BusinessMagazin

Blog

  • Bursă. Romgaz, creştere de 13% pe producţia internă în S1/2025. Stagnează însă volumul brut extras

    ♦ Acţiunile societăţii se apreciază cu peste 1% după anunţ şi duc randamentul din ultimul an la circa 50%.

    Compania de stat Romgaz (simbol bursier SNG) a extras 2,52 mi­liarde mc de gaze naturale din producţia internă în primele şase luni ale anului, cu 12,55% peste nivelul aceleiaşi perioade din 2024, conform rapor­tului operaţional de la Bursa de Valori Bucureşti. Raportul financiar va fi urcat la BVB pe 14 august.

    Producţia de hidro­carburi a fost de 16,19 mi­lioane barili echivalent petrol (bep), în creştere cu 0,4% faţă de primul semestru de anul trecut, iar cantitatea de gaze naturale extrase brut a însumat 15,98 milioane bep, minus 0,05% an/an.

    Apoi, producţia de condensat a ajuns la circa 210.000 bep, ceea ce înseamnă un salt de aproape 53% faţă de S1/2024. În schimb, producţia de energie electrică a scăzut cu 24,2%, până la 341,5 GWh.

    La capitolul „stocuri“, produ­cătorul şi furnizorul de gaze naturale şi-a crescut injecţiile în depozitele de înma­gazinare subterană cu 13,3%, până la 929,7 mi­lioane mc, în timp ce extracţia din depozite s-a majorat cu 27%, la 1.249,5 mi­lioane mc.

    Ieri, spre amiază, titlurile SNG se apreciau cu 1,2% după ce compania a anunţat rezultatele ope­raţionale semestriale.

    Randamentele din 2025 şi din ultimele 12 luni sunt de 49%, respectiv 30%, la o evaluare bursieră de 30 miliarde de lei.

    Romgaz a înregistrat un profit net de 951 milioane de lei în T1/2025, în scădere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut şi în creştere cu 2% prin comparaţie cu T4/2024. Cifra de afaceri a ajuns la 2,38 miliarde de lei, cu 5% peste nivelul primelor trei luni de anul trecut, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 40% la 1,3 miliarde de lei.

    Dinamica cifrei de afaceri a fost susţinută de volumele de gaze livrate, majorate cu 14,7%, veniturile din vânzarea gazelor naturale crescând cu 4,63%, până la 2,09 miliarde lei.

    Săptămâna trecută, societatea a distribuit dividende în valoare totală de 604 mil. lei, mai exact 0,1568 lei pe acţiune din profitul anului 2024 şi din rezultatul reportat. Din total, 423 de milioane au mers către Ministerul Energiei, care deţine 70% din capitalul social.

    Emitentul estimează anul acesta un profit net de 2,35 miliarde de lei, în scădere cu 26% faţă de rezultatul obţinut în 2024, conform bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii, din care reiese că profitul ar scădea la 1,77 miliarde de lei în 2027, iar în anul următor la 1,4 miliarde.

    Romgaz şi OMV Petrom (SNP) vor investi peste 750 milioane euro în infrastructura terestră pentru aducerea gazului din proiectul Neptun Deep, autorizat recent de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Producţia, estimată să înceapă în 2027, va atinge 8 miliarde mc anual, aproape dublând producţia actuală a României şi consolidând rolul ţării ca exportator regional de energie.

     

     

  • Pagina verde. Raportul Ministerului Mediului după controlul la Romsilva: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicităţi locale şi o cultură organizaţională care nu mai serveşte interesul public. Există direcţii întregi în care, ani la rând, cheltuielile cu personalul au depăşit cifra de afaceri

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a finalizat, prin Corpul de Control, o acţiune amplă de verificare a Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva şi, punctual, a Direcţiei Silvice Maramureş, iar instituţia a transmis câteva dintre neregulile găsite. Printre acestea,  pierderi financiare masive, prime nejustificate acordate în direcţii cu pierderi, fonduri speciale gestionate defectuos şi suspiciuni care au dus la sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    „Acest raport confirmă o realitate ascunsă sub preş ani de zile: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicităţi locale şi o cultură organizaţională care nu mai serveşte interesul public. Pădurile României nu pot fi gestionate de o instituţie care îşi pierde direcţia şi îngroapă adevărul sub birocraţie“, a spus Diana Buzoianu, ministrul me­diului, apelor şi pădurilor. Ea punctează că astfel Romsilva este nu doar necesară, ci inevitabilă.

