BusinessMagazin

Tag: solvabilitate

  • Profitul Raiffeisen Bank România a scăzut cu 22% în prima jumătate a anului

    Scăderea faţă de prima jumătate a lui 2010, când profitul net a fost de 50 de milioane de euro, a fost cauzată în principal de modificările fiscale şi de o creştere moderată a costurilor cu provizioanele, a comunicat banca.

    Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, volumul total al creditelor a crescut cu 23%, la 3,33 miliarde de euro, în timp ce depozitele au crescut cu 4%, ajungând la 3,56 miliarde de euro. În consecinţă, raportul credite/depozite este de 93% (iunie 2010 – 79%).

    “Am încheiat prima jumătate a anului cu un rezultat foarte bun, date fiind revenirea economică lentă şi condiţiile dificile de piaţă”, a declarat Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank România. “Creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi vor rămâne priorităţile noastre şi în lunile următoare”.

    Valoarea totală a activelor a crescut de la 4,57 la 5,17 miliarde euro, respectiv cu 13%.

    Veniturile din dobânzi au crescut cu 6%, la 115 milioane de euro, iar veniturile nete din comisioane au scăzut cu 4%, la 87 de milioane de euro. Rata solvabilităţii (inclusiv profitul) a fost de 11,4%, în condiţiile în care cheltuielile nete cu provizioanele au crescut cu 13%, la 26 de milioane de euro, într-un context dificil pentru activitatea de creditare. În schimb, rata creditelor neperformante a scazut de la 7,6%, cât era în iunie 2010, la 6,9%.

    Raportul cost/venituri a crescut de la 61%, cât era la jumătatea lui 2010 (şi 64,5% pentru tot anul 2010) la 65%, în principal din cauza creşterii TVA şi majorării cu 50% a contribuţiei la fondul de garantare a depozitelor.

    Portofoliul de credite acordate companiilor a crescut cu 24%, în timp ce depozitele acestora au rămas la acelaşi nivel. În ciuda cererii scăzute, Raiffeisen Bank şi-a crescut şi portofoliul de credite pentru populaţie cu 23%, în timp ce depozitele au crescut pe acest segment cu 5%.

    Activitatile de trezorerie şi capital au avut rezultate bune, contribuind cu 20% la rezultatul net al băncii.

    Numărul clienţilor s-a menţinut aproximativ constant, la aproape 2 milioane, dintre care aproape 100.000 IMM şi 8.000 de clienţi companii. La sfârşitul lui iunie, reţeaua Raiffeisen Bank cuprindea 542 de unităţi, faţă de 539 în urmă cu un an, iar numărul de angajaţi a crescut de la 5.906 la 5.938.

    Raiffeisen Bank România, controlată de Raiffeisen Bank International AG (RBI), subsidiară integral consolidată a Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB), este în prezent a patra bancă din România după valoarea activelor. RBI are una dintre cele mai importante reţele bancare din Europa Centrală şi de Est, fiind prezentă în 17 pieţe din regiune.

  • Rasvan Radu, UniCredit: “Am trecut deja de nivelul de varf al imprumuturilor neperformante”

    Profitul net potrivit standardelor de contabilitate locale a fost de 124 milioane lei (29,8 milioane euro) in prima jumatate a anului.

    “Vedem semnale pozitive in economie si in piata bancara, iar acestea se reflecta si in evolutia bilantului nostru si in rezultatele bancii. Am reluat cresterea portofoliului de credite si am trecut deja de nivelul de varf al imprumuturilor neperformante”, a declarat Răsvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank.

    Veniturile bancii au insumat 600 milioane lei (144 milioane euro) in primul semestru, in coborare cu 8,7% fata de primele sase luni din 2010. Veniturile afisate in trimestrul al doilea au urcat cu 12,5% fata de primele trei luni ale acestui an.

    Veniturile nete din alte surse decat dobanzile (precum comisioanele si operatiunile de piata) au crescut cu 19,4% in primul semestru din 2011 fata de intervalul similar al anului trecut, in timp ce veniturile nete din dobanzi au coborat cu 19,4%, influentate de abordarea conservatoare pe care UniCredit Tiriac Bank a avut-o in privinta inregistrarii acestora.

    Cheltuielile operationale au crescut cu 5% in prima jumatate a acestui an, pe fondul modificarilor legislative si al accelerarii inflatiei. Raportul intre costuri si venituri s-a plasat la 49,9%. Rata solvabilitatii a fost de 12,4%, potrivit standardelor romanesti.

