BusinessMagazin

Blog

  • Ilie Bolojan despre pensiile magistraţilor: Să fie de maximum 70% din ultimul salariu net

    În cadrul unei conferinţe de presă, desfăşurate marţi, pe tema reformei pensiilor magistraţilor, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat că propune o limitare a pensiilor la 70% din valoarea ultimului salariu net „ Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net subliniez. Deci nu 80% din brut cum este astăzi, ceea ce depăşeşte salariul net, ci maxim 70% din ultimul salariu net”.

    „Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a declarat premierul Bolojan.

    Ilie Bolojan a declarat că schimbările din sistemul de pensii din magistratură ar „care aduce şi acest nivel de pensii într-o zonă de normalitate”.

    Propunerile includ şi măsuri tranzitorii pentru magistraţii care au deja îndeplinite condiţiile de pensionare. Aceştia vor avea posibilitatea de a rămâne activi în sistem, atât timp cât doresc sau cât le permite capacitatea profesională „încât să nu avem niciun fel de fluctuaţii majore în sistemul de justiţie şi activitatea instanţelor şi a parchetelor să se desfăşoare în condiţii normale în perioada următoare”.

    Bolojan a mai anunţat „Vom comunica în această după-amiază textele de lege cu toate detaliile, în aşa fel încât să poată fi analizate. Vom purta discuţii în zilele următoare cu toţi cei interesaţi, în aşa fel încât să explicăm, să discutăm, să vedem dacă sunt observaţii, dacă sunt propuneri de îmbunătăţire, în aşa fel încât săptămâna viitoare să putem avea acest pachet definitivat”.

  • ​Andrei Şelaru, alias Selly, anunţă construirea unei staţiuni exclusiviste pe litoralul românesc, care se va numi Nibiru şi urmează a fi deschisă în 2026. Investiţia în prima etapă a proiectului se va ridica la 50 mil. euro

    Creatorul de conţinut Andrei Şelaru, cunoscut ca Selly, anunţă construirea unei staţiuni exclusiviste pe litoralul românesc, care se va numi Nibiru şi va fi amplasată între Costineşti şi Tuzla, pe o suprafaţă de 1,6 milioane de metri pătraţi. Proiectul ar urma să fie deschis în 2026 şi va fi dezvoltat în mai multe etape.

    „Astăzi anunţăm, de fapt, patru proiecte funcţionale: un mall uriaş în aer liber, un spaţiu pentru evenimente cu o capacitate de 50.000 de persoane – unul dintre cele mai mari din lume –, un parc de distracţii spectaculos şi cel mai mare club de noapte de pe planetă, cu o capacitate de 30.000 de persoane”, spune Andrei Şelaru în cadrul unui eveniment de lansare a proiectului Nibiru.

    Nibiru reuneşte patru funcţiuni majore într-un singur concept: un mall în aer liber cu restaurante, cafenele şi magazine fashion; un parc de distracţii şi o zonă extinsă pentru familii; o platformă multifuncţională pentru festivaluri şi concerte, cu o capacitate de până la 150.000 de persoane – cât 3 Arene Naţionale la un loc; şi cel mai mare club în aer liber din lume: Nibiru Arena, cu 30.000 de locuri. Întregul spaţiu este conectat printr-o promenadă  care va găzdui, seară de seară, show-uri artistice, instalaţii de artă, street performers şi momente tematice.

    Pe lângă funcţiile majore, Nibiru include o zonă sportivă, un fashion bazaar pentru designeri români emergenţi, spaţii dedicate artei urbane, educaţiei, dezvoltării personale, o bibliotecă de vară, un club de stand-up comedy, infrastructură HoReCa premium şi activări sociale şi culturale. Oferta gastronomică este construită pentru toate gusturile: de la branduri româneşti (Fryday, Cartofisserie, Splendid Chicken, Shaormeria Băneasa, Burger Factory, Trevi Pizza şi mulţi alţii) până la restaurante à la carte şi concepte gourmet. Vor exista şi cluburi sub brandurile Loft şi Buna în interiorul staţiunii.

    Investiţia în prima etapă a proiectului se va ridica la 50 mil. euro. Proiectul, spune Andrei Şelarul, îşi propune să devină o destinaţie exclusivistă, cu o paletă largă de oferte de divertisment şi facilităţi turistice.

    Creatorul de conţinut a spus că, prin acest proiect, îşi propune să revitalizeze litoralul românesc şi să atragă un număr important de turişti, astfel încât o parte din cele 10 mld. euro lăsaţi de români pe vacanţe în afara ţării în 2024 să rămâne în staţiunile turistice locale.

