni (4,74 miliarde dolari), şi o scădere de 14% a profitului net, până la 68,5 miliarde yeni. Totuşi, compania a notat o cerere peste aşteptări în America de Nord în prima jumătate a anului, reducând declinul anual al veniturilor la 13%, faţă de 30% cât estimase în aprilie.

     

  • Sorin Grindeanu, ales preşedinte PSD

    „De astăzi pornim la drum. Avem foarte multă muncă de făcut. Forţa pe care o are PSD-ul nu o are nimeni. Nu trebuie să inventăm nimic nou. Trebuie să facem ceea ce am făcut întotdeauna. Să stăm aproape de oameni şi să facem politici publice pentru români. Uniţi pentru români puternici doar împreună. Aşa să ne ajute Dumnezeu”, spune Sorin Grindeanu după anunţarea rezultatului.

    Ştirea iniţială:

    Sorin Grindeanu a fost ales preşedintele PSD cu 2787 de voturi „pentru”, opt abţineri şi 15 voturi „împotrivă”, în congresul formaţiunii de vineri.

    Sorin Grindeanu a fost ales preşedintele PSD.

    Din echipa sa mai face parte secretarul general Iulian Claudiu Manda.

    Echipa de conducere include cinci prim-vicepreşedinţi: Bogdan-Gruia Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu şi Ionuţ-Florin Pucheanu, alături de Corneliu Ştefan.

    Printre vicepreşedinţi se numără: Daniel Băluţă (Administraţie Publică), Adrian-Dragoş Benea (Nord-Est), Gheorghe Cârciu (Identitate Naţională & Diasporă), Francisk-Iulian Chiriac (Sud-Est), Mihnea-Cosmin Costoiu (Educaţie, Cercetare, Digitalizare & AI), Vasile Sebastian Dîncu (Afaceri Europene, Apărare & Siguranţa Populaţiei), Andrei Dolineaschi (Economie & Antreprenoriat), şi Marius-Alexandru Dunca (Centru).

    Alţi vicepreşedinţi se vor ocupa de domenii specifice precum muncă şi protecţie socială (Doina Elena Fedorovici), Bucureşti-Ilfov (Gabriela Firea), Sud (Adrian-Ionuţ Gâdea), investiţii şi fonduri europene (Aladin-Gigi Georgescu), mediu şi energie (Dumitriţa Gliga), agricultură şi turism (Romeo-Daniel Lungu), strategie legislativă (Silvia-Claudia Mihalcea), Vest (Laurenţiu Nistor), Sud-Vest (Constantin Rădulescu), dezvoltare regională şi infrastructură (Gheorghe Şoldan), politici publice şi justiţie (Adriana-Diana Tuşa) şi Nord-Vest (Gabriel-Valer Zetea).

  • Lia Olguţa Vasilescu: Dacă suntem buni doar când vine factura, mai bine ieşim de la guvernare

    „Suntem şi noi ascultaţi? Rămânem la guvernare sau suntem puşi doar în geam, atunci când vine factura? Mai bine ieşim de la guvernare”, a declarat acesta, susţinând că sunt tot mai multe situaţiile în care deciziile se iau unilateral.

    Un exemplu invocat este stabilirea salariului minim: „Exact asta s-a întâmplat şi cu salariul minim pe economie. Ne-a anunţat ce face, nu ne-a cerut părerea.” Social-democratul a subliniat că ministrul Ilie Bolojan nu se consultă nici măcar cu propriii colegi liberali: „Majoritatea liderilor din PNL au aflat de la televizor cine este nou vicepremier al României.”

    Acesta a acuzat PNL că a acceptat „miniştri rezist” în propriile portofolii, ceea ce ar fi dus la o situaţie paradoxală: „USR are la ora actuală mai mulţi miniştri în Guvernul României decât PSD-ul, pentru că reziştii sunt inclusiv pe locurile PNL-ului.”