    „Vom lua cele mai drastice măsuri pentru a asigura respectarea legii, şi vom colabora cu instituţiile de anchetă pentru a face lumină. Tocmai în acest sens am decis astăzi să trimitem raportul de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“.

    Controlul a vizat patru direcţii esenţiale: evoluţia indicatorilor finan­ciari, gestiunea resurselor umane şi a cheltuielilor de personal, utilizarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, precum şi gestionarea fondului de accesi­bilizare. Rezul­tatele obţinute eviden­ţiază disfuncţionalităţi majore şi un management profund deficitar.

    În ceea ce priveşte perfor­manţa financiară a Regiei, concluziile sunt îngrijorătoare. În perioada 2023-2024, profitul brut s-a prăbuşit cu peste 83%, de la 251,9 mil. lei în 2023 la doar 42,2 mil. lei în 2024. Comparativ cu anul 2022, scăderea este şi mai dramatică, de aproape 90%. Această tendinţă negativă reflectă lipsa unor mecanisme eficiente de control, alocarea defectuoasă a resurselor şi o toleranţă sistemică la ineficienţă, punctează Ministerul Mediului.

    Pe întreg intervalul 2020–2024, şase Direcţii Silvice (DS) – Bistriţa-Nă­săud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea – au înregistrat pierderi financiare în fiecare an, însumând zeci de milioane de lei. Alte patru direcţii (Caraş-Severin, Gorj, Maramureş şi Sălaj) au avut pierderi consistente în cel puţin doi ani consecutiv.

    Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor şi pădurilor: Este o realitate care, pur şi simplu, nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncţional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri şi tot felul de alte beneficii.

    „Deşi vedem clar pierderi uriaşe în mai multe direcţii silvice an după an, au fost acordate în mod nejustificat prime şi calificative de «foarte bine» şi «bine» angajaţilor din direcţiile respective.  De exemplu, în 2021 şi 2022 s-au acordat premii în valoare de peste 25 de milioane de lei în direcţii care cumulau pierderi de aproape 70 de milioane de  lei. În total, conform raportului corpului de control, premiile nejustificate acordate în perioada 2021–2023 au provocat un prejudiciu estimat la peste 46 de milioane de lei. Este o realitate care, pur şi simplu, nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncţional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri şi tot felul de alte beneficii“, a subliniat Diana Buzoianu.

    Raportat la suprafaţa fondului forestier administrat, discrepanţele de performanţă între direcţii sunt inexplicabile. În 2024, DS Arad (101.000 ha) a raportat o pierdere de peste 14,7 milioane lei, în timp ce DS Argeş (112.000 ha) a înregistrat profit brut de peste 3,6 milioane lei. Aceste diferenţe indică un management neperformant în mai multe structuri teritoriale, subliniază Ministerul Mediului.

    „Au fost analizaţi inclusiv indicatori precum cheltuieli de personal/cifra de afaceri. Rezultatele sunt halucinante. Există direcţii întregi în care, ani la rând, cheltuielile cu personalul au depăşit cifra de afaceri. Un exemplu din cadrul raportului: la nivelul Direcţiei Silvice Constanţa, în anul 2024 cheltuielile de personal au depăşit de aproape 3 ori cifra de afaceri (289,59%). Mă întreb ce instituţie publică, cu un rol vital pentru gestionarea unor resurse care trebuie să ajungă şi generaţiilor viitoare şi pentru protejarea unor comori naţionale, poate livra rezul­tate cu astfel de cifre în spate? Este clar că e nevoie uriaşă de  reformă la Romsilva, pentru a ne asigura că misiunea lor este şi îndeplinită“, a precizat Diana Buzoianu.