    Planul pentru această staţiune nu este să devină o destinaţie de weekend, aşa cum se întâmplă cu multe dintre staţiunile de pe litoral, ci să atragă turişti pe tot parcursul sezonului, inclusiv în timpul săptămânii. Pentru acest lucru, staţiunea îşi propune să fie un hub de cultură, artă, educaţie şi divertisment, unde vor exista spectacole zilnice, festivaluri muzicale de toate tipurile şi concerte susţinute de artişti internaţionali.

    Proiectul Nibiru nu a fost gândit doar ca o destinaţie de vacanţă, ci ca un ecosistem de entertainment, cultură, artă, sport, retail şi gastronomie, adresat tuturor generaţiilor: de la familii cu copii, la tineri de liceu şi facultate, şi până la cei din categoria 25–30 de ani.

    Echipa de implementare este formată din profesionişti cu expertiză vastă în industrii creative, entertainment, dezvoltare imobiliară şi HoReCa. Conceptul creativ este semnat de Joshua Cox, fondator SOLE DXB (Dubai). Organizarea evenimentelor este coordonată de George Carabelea (Beach, Please!), iar Fady Zaidan, din partea LOFT Group, este Head of Experience & Entertainment.

    Implementarea construcţiilor este asigurată de BRISK Group, prin Claudiu Bisnel (Managing Partner) şi Cătălin Podgoreanu (Project Manager & Technical Director). Printre numele cheie din echipă se numără: George Carabelea (General Producer), Claudiu Ilioiu (Head of Partnerships şi reprezentant Global Records Group), Flavia Ionescu (Brand Partnerships), Răzvan Luca (Lead Architect), Robert Munthiu (Head of Marketing), Bogdan Gheorghiu (Food & Drinks Manager), Daniel Nistor (Leasing Consultant) şi Marius Măgureanu (Legal Advisor).
    ​​

  • Bolojan: Propunem creşterea vârstei de pensionare în sistemul de justiţie la 65 de ani

    „Legat de vârstă şi de vechime, propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea şi în sistemul de justiţie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creştere a vechimii după care te poţi pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă doreşte, dar nu la 48 de ani ci la 58 de ani”, spune Ilie Bolojan.

    El precizează că magistraţii pot ieşi la pensie anticipat, în pierd pentru fiecare an 2% din pensie.

    „Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate şi să avem toţi magistraţii, azi avem din păcate o mică parte care au preferat să rămână să lucreze şi le mulţumesc pentru că au optat să rămână în sistem şi să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate. Deci vom avea practic întregul corp al magistraţilor în activitate la maturitatea vârstei profesionale şi eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea activităţii de justiţie din România, prin sentinţe unitare, prin mai multă celeritate şi în general prin îmbunătăţirea cadrului în care funcţionăm”, încheie Bolojan.

  • Bolojan: Două treimi din magistraţii din România ies la pensie la 47-49 de ani

    „Una din problemele majore este ieşirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, şi am avut posibilitatea ca, timp de trei luni de zile, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistraţi, suntem în situaţia în care două treimi dintre magistraţii din România ies la pensie la 47-48-49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturităţii profesionale în orice domeniu, şi e doar o problemă de calitate, este şi o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască oamenii experimentaţi din sistemele noastre publice care se pensionează prea repede”, declară Bolojan.

    El adaugă că „nu mai există oameni pe piaţa muncii, generaţiile care vin şi intră practic în perioada activă sunt la jumătate sau şi mai mici decât cele care ies în pensie sau urmează să iasă în pensie”.

    „Prin urmare, avem o criză a forţei de muncă pe care cel puţin cei din sectorul privat o resimt foarte mult, dar şi cei care sunt în sectorul public. Prin urmare, această propunere vine să crească vârsta de pensionare şi să elimine această problemă care s-a acumulat în aceşti ani”, anunţă premierul.

  • Bolojan, despre pensiile în justiţie: Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile

    Premierul Ilie Bolojan a spus că pensia medie în sistemul de justiţie ajunge la 5.000 de euro net, cu mult mai mari decât pensia medie din România, care este între 500 şi 600 de euro.