    “Desi redresarea economica se deruleaza lent, suntem optimisti in privinta oportunitatilor de afaceri pe termen mai lung si continuam sa investim activ in infrastructura bancii, in sisteme si in angajati. O alta veste buna este cresterea ratingului bancii de catre Fitch, pana la BBB+, in concordanta cu imbunatatirea ratingului suveran”, a adaugat Răsvan Radu.

    Costul anualizat al riscului a coborat de la 210 puncte de baza cu un an in urma la 195 puncte de baza, iar ponderea provizioanelor in totalul portofoliului de credite a fost de 6,2%, conform standardelor contabile internationale.

    Volumul activelor bancii era de 20,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro) la sfarsitul lunii iunie, aproape de nivelul de la 30 decembrie 2010 – de 20,8 miliarde lei (4,85 miliarde euro) – si in urcare cu 7,9% fata de 31 martie 2011. Valoarea creditelor din bilant a avansat cu 7,7% fata de 30 iunie 2010, pana la 14,4 miliarde lei (3,4 miliarde euro), rata de crestere fiind peste media sistemului bancar. Depozitele clientilor au ajuns la 9 miliarde lei (2,1 miliarde euro), cu 4,65% peste nivelul inregistrat la finalul primului trimestru al acestui an.

    Activele totale consolidate ale UniCredit Tiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation si UniCredit Consumer Financing s-au plasat la 23,7 miliarde lei (5,6 miliarde euro) la sfarsitul lunii iunie. Profitul net consolidat al celor trei entitati a fost de 90,4 milioane lei in primele sase luni ale anului, iar capitalul social s-a plasat la 2,5 miliarde lei (590 milioane euro).

    UniCredit Tiriac Bank este a saptea banca din Romania dupa valoarea activelor, controlata de UniCredit Bank Austria (50,55% din actiuni) si doua firme din grupul Ion Tiriac (45%). Banca face parte din reteaua UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala si de Est, care opereaza in Romania prin intermediul UniCredit Tiriac Bank, cu 235 de sucursale in tara, precum si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit CA-IB Securities Romania, UniCredit CAIB Romania, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing si UniCredit Business Partner.

  • Grecia va primi 12 mld. euro de la UE si FMI la inceputul lui iulie. Bancile elene, retrogradate de Moody’s

    “Pe ansamblu, Grecia a realizat progrese semnificative, in
    special in zona consolidarii fiscale, in primul an al programului
    de ajustare”, se arata in comunicatul misiunii comune a “troicii”
    UE-FMI-BCE, citat de Wall Street Journal. In acelasi timp, misiunea
    cere Greciei sa accelereze masurile de reducere a deficitului
    bugetar si de reluare a cresterii economice.

    Premierul grec Giorgios Papandreou a promis ca guvernul va infiinta
    o agentie “administrata independent” care sa coordoneze vanzarea
    accelerata si transparenta a activelor statului, in cadrul
    programului de privatizare de 50 de miliarde de euro pe cinci ani,
    convenit cu UE-FMI-BCE. Agentia va functiona dupa principiul
    Treuhand, agentia de privatizare care a vandut activele fostei
    Germanii de Est, scrie Reuters.

    De asemenea, planul suplimentar de austeritate convenit cu cele
    trei institutii va fi prezentat parlamentului elen in urmatoarele
    zile. Atena a anuntat deja taieri noi de cheltuieli si cresteri de
    impozite in valoare de 6,4 miliarde de euro si urmeaza sa anunte
    inca un set de masuri destinate sa reduca deficitul bugetar de la
    10,5% din PIB in acest an la mai putin de 1% in 2015. Masurile cele
    noi, in valoare de 22 de miliarde de euro, se refera la reforma
    sistemului de asistenta sociala, combaterea evaziunii fiscale, alte
    taieri de salarii si concedieri in sectorul public si limitarea
    posibilitatii de optimizari fiscale si scurgere a profiturilor in
    paradisuri fiscale.

    Jean-Claude Juncker, seful Eurogrupului (compus din ministrii de
    finante ai eurozonei), a declarat ca guvernele din zona euro “vor
    incerca sa-i convinga pe creditorii privati ai Greciei sa
    contribuie la mentinerea finantarii tarii”. Conform unor diplomati
    germani citati de publicatia elena Capital, Grecia ar urma sa
    primeasca un credit suplimentar de 30-35 miliarde de euro de la UE
    si FM, iar investitorii privati vor “rostogoli” obligatiuni
    grecesti care vor ajunge la scadenta in 2012-2014.