  • Ce spune Carrefour despre plecarea din România: Articolele apărute în presă privind o posibilă tranzacţie nu reflectă un anunţ oficial din partea companiei. Gilles Ballot, CEO Carrefour România: ”Strategia de expansiune va fi continuată şi mai accelerat: în 2026, vizăm inaugurarea unui număr mai mare de magazine decât în acest an”

    Grupul Carrefour a avut anul trecut o contribuţie de 1 miliard lei la bugetul de stat al României, iar în 2025 a extins reţeaua de magazine cu 34 de unităţi, a realizat investiţii în producători locali şi în segmentul de e-commerce alimentar, măsuri care confirmă poziţia solidă pe piaţa locală, se arată într-un mesaj oficial al retailerului francez în urma informaţiilor apărute în presă în privinţa unei posibile vânzări a operaţiunilor sale locale.

    ”Articolele apărute în presă privind o posibilă tranzacţie nu reflectă un anunţ oficial din partea companiei. Strategia Carrefour de prezenţă şi investiţii în România este cea comunicată către angajaţi, parteneri, investitori şi în spaţiul public. La jumătatea procesului de implementare a planului strategic Carrefour 2026, şi ca răspuns la schimbările din piaţă, Grupul a desfăşurat o analiză a portofoliului de activităţi, a tuturor verticalelor de business şi modelelor organizaţionale”, se arată în poziţia oficială a companiei.

    Cu 458 de magazine în România, Carrefour deţine o poziţie solidă pe piaţă: compania şi-a accelerat expansiunea în 2025 prin deschiderea a 34 de noi magazine, de diverse formate, precum şi prin noi canale digitale de vânzare.

    „Suntem de 24 de ani în România şi în tot acest timp, compania Carrefour a construit mai mult decât o reţea de peste 450 de magazine; am creat şi continuăm să investim într-un ecosistem bazat pe încredere, care deserveşte lunar peste 17 de milioane de vizite şi investeşte constant în producătorii locali, în agricultura bio, în programe comerciale accesibile pentru clienţi, în tehnologie şi inovaţie. Strategia de expansiune va fi continuată şi mai accelerat: în 2026, vizăm inaugurarea unui număr mai mare de magazine decât în acest an. În 2024, Carrefour România a contribuit cu aproape 1 miliard de lei la bugetul de stat prin taxele şi impozitele plătite de companiile care operează pe piaţa locală (Carrefour România S.A., România Hypermarche S.A., Supeco Investment SRL), în creştere de peste 20% faţă de 2023. România este o piaţă cu potenţial, care a crescut modele profesioniste de retail, iar relaţiile cu comunităţile locale ne confirmă că am făcut alegerea corectă să investim în dezvoltarea companiei pe piaţa din România. Toate acestea ne oferă suficiente motive să ne poziţionăm în continuare ca un actor important pe piaţa de retail şi ca unul dintre principalii inovatori ai acesteia.”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

    Vedeţi mai jos textul integral al comunicatului Carrefour:

    POZIŢIE OFICIALĂ: Cu 1 miliard de lei contribuţie la bugetul de stat în 2024, 34 de magazine noi în 2025, investiţii în producători locali, precum şi în segmentul de e-commerce alimentar, Carrefour confirmă poziţia solidă pe piaţa din România

    Articolele apărute în presă privind o posibilă tranzacţie nu reflectă un anunţ oficial din partea companiei. Strategia Carrefour de prezenţă şi investiţii în România este cea comunicată către angajaţi, parteneri, investitori şi în spaţiul public.

    La jumătatea procesului de implementare a planului strategic Carrefour 2026, şi ca răspuns la schimbările din piaţă, Grupul a desfăşurat o analiză a portofoliului de activităţi, a tuturor verticalelor de business şi modelelor organizaţionale.

    Cu 458 de magazine în România, Carrefour deţine o poziţie solidă pe piaţă: compania şi-a accelerat expansiunea în 2025 prin deschiderea a 34 de noi magazine, de diverse formate, precum şi prin noi canale digitale de vânzare. Lider pe segmentul de e-groceries, Carrefour continuă să atragă clienţi prin oferte şi politici adaptate contextului economic.