    Analiza fondului de conservare şi regenerare a pădurilor – o componentă esenţială pentru viitorul pădurii – indică, de asemenea, un haos contabil, conform datelor transmise de Ministerul Mediului. Deşi în anul 2024 soldul fondului era aparent pozitiv (389 milioane lei), transferurile interne şi dezechilibrele dintre direcţii au generat un deficit real de peste 24,7 milioane lei. Conform datelor raportate, în mai mulţi ani, între 2020–2024, soldul fondului a fost negativ, ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind gestionarea acestor resurse.

    Constatările controalelor efectuate de Corpul de Control justifică pe deplin sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea continuării cercetărilor pentru fapte cu caracter penal, precum şi declanşarea urgentă a procesului de reformă structurală a RNP – Romsilva.

    Recent, MInisterul Mediului a pus în transparenţă, recent, un nou Regulament de organizare şi funcţionare a RNP – Romsilva. Proiectul are ca obiectiv restructurarea profundă a administraţiei silvice de stat. omsilva, principalul furnizor de lemn pentru fabricile de procesare trece printr-o reorganizare, mai ales după rezultatele slabe din 2024, care au adus pentru compania de stat o cifră de afaceri mai mică cu 9% faţă de anul precedent, la 2,98 mld. lei, şi un profit de doar 9,8 milioane de lei, faţă de 226 de milioane de lei în 2023. Practic, Romsilva a avut al doilea cel mai mic profit din ultimele două decenii, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Romsilva a avut anul trecut peste 13.600 de angajaţi.

  • O grădină zoo din Germania, în centrul unui scandal după ce a ucis 12 babuini sănătoşi

    Conform AP, grădina zoologică Tiergarten Nürnberg a confirmat marţi că a ucis 12 babuini, în ciuda protestelor publice şi a opoziţiei venite din partea organizaţiilor pentru protecţia animalelor.

    Decizia, controversată şi considerată de unii drept ilegală, survine după ani de încercări nereuşite de a reduce populaţia de babuini din spaţiul destinat lor.

    Zoo-ul din Nürnberg a anunţat încă din februarie 2024 intenţia de a eutanasia parte din populaţia de babuini, din cauza lipsei de spaţiu şi a imposibilităţii de a transfera animalele către alte grădini zoologice.

    Potrivit conducerii instituţiei, toate încercările de relocare au eşuat.

    Marţi dimineaţă, grădina zoologică a fost închisă publicului din „motive operaţionale”.

    În acelaşi timp, şapte activişti au pătruns în incinta grădinii, escaladând un zid.

    Una dintre protestatare s-a lipit cu mâinile de sol şi toţi au fost reţinuţi de poliţie la scurt timp.

    Câteva ore mai târziu, conducerea zoo-ului a anunţat că a dus la îndeplinire eutanasierea a 12 babuini.

    Conform directorului adjunct Jörg Beckmann, animalele selectate nu erau femele gestante şi nu făceau parte din studii ştiinţifice.

    Ele au fost împuşcate, s-au prelevat probe pentru cercetare, iar corpurile urmează să fie date ca hrană prădătorilor din zoo.

    Directorul Dag Encke a declarat că decizia vine după „ani de reflecţii” şi că a fost luată pentru a preveni încălcarea legislaţiei privind protecţia animalelor.

    Spaţiul inaugurat în 2009 a fost proiectat pentru doar 25 de babuini şi puii lor, dar populaţia crescuse la 43 de exemplare, provocând conflicte între animale.

     

  • Sean „Diddy” cere eliberarea pe cauţiune de 50 de milioane de dolari înainte de sentinţă

    Sean “Diddy”, mogul al industriei muzicale în vârstă de 55 de ani, a cerut eliberarea din arest preventiv pe o cauţiune de 50 de milioane de dolari înainte de pronunţarea sentinţei sale programată pentru 3 octombrie.