    “Grecia nu va iesi din zona euro. Nu va fi nicio intrare in
    incapacitate de plata si tara va fi in masura sa-si onoreze
    obligatiile de plata”, a insistat Juncker. Transa de credit care
    soseste in iulie inseamna 12 miliarde de euro, din care FMI
    furnizeaza 3,3 miliarde.

    CARE E SITUATIA BANCILOR ELENE

    Vestea ca finantarea externa continua ofera o gura de aer
    binevenita pentru bancile elene, confruntate cu cresterea
    necesarului de lichiditati, in urma retrogradarilor succesive de
    rating suveran al Greciei de catre Fitch si Moody’s si a
    comentariilor tot mai frecvente ca datoria statului elen va fi mai
    devreme sau mai tarziu restructurata, avand in vedere cuantumul
    urias al acesteia, de 340 de miliarde de euro, si estimarea
    Comisiei Europene ca in 2011 datoria va ajunge aproape de 160% din
    PIB.

    Agentia de rating Moody’s a anuntat vineri inrautatirea
    calificativelor pentru opt banci elene, dintre care sapte au
    afaceri si in Romania. Miercuri, Moody’s inrautatise ratingul
    pentru datoria suverana, de la B1 la Caa1, la acelasi nivel cu al
    Cubei, apreciind ca probabilitatea ca Grecia sa declare
    incapacitate de plata a crescut la 50%.

    Decizia de vineri a fost explicata de Moody’s prin scenariul ca o
    restructurare a datoriei Greciei ar afecta direct bancile, prin
    reducerea valorii portofoliilor lor de obligatiuni guvernamentale
    elene, ceea ce “le-ar afecta sever capitalizarea”, avand in vedere
    ca ponderea acestor obligatiuni este intre 50% si 330% din
    capitalul de rang 1 al bancilor. Moody’s afirma ca bancile elene,
    in aceeasi situatie a restructurarii datoriei suverane, ar fi
    expuse unei “eroziuni potentiale a surselor lor de finantare”, din
    cauza “potentialei accelerari a retragerilor de depozite” si a
    “incertitudinilor privind accesul in continuare la lichiditatea
    furnizata de Banca Centrala Europeana”.

    In acelasi timp, agentia ia in calcul, ca factori pozitivi,
    potentialul de sprijin din partea CE, a FMI si a Bancii Centrale
    Europene, care ar acorda sustinere bancilor elene in situatia unei
    restructurari a datoriei. “Autoritatile europene au interesul sa
    incerce sa evite impactul extrem de destabilizator al unei intrari
    in incapacitate de plata a bancilor asupra economiei elene si
    asupra pietelor europene de capital”, afirma Moody’s. La aceasta
    s-ar adauga impactul asupra Bancii Centrale Europene, care este cel
    mai mare creditor al sistemului bancar elen, cu 20% din pasivele
    acestuia. Pe de alta parte, autoritatile europene vor sa evite
    efectul de precedent pe care sustinerea sistemului bancar dintr-o
    tara l-ar avea in raport cu “alte state slabe ale zonei euro”,
    noteaza agentia.

    Ratingurile bancilor elene pentru pentru depozite si datorii cu
    prioritate la plata (toate sunt prezente in Romania, cu exceptia
    Attica Bank) au fost modificate astfel:

    National Bank of Greece (NBG): de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 117,8 mld. euro

    EFG Eurobank Ergasias: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 80,5 mld. euro

    Alpha Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 64 mld. euro

    Piraeus Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 56,6 mld. euro

    Agricultural Bank of Greece (ATE Bank): de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Attica Bank: de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Emporiki Bank of Greece: de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 27,8 mld. euro

    General Bank of Greece (Geniki): de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 4 mld. euro

    Toate calificativele au perspectiva negativa. Calificativele pentru
    soliditate financiara au fost si ele schimbate de la D sau E+ la E,
    reflectand ratingul acordat Greciei.

    Intr-un interviu pentru Bloomberg, seful misiunii FMI, Jeffrey
    Franks, a declarat insa ca el nu vede niciun semn ca actuala criza
    a datoriilor din zona euro s-ar putea repercuta asupra Romaniei
    prin intermediul bancilor din aceste tari.

    “Subsidiarele locale ale bancilor grecesti sunt lichide si bine
    capitalizate”, a spus Franks.