    „Am avut ani, înainte de 2020, în care practic datorită formulei prevăzută în lege, şi anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, sublimiez brut, în fapt 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal şi nu există nicăieri, în afară a unor pensii private sau altor forme în care cetăţeanul aflat în activitate îşi plăteşte el un fond de pensie pentru că vrea să aibă o pensie mult mai mare, dar cel puţin pe componenta de a necontributiv nu există astfel de situaţie”, a spus Ilie Bolojan, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă pe tema reformei pensiilor speciale.

    El a spus că ulterior s-a pus „o frână” în această prevedere.

    „Am avut faza în care ne găsim astăzi, în care s-a introdus o frână la această prevedere şi s-a adăugat, dar nu mai mult decât ultimul venit, ceea ce înseamnă că, practic, în aceşti ani, pensiile în această zonă au fost la nivelul ultimului salariu şi suntem în situaţia în care, dacă facem un calcul al unei pensii medii în sistemul de justiţie, constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net. Dacă faceţi o comparaţie cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 şi 600 de euro, ne dăm seama că este o diferenţă foarte mare şi nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu”, a adăugat premierul.

  • Visual Fan, compania care deţine marca Allview, a semnat un contract de 16,6 milioane euro pentru furnizarea unui sistem de stocare a energiei în baterii către Eurowind Energy Romania

    Visual Fan, compania care deţine marca Allview, a semnat un contract de 16,6 milioane euro pentru furnizarea unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) către Eurowind Energy Romania.

    Sistemul va avea o capacitate de stocare de minim  116,9600 MWh.

    Contractul semnat pentru proiectul Eurowind Energy Romania, prin compania afiliată Teiuş Solar S.R.L., reprezintă cel mai important contract de stocare din portofoliul Visual Fan, derulat prin intermediul diviziei Renewable EPC by Allview, specializată în soluţii integrate pentru infrastructura de energie regenerabilă.

    „Acest contract confirmă traiectoria la care ne-am angajat cu fermitate: aceea de a deveni un jucător relevant în domeniul energiei regenerabile. Am construit divizia Renewable EPC by Allview din dorinţa de a livra performanţă la cel mai înalt nivel în proiecte energetice de anvergură, inclusiv cu sisteme de stocare. Dezvoltarea unei abordări unitare, ne permite să coordonăm fiecare etapă a unui proiect – de la concept şi proiectare, la implementare şi integrare finală în sistemul energetic naţional.” a declarat Lucian Peticilă, CEO Visual Fan S.A.

    Proiectul este sprijinit de Ministerul Energiei, prin fonduri nerambursabile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta C6 – Energie, sub-măsura „Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de stocare a energiei electrice (baterii)”.

    Lucrările se vor realiza în parteneriat cu TQM Services S.R.L. şi Voltlink S.R.L..

    „Finalizarea acestui contract adaugă o piesă importantă în proiectul nostru de la Teiuş şi întăreşte angajamentul pe care ni l-am asumat pentru o reţea energetică modernă şi sustenabilă. Colaborarea cu Visual Fan ne permite să integrăm o soluţie de stocare avansată, care face reţeaua mai flexibilă şi mai pregătită pentru provocările viitorului. Ne bucurăm că acest pas a fost posibil cu sprijinul Ministerului Energiei, prin PNRR. Stocarea este o parte esenţială din strategia noastră pe termen lung, iar ceea ce construim la Teiuş e o promisiune fermă că vom continua să investim în proiecte care accelerează tranziţia verde a României”, a spus Adrian Dobre, Country Manager Eurowind Energy România .

    Visual Fan a fost Fondată în 2002 la Braşov. Producătorul de dispozitive electronice, care deţine brandul Allview, a raportat pentru anul 2024 o cifră de afaceri la nivel consolidat de 131 de milioane de lei, în scădere cu 2 milioane faţă de anul precedent, dar profitul net a urcat de la 6,6 milioane la 11 milioane de lei. . Directorul general Florentin Peticilă controlează 82,2% din capitalul social.

    Eurowind Energy A/S este o companie daneză specializată în dezvoltarea, construcţia şi operarea de parcuri de energie regenerabilă. Portofoliul său include proiecte din domeniile eolian, solar, hidrogen, biogaz, soluţii de conversie energie electrică în căldură (power-to-heat) şi stocare în baterii. Fondată în 2006, compania a devenit un jucător important în sectorul energiei verzi, cu peste 675 de angajaţi şi operaţiuni în 16 pieţe din Europa şi Statele Unite.