    Ca parte a strategiei de business, Carrefour România îşi extinde şi consolidează parteneriatele cu producătorii români, având deja o reţea puternică de 1.500 de parteneri locali. De altfel, la nivelul întregii reţele de furnizori, 93% sunt companii româneşti, iar în categoria produselor proaspete ajungem la un procent de 98%, sprijinind economia locală. Mai mult, în programul Grădina Noastră, menit să dezvolte comunităţile agricole din ţară, ajungem anul acesta la 14 cooperative exclusive ce reunesc peste 370 de producători. Totodată, dispunem de o reţea extinsă, formată din încă 18 cooperative partenere la nivel naţional, ajungând la 32 de cooperative cu care colaborăm activ.

    Carrefour România continuă de asemenea strategia de politici comerciale pentru mai multă valoare şi mai multă accesibilitate. De la începutul acestui an, compania şi-a consolidat programul de reduceri pe termen lung: până la 2.000 de articole la preţ redus. Un alt exemplu concret este iniţiativa de sprijinire a clienţilor în contextul modificărilor măsurilor fiscale, prin care aceştia pot primi înapoi de două sau chiar de trei ori valoarea TVA-ului pentru produsele ale căror preţuri au fost majorate.

     

  • Cum a reuşit un cuplu care a pierdut tot atunci când afacerea ridicată din economiile lor s-a părbuşit să ridice un imperiu de milioane şi să nu mai stea niciodată cu grija banilor

    La începutul anului 2000, Mike şi Kass Lazerow păreau să trăiască visul american. Abia întorşi din luna de miere, cei doi reuşiseră să vândă startup-ul lor, Golf.com, o platformă digitală pentru scoruri şi comunităţi de golf. Cu doar 25.000 de dolari investiţi – toate economiile lor – păreau să fi făcut mutarea perfectă, scrie CNBC.

    Dar şase luni mai târziu, visul s-a transformat într-un coşmar.

    Compania care le cumpărase afacerea, retailerul online Chipshot, sprijinit de nume mari ca Sequoia Capital şi Oracle Venture Fund, se prăbuşea. Runda de finanţare care trebuia să o ducă spre bursă a eşuat, iar în câteva săptămâni a intrat în faliment. Golf.com, integrat deja în structura Chipshot, s-a prăbuşit odată cu ea.

    „Am pierdut tot – banii noştri, ai prietenilor, ai familiei. A fost devastator”, îşi aminteşte Kass.

    Pentru mulţi, ar fi fost sfârşitul poveştii. Pentru Mike şi Kass, a fost începutul unei noi lupte.
    În doar trei luni, au pus la punct o nouă rundă de investiţii şi au recumpărat Golf.com, la un pentru 500.000 de dolari.

    „Eram prea competitivi ca să acceptăm pierderea. Am simţit imediat că trebuie să o luăm de la capăt”, spune Kass.

    Anii următori nu au fost uşori. Echipa s-a redus la patru oameni, iar compania era „mai mult moartă decât vie”. Totuşi, perseverenţa şi momentul potrivit aveau să schimbe jocul.

    În acei ani, un tânăr fenomen numit Tiger Woods cucerea lumea golfului, câştigând turneele Masters în 2001 şi 2002. Brandurile şi agenţiile de publicitate au început să caute canale digitale unde să îşi promoveze campaniile. Golf.com a devenit rapid un punct de referinţă pentru aceste bugete.

    „Mergeam direct împotriva Golf Magazine şi câştigam campanii publicitare. Era clar că piaţa se schimbase în favoarea noastră”, spune Mike.

    În 2006, Time Inc., editorul Golf Magazine, a decis să facă mutarea strategică: a cumpărat Golf.com pentru 24 de milioane de dolari. Cei trei fondatori au încasat câte 1,8 milioane de dolari.

    Privind înapoi, Kass mărturiseşte: „Dacă am fi ştiut cât de greu va fi, probabil n-am fi făcut-o. Dar eram tineri, naivi şi dispuşi să suferim.”

    Această toleranţă la risc şi eşec i-a definit cariera. Mai târziu, soţii Lazerow au construit Buddy Media, vândut către Salesforce pentru 745 de milioane de dolari, şi astăzi sprijină fondatori prin investiţii şi mentorat.

    Pentru Mike, concluzia e simplă: „În antreprenoriat, trebuie să înveţi să iubeşti şi momentele de suferinţă. Doar aşa ajungi la marile victorii.”