  • Temerea lui Basescu: au nevoie bancile din UE ca statele sa “bage in ele” inca 250 mld. euro?

    Cum bine stim de anul trecut, testele care doreau sa masoare
    rezistenta bancilor europene la socurile unei noi crize financiare
    au fost un esec. Din doua motive: unul, pentru ca au avut la baza
    criterii prea blande, cu estimari care chiar in momentul cand se
    aplicau la test erau depasite (in rau) de realitatea din teren sau
    de previziunile mai recente, iar celalalt, pentru ca de la tara la
    tara a fost tratata diferit problema creantelor detinute de banci,
    minimalizand in special ponderea in portofolii a obligatiunilor
    emise de tarile cu probleme (Grecia, Spania, Portugalia). Asa se
    explica faptul ca Spania, care a abordat cu strictete testul, a
    avut si cele mai multe banci cazute la test. In total, cinci
    nefericite “cajas” spaniole si doar doua banci cu anvergura mai
    mare (Hypo Real Estate si ATE Bank) au picat testul, adica nu s-au
    incadrat in plafonul minim (6%) de adecvare a capitalului de rang I
    – principalul instrument de masura a puterii financiare a unei
    banci, care exprima capacitatea ei de a absorbi eventuale
    pierderi.

    Rezultatul testului a fost ca bancile respective au fost puse sa-si
    majoreze capitalul, in total cu 3,5 miliarde de euro, ca sa
    depaseasca plafonul de 6%. Era o suma nu numai modica, ci si
    ridicola, tinand cont ca la doar cateva luni de la anuntarea
    rezultatelor, in toamna, statul irlandez fusese nevoit sa
    nationalizeze doua banci – Allied Irish Bank (AIB) si Bank of
    Ireland, sa injecteze in sistem 45 de miliarde de euro ca sa
    asigure lichiditate pe piata bancara si sa aloce 35 de miliarde de
    euro pentru salvarea sistemului bancar, din uriasul credit de 85 de
    miliarde contractat in noiembrie cu FMI. Pentru a intelege ordinul
    de marime, sa spunem ca in acest an ajung la scadenta imprumuturi
    de circa 20 de miliarde de euro facute de sase dintre cele mai mari
    banci din Irlanda.

    Asa prost cum a fost, testul de rezistenta din vara trecuta a
    folosit, macar pentru relaxarea de moment a tensiunilor de pe
    pietele financiare, dornice pe atunci de o noua victima, dupa
    Grecia. Acum insa, cand dupa caderea Irlandei in noiembrie au urmat
    pe rand asaltul persistent la adresa Portugaliei, asteptata sa
    ceara si ea un imprumut de 70 de miliarde de euro de la UE si FMI,
    retrogradarea de catre agentiile de rating a Greciei, a Portugaliei
    si a nu mai putin de 30 de banci spaniole, autoritatile europene
    vor o noua runda de teste, cu alte criterii si categorii, menite nu
    numai sa restabileasca increderea pietelor financiare, ci si sa
    releve pur si simplu cum stau bancile. Pentru ca, asa cum au spus
    multi analisti si de dincoace, si de dincolo de Atlantic, problema
    nu e numai ca statele au scos din criza si sustinut pana acum
    bancile cu bani publici, ci ca nici macar nu stiu cat anume vor mai
    trebui sa scoata din buzunar in continuare. Aceasta in conditiile
    in care, cum corect constatau luna trecuta expertii FMI, datoriile
    statelor dezvoltate vor depasi 100% din PIB in acest an pentru
    prima data de la razboi, iar cresterea lor in continuare, inclusiv
    pe seama sustinerii masive a bancilor grevate in continuare de
    active toxice, saboteaza cresterea economica, mareste somajul si
    taie fondurile pentru asistenta sociala.


    Noua runda de teste de solvabilitate pentru bancile europene,
    coordonata de Autoritatea Bancara Europeana (EBA), va viza circa 88
    de banci (fata de 91 la testele derulate anul trecut), reprezentand
    peste 60% din activele bancare la nivelul UE. Pana la sfarsitul lui
    aprilie, bancile vor furniza datele catre EBA, in mai se vor face
    evaluarile comparative, iar in prima parte a lunii iunie vor fi
    publicate rezultatele preliminare. Concret, evaluarea va incerca sa
    determine daca bancile europene au un capital suficient de solid
    pentru a rezista unor socuri economice mai dure decat cele luate in
    calcul anul trecut.