     

  • Selly anunţă deschiderea unei noi staţiuni pe litoralul românesc

    Creatorul de conţinut Selly a anunţat lansarea unui proiect de amploare pe litoralul românesc – o staţiune complet nouă, construită de la zero între Costineşti şi Tuzla. Nibiru, aşa cum a fost denumită, îşi propune să concureze cu destinaţii celebre şi să devină un punct de atracţie major în regiune

    Staţiunea Nibiru nu este dedicată exclusiv tinerilor, ci îşi propune să atragă vizitatori din toate categoriile de vârstă. „În Nibiru avem ceva pentru toată lumea, toţi merităm o experienţă de calitate pe litoral. Va fi deschisă în fiecare zi pe durata sezonului cultural, cu spectacole zilnice”, a subliniat Selly.

    „Astăzi anunţăm, de fapt, patru proiecte funcţionale: un mall uriaş în aer liber, un spaţiu pentru evenimente cu o capacitate de 50.000 de persoane – unul dintre cele mai mari din lume –, un parc de distracţii spectaculos şi cel mai mare club de noapte de pe planetă, cu o capacitate de 30.000 de persoane”, a declarat Selly în cadrul lansării.

    Investiţia pentru prima etapă a proiectului se ridică la 50 de milioane de euro.

    Nibiru îşi propune să devină o destinaţie exclusivistă, cu o ofertă de divertisment şi facilităţi turistice unice în România.

  • Afacerea de 16,5 miliarde $ care zguduie industria tech: Samsung sparge gheaţa prin livrarea de cipuri AI către Tesla, dar viitorul propriei divizii de semiconductori rămâne incert

    Acţiunile Samsung Electronics au reuşit marţi o uşoară creştere de 0,3%, după ce cu o zi înainte urcaseră vertiginos cu aproape 7% în urma unui anunţ spectaculos: gigantul sud-coreean a încheiat un acord de 16,5 miliarde de dolari pentru a furniza cipuri destinate inteligenţei artificiale companiei Tesla, informează Reuters.

    Deşi afacerea reprezintă o gură de oxigen pentru divizia neprofitabilă de producţie la comandă a Samsung, analiştii avertizează că firma trebuie să depăşească obstacole semnificative pentru a atrage alţi clienţi importanţi, atât în domeniul cipurilor logice, cât şi în cel al memoriilor. În aceste sectoare, Samsung rămâne în urma competitorilor TSMC şi SK Hynix.

    „Acest contract aduce un suflu nou într-un moment critic şi ar putea marca începutul unei schimbări de direcţie pentru Samsung. Totuşi, succesul pe termen lung va depinde de redresarea semnificativă a diviziei de memorii”, a declarat Ben Barringer, analist global în tehnologie la Quilter Cheviot.

    Samsung, lider mondial pe piaţa cipurilor de memorie, a întâmpinat dificultăţi majore în livrarea celor mai noi cipuri HBM (high-bandwidth memory) către un client esenţial din SUA – Nvidia. Întârzierile au afectat negativ profiturile şi au tras în jos performanţa acţiunilor.

    În zona de „foundry” – adică producţia de cipuri logice proiectate de alţi clienţi – Samsung este încă departe de liderul pieţei, TSMC.

    „Faptul că a prins acest contract nu garantează că va atrage şi alţi clienţi mari. Totul va depinde de modul în care livrează rezultatele”, a subliniat Barringer.

    Chiar dacă acţiunile Samsung au încheiat marţi în creştere modestă, ele au avut o evoluţie volatilă: scăzuseră cu peste 2% în prima parte a sesiunii, reflectând incertitudinile pieţei, după entuziasmul iniţial generat de parteneriatul cu Tesla.

  • Leadership pe Arrakis: cum construieşti echipe într-un univers neiertător

    Ionuţ Codreanu a pus bazele primului studio cu ADN nordic din România, iar azi conduce o echipă care modelează lumea aspră a lui Dune: Awakening. Între temeri, pionierat şi apă vie, Funcom România devine parte din mitologia unui joc de referinţă. Povestea studioului care contribuie la unul dintre cele mai aşteptate jocuri ale momentului începe cu o echipă mică şi un vis ambiţios.

    Cine a participat la lansarea oficială a jocului Dune: Awakening la studioul Funcom din Bucureşti a fost introdus în atmosferă cu mult înainte de a vedea un ecran. Încă de la conferinţa de deschidere, apa albastră, inspirată din mitologia universului Dune (cunoscută drept „apa vie”), era oferită invitaţilor ca un simbol ritualic. Pe pereţi tronau personaje din joc, iar în mijlocul spaţiului, o statuie impunătoare înfăţişa unul dintre protagoniştii jocului. Lansarea nu a fost doar despre un nou titlu în gaming, ci despre imersiune totală în cultura unei lumi ficţionale recreate cu atenţie la detaliu.