    Solicitarea vine după ce a fost achitat pe 2 iulie de acuzaţiile de trafic sexual şi conspiraţie de tip racketeering, dar a fost găsit vinovat de două capete de acuzare mai puţin grave privind transportul în scopuri de prostituţie.

    Avocatul apărării, Marc Agnifilo, a argumentat într-o cerere adresată instanţei că deţinuţii condamnaţi pentru infracţiuni similare sunt de obicei eliberaţi înainte de sentinţă şi că „Sean Combs nu ar trebui să fie în închisoare pentru această conduită”.

    El a mai susţinut că artistul se confruntă cu riscuri de siguranţă în Metropolitan Detention Center din Brooklyn, unde este încarcerat din septembrie 2024.

    Judecătorul federal Arun Subramanian a respins anterior cererea de eliberare imediată după verdict, invocând dovezile substanţiale de violenţă prezentate în timpul procesului.

     

  • Bursă. Vlad Micu fost numit director general al INNO Investments, administrator de fonduri de investiţii alternative, parte a Băncii Transilvania

    Vlad Micu a fost numit director general şi preşedinte al directoratului INNO Investments, cea mai nouă companie a grupului financiar Banca Transilvania (simbol bursier TLV), specializată în administrarea de fonduri de investiţii alternative.

    Potrivit unui comunicat de presă, în cei aproape 30 de ani de experienţă, Vlad Micu a ocupat diverse poziţii de management, în corporate banking, investment banking, trade finance şi business development la mai multe bănci din România.

    De asemenea, a fost membru în consiliile de administraţie ale unor companii de leasing şi societăţi de servicii de investiţii financiare (SSIF). S-a alăturat echipei Băncii Transilvania acum şase ani, cu responsabilităţi de coordonare în aria împrumuturi pentru companii. Este absolvent de Executive MBA Vienna University of Economics and Business Administration.

    „Vizăm creşterea business-ului de administrare a fondurilor de investiţii alternative, piaţă cu potenţial în România, dar aflată într-o etapă incipientă de dezvoltare, dacă o comparăm cu cea a fondurilor deschise de investiţii sau cu pieţele specializate pe acest segment de activitate de la nivelul UE. Vedem perspective semnificative de creştere pe termen mediu şi lung în aria de capital privat (private equity) şi capital de risc (venture capital), care pot fi susţinute prin crearea, de exemplu, de fonduri tematice sau de fonduri cu abordare sectorială”, spune Vlad Micu.

    El a primit recent aprobarea pentru funcţia de preşedinte directorat al INNO Investments S.A.I. S.A. din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară. De asemenea, INNO Investments S.A.I. S.A. a primit autorizarea din partea ASF ca Administrator de Fonduri de Investiţii Alternative (AFIA).

    „Abordarea aceasta ne va permite să susţinem în continuare iniţiativele antreprenoriale locale pe întreg parcursul dezvoltării lor, începând cu capitalul de start (seed money), continuând cu runde suplimentare de finanţare până la listări la bursă, în completarea ofertei de servicii şi produse financiare ale Grupului Banca Transilvania”, adaugă noul CEO.

    INNO Investments a trecut prin rebranding în iunie 2025, fiind fosta companie OTP Asset Management România achiziţionată de Banca Transilvania în octombrie 2024 în contextul cumpărării tuturor entităţilor OTP Group din România.

     

     

  • Colliers: Investitorii români au alocat pentru achiziţii imobiliare 1,8 miliarde de euro în ultimii 10 ani, de nouă ori mai mult decât în deceniul precedent

    Investitorii români au cumpărat proprietăţi imobiliare comerciale de aproape 1,8 miliarde de euro în România, în ultimii 10 ani, în timp ce, în primul semestru din 2025, volumul total de tranzacţii imobiliare a sărit uşor de 400 milioane de euro, puţin sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată o analiză Colliers.