    EBA va pleca de la previziunile de evolutie a PIB din prognoza de
    toamna (2010) a Comisiei Europene, folosind un scenariu dupa care
    PIB va scadea cu 4% fata de previziunile CE pe ansamblul regiunii,
    ceea ce s-ar traduce printr-o scadere a economiei cu 0,4% in UE in
    acest an si o stagnare in 2012. Grecia ar urma sa aiba o scadere
    economica de 4% in acest an, Portugalia de 3%, somajul pe ansamblul
    Uniunii ar creste la 10% in 2011 si la 10,5% in 2012, cu un varf in
    Spania (22,4%) si altele in Irlanda si Grecia (aproape 16%).
    Inflatia este presupusa sa fie mai mica decat estimarea CE din
    toamna cu 0,1% in acest an si cu 0,5% in 2012, iar preturile
    locuintelor sunt proiectate sa scada cu 3,8% in 2011 si cu 11,6% la
    anul. Si pentru pietele de actiuni se are in vedere o prabusire cu
    14% pe ansamblul UE.

    EBA sustine ca fiecare tara ar trebui sa aiba un plan de rezerva
    pentru recapitalizarea bancilor aflate in pericol, plan pus la
    punct inca dinainte de anuntarea rezultatelor testului, iar bancile
    care pica testul vor avea un termen limita pana la care trebuie sa
    se recapitalizeze. Evident, aceasta nu inseamna neaparat injectie
    de bani publici, ci si vanzari de active, restructurari de
    activitate sau chiar recursul la fuziuni si achizitii. O mare parte
    din efortul de consolidare a capitalului va presupune insa tot
    umflarea datoriei publice, judecand dupa concluziile agentiei
    Standard & Poor’s, care a facut pe cont propriu un studiu
    detaliat de rezistenta financiara pentru banci reprezentand 70% din
    activele sistemului european.

    Conform S&P, o recesiune severa ar putea face bancile europene
    sa aiba nevoie de capital suplimentar de 200-250 de miliarde de
    euro, ceea ce ar determina o crestere cu 20% a datoriilor
    guvernamentale in urmatorii cinci ani. Plafonul de capital de rang
    I luat in calcul de S&P este de 7% din totalul activelor. Nicio
    surpriza ca, potrivit studiului, bancile din Grecia, Irlanda,
    Spania si Portugalia ar urma sa fie cele mai vulnerabile la un
    scenariu sumbru precum cel al S&P. Vestea buna e ca S&P
    subliniaza ca nu crede ca un astfel se scenariu are sanse de
    materializare si ca, asa cum spun cei de la agentie, “analiza
    noastra de impact asupra a 400 de entitati care beneficiaza de
    rating indica faptul ca regiunea in ansamblu, desi afectata, va fi
    capabila sa suporte socul si sa-si revina din punct de vedere
    economic”. Prin urmare, cele 200-250 de miliarde sunt o ipoteza, ba
    inca una in care nici S&P nu crede. Suficient insa ca sa dea
    fiori oricui o ia in calcul.

  • Millennium Bank si-a redus anul trecut pierderile cu 38%

    Rezultatul anual continua evolutia inregistrata dupa primele
    noua luni din 2010, cand pierderile bancii s-au redus cu aproape
    32% fata de nivelul de 26,7 milioane de euro din aceeasi perioada a
    lui 2009.

    Volumul total de credite acordate de Millennium Bank a atins 1,3
    miliarde de lei (303 milioane de euro) la sfarsitul lui 2010, in
    crestere cu 26% fata de 2009. Fondurile atrase de banca de la
    clienti au crescut cu 12%, ajungand la 1,2 miliarde de lei (281
    milioane de euro).

    “Cota de piata a bancii a crescut pe cele doua linii de business
    strategice: credite ipotecare si depozite. In 2011 vom depune
    eforturi pentru a ne creste in continuare eficienta, reconfirmand
    angajamentul nostru pe termen lung fata de piata locala”, a
    declarat Jose Toscano, directorul general al Millennium Bank
    Romania.

    La 31 decembrie 2010, activele totale ale bancii au ajuns la 2,2
    miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat anul
    precedent. Venitul operational a crescut cu 9%, la 117 milioane de
    lei (28 de milioane de euro).