    În acest context, l-am întâlnit pe Ionuţ Codreanu, head of Studio Funcom Bucureşti, omul care a coordonat construcţia unui studio de la zero, într-un coworking cu şase birouri, până la o echipă matură, implicată în unul dintre cele mai ambiţioase jocuri de pe piaţă. „Unul dintre momentele cele mai grele a fost să aducem o cultură nordică într-o ţară ca România. Suntem europeni, dar diferiţi. Noi suntem mai direcţi, mai pasionali, ei sunt mai aşezaţi.

    A fost nevoie de adaptare din ambele părţi”, povesteşte Codreanu. Ca să faciliteze acest proces, fiecare manager nou primeşte o carte despre diferenţele culturale. „Nu e despre cine are dreptate, ci despre cum înţelegi perspectiva celuilalt.”  În gaming însă, frica face parte din procesul creativ. „Mi-a fost teamă, la început, că nu vom reuşi să creăm studioul. Apoi, în timpul dezvoltării jocului, au fost momente în care ne-am întrebat dacă viziunea noastră se va concretiza.

    Dar claritatea direcţiei ne-a ajutat să trecem peste obstacole. Arakis este un univers neiertător, iar jocul nostru reflectă exact această idee: supravieţuirea într-un mediu ostil.” Întrebat ce înseamnă să conduci un studio creativ, Codreanu subliniază importanţa procesului de recrutare şi dezvoltare a echipei: „Trecem prin minimum trei interviuri. Vrem oameni care sunt deschişi, care îşi asumă riscuri, care vor să construiască. Primii care au venit au acceptat incertitudinea şi au pus umărul la fiecare etapă.” Experienţa sa anterioară la Ubisoft, unde a lucrat pe proiecte de anvergură, l-a pregătit pentru provocarea Funcom. „Când m-au contactat pentru acest proiect, am ştiut că e momentul pentru ceva nou. Veneam dintr-o companie mare, confortabilă, dar simţeam nevoia să creez, să contribui altfel la industrie.” Astăzi, studioul din Bucureşti nu doar testează, ci dezvoltă activ elemente din jocuri majore. Dune: Awakening este un proiect de şase ani, cu o viziune clară şi o echipă internaţională. Iar Funcom România a devenit un actor important în arhitectura acestui joc, aducând în ecuaţie un stil direct, pragmatic şi creativ. Într-o industrie care a depăşit de mult ca valoare cinematografia şi televiziunea la un loc, gamingul nu mai e o nişă. Este viitorul entertainmentului – şi, într-un colţ de Bucureşti, echipa Funcom scrie o parte din acest viitor.

     

    Ce i-a atras pe oameni către Funcom România?

    „Nu a fost vorba de locuri, ci de construcţia unei culturi complet noi. Era primul studio cu adevărat nordic în România. O cultură mai relaxată, fără presiuni inutile, dar şi provocarea de a fi parte din început – de a fi pionieri. Apoi, desigur, a contat faptul că lucrăm pe jocuri de scară largă, ceea ce nu se întâmpla în România la acel moment.” Codreanu recunoaşte că e nevoie de oameni dedicaţi, cu o relaţie profundă faţă de jocurile pe care le dezvoltă: „Unul dintre colegii noştri avea deja mii de ore jucate în titlurile Funcom înainte de a fi angajat. Sunt jocuri complexe, pentru jucători maturi, care investesc zeci sau sute de ore.

    Nu sunt jocuri imediate sau casual, ci construite pentru cei care vor să se piardă într-un univers.” Despre viitorul studioului, Codreanu este realist şi ambiţios: „Ne dorim să construim componente majore din jocurile noastre aici, în România. Poate, într-o zi, chiar să dezvoltăm un titlu de la zero. Dar asta cere echipe de design extrem de solide. Tehnic avem oameni foarte buni, avem artişti excepţionali, dar pe partea de game design suntem încă în formare. Nu avem şcoli de design specializate, iar meseria se învaţă greu, cu ani de experienţă.” În ce priveşte inteligenţa artificială, Funcom o foloseşte punctual: „Avem un sistem AI care detectează automat unde apar probleme în joc şi alocă taskuri pentru QA. O folosim ca un asistent, nu ca înlocuitor de om.” Iar în ceea ce priveşte celebra băutură servită la eveniment? „Este sângele viermilor de nisip – o versiune de «lapte» periculos, aproape fatal. Un ritual din universul Dune. Cine a băut, a trecut testul.”   