    Valoarea realizată de investitori în perioada 2015-2025 reprezintă a cincea parte din toate tranzacţiile realizate în această perioadă, în creştere de peste nouă ori faţă de deceniul precedent.

    ”Piaţa imobiliară locală reprezintă, într-o  măsură, o oglindă a economiei locale. Maturizarea treptată din ultimele decenii se traduce printr-un număr tot mai mare de antreprenori locali care caută să-şi diversifice portofoliile şi să valorifice surplusul de capital în alte sectoare economice – iar sectorul imobiliar rămâne una dintre opţiunile interesante. Dacă între 2005 şi 2014 investitorii străini au dominat piaţa, în ultimul deceniu, investitorii români au ajuns să aibă cea mai mare pondere individuală în totalul tranzacţiilor imobiliare”, spune Robert Miklo, Partner Î Head of Capital Markets Romania la Colliers.

    Potrivit datelor Colliers, între 2005 şi 2014, capitalul local a încheiat tranzacţii cu active imobiliare din România de aproximativ 200 milioane euro sau mai puţin de 4% din toate tranzacţiile realizate în acea perioadă.

    Însă investitorii români şi-au consolidat semnificativ prezenţa în ultimul deceniu. Colliers contorizează doar tranzacţiile de peste cinci milioane euro, cu menţiunea că multe dintre tranzacţiile făcute de investitorii români se situează în apropierea acestui prag.

    ”Analizând profilul celor mai activi investitori români, se remarcă o diferenţă semnificativă între liderul pieţei, Paval Holding, şi restul jucătorilor. Cele mai mari şase tranzacţii realizate în ultimii 10 ani de investitori români au adunat aproape jumătate din volumul tranzacţiilor realizate de capitalul local. Dar trebuie să subliniem că şi fără acest jucător, tot am fi avut o creştere substanţială, de peste patru ori, a volumelor alocate de investitorii români în ultimul deceniu faţă de perioada precedentă. Acest aspect atestă maturizarea sectorului de real estate românesc, precum şi a economiei locale, care creează tot mai mulţi campioni locali. În mod firesc, capitalul se acumulează în timp, prin dezvoltare economică şi consolidare în timp”, adaugă Robert Miklo.

    Clădirile de birouri au reprezentat cea mai atrăgătoare clasă de active pentru capitalul local, acumulând două treimi din totalul tranzacţionat în ultimii 10 ani de investitori români. Urmează, la mare distanţă, proprietăţile de retail (aproape 15% din total) şi hotelurile (7% din total).

    Potrivit celor mai recente date de piaţă, în primul semestru din 2025 s-au cumpărat proprietăţi comerciale de peste 400 milioane euro, în scădere uşoară faţă de nivelul de 424 milioane euro din primul semestru din 2024. Sectorul de retail a fost cel mai activ, cumulând tranzacţii de peste 40% din volumul total.

    În condiţiile unui calendar de tranzacţii destul de încărcat (inclusiv cu o serie de tichete destul de semnificative), anul s-ar putea încheia cu un volum de peste 800-900 milioane euro, estimează consultanţii Colliers. Astfel, dacă se vor închide aceste tranzacţii mari, anul 2025 are şansele să fie unul din cei mai buni ani din ultimele decenii din prisma activităţii investiţionale.

     

     

     

  • ULTIMA ORĂ. David Popovici a devenit campion mondial la proba de 200 m liber, după o revenire senzaţională în ultimele două lungimi de bazin

    David Popovici (20 ani), campionul olimpic de la Paris de anul trecut, a câştigat medalia de aur în proba de 200 metri liber la Campionatele Mondiale de Înot de la Singapore, marţi după-amiază, după o revenire senzaţională în ultimele două lungimi de bazin.

    Popovici a plecat de pe culoarul al şaselea şi a încheiat cu timpul de 1:43.53 minute, după ce era al patrulea la jumătatea cursei.