    In pofida impactului majorarii TVA din iulie, costurile
    operationale au scazut cu 6%, la 176 de milioane de lei (42 de
    milioane de euro), ca rezultat al masurilor de imbunatatire a
    eficientei. Rata de solvabilitate a bancii este confortabila, de
    19,6%.

    Millennium Bank Romania este parte a celui mai important grup
    financiar privat din Portugalia, Millennium bcp, si are 74 de
    unitati in Romania. La sfarsitul anului 2010, Millennium Bank avea
    peste 45.000 de clienti si 731 de angajati.

  • OTP Bank majoreaza capitalul filialei din Romania cu 18,6 mil. euro

    Majorarea de capital, inregistrata la
    Registrul Comertului la 16 noiembrie, creste capitalul social al
    bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126 milioane de
    euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in ianuarie,
    cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei, la 462,90
    milioane de lei.

    In prima jumatate a anului,
    costul riscului s-a triplat pentru OTP Bank Romania, ceea ce a dus
    la pierderi de 2,1 miliarde de forinti (7,5 milioane de euro), fata
    de un profit de 561 de milioane de forinti in prima jumatate a lui
    2009, conform raportului semestrial al grupului, care prevedea ca
    “peisajul macroeconomic dificil din Romania creste riscul unor
    viitoare dezechilibre”. Provizioanele au crescut in acelasi
    interval de la 1,98 miliarde la 6,36 miliarde de forinti, iar
    ponderea creditelor restante la plata cu peste 90 de zile in
    volumul brut al creditelor a crescut de la 1,9% la 8,4%.

    Cu ocazia testului de stres
    bancar derulat in vara la nivelul a 91 de banci din UE, OTP Bank
    s-a situat insa mult peste pragul minim de solvabilitate fixat de
    UE la 6% (este vorba de raportul intre capitalul propriu de rang I
    si valoarea totala a activelor). In cazul unui scenariu negativ, in
    care criza financiara continua, solvabilitatea definita astfel ar
    fi de 16,2% la sfarsitul lui 2011.

    OTP Bank Romania este
    controlata de grupul bancar ungar OTP (peste 99,99%), o cota sub
    0,1% fiind detinuta de Merkantil Bank. OTP Bank ofera servicii
    universale in Ungaria, Romania, Muntenegru, Croatia, Bulgaria,
    Rusia, Ucraina, Slovacia si Serbia, pentru mai mult de 12 milioane
    de clienti, prin intermediul unei retele teritoriale de aproape
    1.500 de unitati, prin intermediul retelei de ATM-uri si prin
    sistemul de canale electronice.

  • Rasvan Radu, UniCredit: Recesiunea si scaderea veniturilor populatiei au efecte severe asupra sistemului bancar

    Banca a inregistrat in aceeasi perioada venituri de 1,023 miliarde lei (245 milioane euro), in crestere cu 15% fata de perioada corespunzatoare din 2009. Cheltuielile operationale au crescut cu 1% fata de primele noua luni ale anului trecut. Raportul intre costuri si venituri a continuat sa se imbunatateasca, pana la 41,8%.

    “Masurile de consolidare fiscala adoptate la jumatatea acestui an, desi erau necesare, au avut un impact negativ semnificativ asupra consumului, investitiilor si evolutiei economice in general. Recesiunea prelungita si scaderea veniturilor in randul populatiei au efecte severe asupra sistemului bancar, in termeni de calitate a activelor si venituri”, a comentat Răsvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank.

    Volumul activelor a ajuns la 20,2 miliarde lei (4,7 miliarde euro) la finele lunii septembrie, in crestere cu 1,2% fata de 30 septembrie 2009.

    Capitalul social al bancii este de 2,4 miliarde lei (565 milioane euro). Rentabilitatea anualizata a capitalurilor proprii (ROE – raportul dintre profitul net si capitalul propriu) s-a plasat la 12,4%, iar rentabilitatea activelor (ROA) la 1,5%. Rata solvabilitatii se plaseaza la 12,6%, conform standardelor contabile romanesti.

    Portofoliul de credite a crescut cu 13% de la inceputul anului, pana la 13,3 miliarde lei (3,1 miliarde euro), crestere peste media sistemului bancar. Depozitele clientilor s-au plasat la 9,5 miliarde lei (2,2 miliarde euro).

    Riscul de credit a urcat, dar ramane in continuare sub media sistemului bancar, in conditiile in care intarzierile mai mari de 90 de zile la plata ratelor au ajuns la 11,5%. Acoperirea cu provizioane a portofoliului a crescut la 7,1% potrivit standardelor contabile internationale.