     

     

    Top 30 studiouri care dezvoltă jocuri în România (în funcţie de venituri, pe baza datelor din 2022)

    1. Electronic Arts Romania

    2. Ubisoft Romania

    3. Amber Studio

    4. Gameloft Romania

    5. Green Horse Games

    6. Playtika

    7. Quantic Lab

    8. Super Hippo Games / Nutaku

    9. eRepublik

    10. Whyttest

    11. AMC Romania

    12. Studio Firefly

    13. Globalstep

    14. Fun Labs Romania

    15. Funcom

    16. Pronetis Games

    17. Metagame Studio

    18. Killhouse Games

    19. Those Awesome Guys

    20. WitchHut

    21. Wolcen

    22. Ovilex

    23. Firebyte

    24. Bandai Namco

    25. Flat Hill Games

    26. Freeze Nova

    27. Gummycat Studio

    28. Holotech Studios

    29. Quadom

    30. TractorSetGo

    Sursa: Asociaţia Română a Dezvoltatorilor de Jocuri

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Ionuţ Codreanu, Head of Studio, Funcom Buchares

     

    1. Cum a început colaborarea ta cu Funcom?

    Când m-au contactat pentru acest proiect, am ştiut că e momentul pentru ceva nou. Veneam dintr-o companie mare, confortabilă, dar simţeam nevoia să creez, să contribui altfel la industrie.

    2. Ce i-a atras pe oameni către Funcom România?

    Nu a fost vorba de locuri, ci de construcţia unei culturi complet noi. Era primul studio cu adevărat nordic în România. O cultură mai relaxată, fără presiuni inutile, dar şi provocarea de a fi parte din început – de a fi pionieri. Apoi, desigur, a contat faptul că lucrăm pe jocuri de scară largă, ceea ce nu se întâmpla în România la acel moment.

    3. Cine este omul care se joacă jocurile voastre?

    Unul dintre colegii noştri avea deja mii de ore jucate în titlurile Funcom înainte de a fi angajat. Sunt jocuri complexe, pentru jucători maturi, care investesc zeci sau sute de ore. Nu sunt jocuri imediate sau casual, ci construite pentru cei care vor să se piardă într-un univers.

    4. Cum folosiţi inteligenţa artificială în dezvoltarea jocurilor?

    Avem un sistem AI care detectează automat unde apar probleme în joc şi alocă taskuri pentru QA. O folosim ca un asistent, nu ca înlocuitor de om.

    5. Unde vezi birourile voastre peste câţiva ani?

    Ne dorim să construim componente majore din jocurile noastre aici, în România. Poate, într-o zi, chiar să dezvoltăm un titlu de la zero. Dar asta cere echipe de design extrem de solide. Tehnic avem oameni foarte buni, avem artişti excepţionali, dar pe partea de game design suntem încă în formare. Nu avem şcoli de design specializate, iar meseria se învaţă greu, cu ani de experienţă.

  • Bilanţul ploilor torenţiale din China creşte la aproape 40 de morţi

    Riscul de inundaţii pentru anumite părţi din Beijing, provincia Hebei şi oraşul vecin Tianjin rămâne ridicat până marţi seara, transmite AP News. Mass-media de stat a difuzat imagini cu apele tulburi care inundau casele din zonele rurale şi cu echipele de salvare care transportau persoane rănite.

    Premierul chinez Li Qiang a declarat că ploile torenţiale şi inundaţiile din districtul Miyun din Beijing, grav afectat, au provocat „victime grave” şi a solicitat eforturi de salvare, potrivit agenţiei de presă Xinhua.

    Furtuna a întrerupt alimentarea cu energie electrică în peste 130 de sate din Beijing, a distrus liniile de comunicaţii şi a avariat peste 30 de tronsoane de drum. Până la miezul nopţii de luni spre marţi, în Beijing au căzut în medie peste 16 centimetri de precipitaţii, iar în două oraşe din Miyun s-au înregistrat 54 de centimetri de precipitaţii, a anunţat municipalitatea.

    Inundaţiile puternice au măturat maşini şi au doborât stâlpi de electricitate în Miyun, un district periferic care se învecinează cu judeţul Luanping din Hebei. Peste 80.000 de persoane au fost relocate în Beijing, dintre care aproximativ 17.000 în Miyun, potrivit unui comunicat al autorităţilor.