    Activele totale consolidate ale UniCredit Tiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation si UniCredit Consumer Financing se plasau la 23,4 miliarde lei (5,5 miliarde euro) la sfarsitul lunii septembrie. Profitul net consolidat al grupului a fost de 191 milioane lei (46 milioane euro) in primele noua luni din 2010.

    UniCredit Tiriac Bank, cu 234 de sucursale, face parte din reteaua UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala si de Est si unul dintre cele mai mari din Europa.

  • Piraeus Bank anunta o majorare de capital de peste 1 mld. euro

    Majorarea de capital va avea loc printr-o vanzare de actiuni in
    valoare de 800 de milioane de euro, in ianuarie, urmata de o
    vanzare de obligatiuni convertibile in valoare de 250 de milioane.
    Planul urmeaza sa fie supus aprobarii actionarilor la 23
    noiembrie.

    “Emisiunea de actiuni ne va permite sa ne intarim baza de capital
    in conditiile unei conjuncturi de piata complicate si sa ne plasam
    in postura de a beneficia de pe urma unei imbunatatiri a
    conditiilor economice”, a declarat Michalis Sallas, presedintele
    Piraeus Bank, citat de publicatia elena Capital.

    Majorarea de capital va implica o suma mai mare decat se asteptase
    piata, ceea ce explica evolutia actiunilor Piraeus, care vineri au
    cazut intr-o prima faza cu 7,4% la bursa din Atena si au tras in
    jos indicele bursei cu 3,5%.

    Bancile grecesti incearca sa atraga capital, in contextul in care
    multi depunatori, speriati de criza financiara, si-au retras
    depozitele, iar tara a avut nevoie de finantarea FMI si a UE pentru
    ca nu a mai avut acces pe pietele de capital. National Bank of
    Greece, cea mai mare banca privata din tara, a facut deja o
    majorare de capital de 1,8 milioane de euro in cursul acestei
    luni.

    Piraeus Bank a trecut testul de stres bancar la nivel european din
    iulie, insa la limita (o rata a capitalului de rang I de 6%), iar
    majorarea de capital ii va imbunatati solvabilitatea (pana la o
    rata de 10,8%). Profitul pe prima jumatate a anului a cazut cu 92%,
    iar banca, la fel ca si celelalte de pe piata elena, a ramas
    dependenta de operatiunile de cumparare a bondurilor grecesti de
    catre Banca Centrala Europeana.

    Alex Manos, managing directorul bancii, a declarat vineri pentru
    Bloomberg ca Piraeus “va incerca sa nu
    impovareze excesiv generozitatea BCE”. Reuters l-a citat pe Manos cu declaratia ca
    emisiunea de actiuni va crea “un tampon contra unei inrautatiri
    neasteptate a pietei”, iar emisiunea de obligatiuni urmareste “un
    exercitiu de explorare a resurselor suplimentare de cerere ale
    investitorilor”.

    Lipsa de resurse financiare si lipsa de sustinere din partea
    guvernului a dus la abandonarea planului ca Piraeus Bank sa cumpere
    participatiile guvernului de la Atena la ATEBank si Hellenic
    Postbank, pentru 701 milioane de euro. Alex Manos a precizat ca
    Piraeus nu va mai reveni asupra ofertei.

    Barclays Capital, Credit Suisse, Goldman Sachs si Morgan Stanley
    vor fi coordonatorii globali ai emisiunii de actiuni.

    In afara de Grecia, Piraeus are operatiuni in Bulgaria, Romania,
    Serbia, Cipru, Egipt, Ucraina si SUA.

    Surse din piata financiara citate de Reuters au afirmat ca decizia
    Piraeus ar putea creste presiunea asupra celorlalte banci
    importante, Alpha Bank si EFG Eurobank, sa recurga si ele la o
    majorare de capital.

  • FMI: Creditul a scazut in Europa de Est acolo unde bancile straine au retras cele mai mari sume de bani

    “Acest fenomen reflecta un numar de factori, de la cererea slaba
    de credite, constrangeri de finantare, ingrijorarile privind
    ratingul de tara si pana la presiuni din autoritatilor monetare
    locale pentru cresterea standardelor de adecvare a capitalului
    bancar, dar si anumite fluxuri de capital in interiorul grupurilor
    financiare internationale”, noteaza FMI.

    Cresterea creditelor a devenit negativa sau a ramas foarte slaba in
    tarile unde iesirile de capital decise de banci au fost cele mai
    mari, conform FMI. Aceste iesiri sunt direct proportionale cu
    gradul in care subsidiarele locale sunt dependente de bancile-mama
    pentru finantare si cu deteriorarea pe ansamblu a cererii de
    credite si a situatiei economice.

    Din acest punct de vedere, Letonia conduce detasat, cu iesiri de
    capital bancar care ajung cumulat la 14% din PIB, incepand din
    ultimul trimestru al lui 2008 si pana in primele trei luni ale
    anului in curs. Prin comparatie, Romania sta bine, cu sume de doar
    putin peste 4% din PIB, insa incomparabil cu Polonia, unde aceste
    fluxuri de capital nu ajung nici macar la 1% din PIB.

    In schimb, in tarile cu un grad mai mare de independenta a
    bancilor locale sau unde pietele locale sunt mai mari si unde
    economia a facut mai bine fata crizei, in ultimele luni a avut loc
    o redresare a cererii de credite, asa cum s-a intamplat in Polonia,
    Rusia sau Turcia.

    FMI anticipeaza ca riscurile de stabilitate financiara pentru
    pietele emergente s-au redus, insa aceste piete se confrunta in
    continuare cu “provocarea de a administra fluxuri mari si posibil
    volatile de capital”. Institutia recomanda politici de limitare a
    impactului unor astfel de fluxuri de capital, prin “abordarea
    adecvata a riscului de tara, abordarea problemelor mostenite de la
    sistemul bancar si mentinerea claritatii in privinta
    reglementarilor pentru intregul sector financiar”.

    In privinta standardelor de adecvare a capitalului bancar,
    statisticile continute in raportul FMI indica o rata de
    solvabilitate in sistemul bancar romanesc de 15% la sfarsitul lui
    martie 2010 (standardul fixat de BNR pentru raportul dintre
    fondurile proprii si activele ponderate dupa riscuri este de 8%).
    Rata este comparabila cu situatia din Lituania (15,1), este peste
    cea din Ungaria (12,9%) si Cehia (14,2%), dar sub cea din Bulgaria
    (18,2%) sau Estonia (22%).

    Ponderea creditelor neperformante (inclusiv cele clasificate drept
    indoielnice si pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de
    bancile din Romania era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din
    Letonia (17,9%), comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si
    Ungaria sau – la polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • Companiile mari, restantiere la plata creditelor

    “Exista o presiune in zona provizioanelor pentru creditele
    companiilor mari”, a spus Rasvan Radu, apreciind ca o plafonare a
    cresterii provizioanelor se intrevede abia incepand din trimestrul
    al treilea, cand vor aparea si primele semne de revenire a
    economiei. Pentru 2010, cresterea economica a Romaniei asteptata de
    UniCredit Tiriac se situeaza la 0,4%, mult sub estimarea FMI,
    insusita si de autoritatile romane, de 1,3%.

    UniCredit Tiriac Bank a incheiat anul trecut cu un profit net de
    329 milioane de lei (78 de milioane de euro), in scadere cu 8% fata
    de 2008, si cu un nivel al activelor nete totale de 20,4 miliarde
    de lei (4,8 miliarde de euro), in crestere cu 17%. Profitul
    operational s-a majorat cu 11%, la 668 de milioane de lei, in
    conditiile in care pe ansamblul pietei bancare s-a inregistrat o
    scadere de aproape 7%.

    Portofoliul de credite al bancii scazuse la sfarsitul anului
    trecut cu 2% fata de anul precedent, la 12,1 miliarde de lei,
    neincluzand soldul imprumuturilor externalizate, in valoare de
    aproape de 1 miliard de euro (nivel similar cu soldul de la
    sfarsitul anului precedenta.

    Provizioanele nete constituite de UniCredit Tiriac Bank au
    crescut anul trecut cu 84% fata de sfarsitul lui2008, in conditiile
    in care profitul operational acopera de 2,6 ori provizioanele nete.
    Pe parcursul anului trecut, ponderea creditelor la care platile au
    intarziat peste 90 de zile a urcat de la 1,61% la 6,52%, iar banca
    a restructurat peste 3.000 de credite restante. Rata solvabilitatii
    era, la sfarsitul lui 2009, de 11,67%, potrivit standardelor
    contabile romanesti (respectiv de 13,11% daca se ia in calcul si
    profitl pe 2009), raportat la pragul minim de 10% cerut de BNR.