    El a fost urmat de americanul Luke Hobson, care a condus aproape toată cursa, sosit cu timpul de 1:43.84 minute. Medalia de bronz a fost obţinută de Murasa Tatsuya (Japonia), cu timpul de 1:44.54 minute.

    „A fost chiar mai bine decât la Jocurile Olimpice, deoarece am fost mai relaxat”, a spus David imediat după cursă.

    Popovici va reveni în bazinul de la Singapore miercuri dimineaţă, în seriile probei de 100 m liber, în jurul orei 5:50.

  • Salrom a finalizat lucrările de deviere provizorie a cursului pârâului Corund din Praid, urmând ca albia să fie betonată, tot temporar, până la realizarea lucrărilor de deviere definitivă a apelor în afara Muntelui de Sare

    Societatea Naţională a Sării-Salrom a finalizat lucrările de deviere provizorie a cursului pârâului Corund din Praid, printr-un sistem de ţevi de mare capacitate, urmând ca albia să fie betonată, tot temporar, până la realizarea lucrărilor de deviere definitivă a apelor în afara „Muntelui de Sare”.

    Devierea temporară reprezintă primă etapă în procesul de captare şi tranzitare proviziorie a Pârâului Corund prin arealul ,,Muntelui de Sare‟.  Lucrarea a fost efectuată de către Salrom din fonduri proprii.

    Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi Apele Române au pus la dispoziţie motopompe de mare capacitate şi personalul deservent, utilizate pentru by-pass-ul temporar al debitului pârâului peste zona afectată, menţinând fluxul constant de apă în perioada execuţiei şi prevenind orice impact negativ asupra ecosistemului din aval.  

    A doua etapă a proiectului de la Praid constă în impermeabilizarea şi betonarea albiei Pârâului Corund pe o lungime de maxim 1375 ml, lucrare ce va permite preluarea unui debit de maxim 50 mc/s. Această lucrare va avea, de asemenea, un caracter temporar până la executarea lucrărilor definitive de amenajare în amonte de canionul ,,Muntelui de Sare‟, reprezentând acumulări nepermanente şi devierea definitivă a Pârâului Corund în afara ,,Muntelui de Sare‟.  Proiectul final va fi executat de către ANAR (Administraţia Naţională Apele Române).

    Salina Praid a fost afectată puternic de inundaţiile din luna mai. Circa 50 de gospodării aflate în apropierea Muntelui de Sare au fost evacuate, de teama prăbuşirii plafonului minei.  

    Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat săptămâna trecută că Salina Praid nu mai poate fi salvată, iar Radu Miruţă, ministrul Economiei, care are în subordine Salrom, a spus la Prima TV că instituţiile statului n-au luat măsuri care să împiedice dezastrul. 

  • Bolojan a preluat responsabilitatea reformei companiilor de stat

    Premierul a fost întrebat la conferinţa de presă de marţi cine se va ocupa de reforma companiilor de stat după demisia vicepremierului Dragoş Anastasiu.

    „Foarte probabil, după ce apare această decizie, trebuie să numim un responsabil care să gestioneze acest portofolu devenit vacant şi voi prelua această responsabilitate până la clarificarea situaţiei, adică numirea unei alte persoane care să ocupe poziţia de vicepremier”, a spus Ilie Bolojan.

    El a fost întrebat dacă este vorba de Marian Neacşu sau de o persoană din zona privată sau din zona politică. „V-am spus că voi prelua eu această responsabilitate”, a menţionat şeful Guvernului.

    Bolojan anunţase anterior că a semnat demisia lui Anastasiu, care a plecat la Administraţia Prezidenţială în vederea închiderii acestei proceduri.

  • Bolojan: Orice om care a avut un incident, cât timp este reabilitat, îşi poate desfăşura activitatea

    Întrebat dacă, în urma demisei lui Dragoş Anastasiu, ar trebui să plece din Guvern şi Marian Neacşu şi Radu Oprea, pe motiv că „au avut probleme cu legea”, Bolojan a răspuns: „consider că avem nevoie în toate poziţiile de oameni care au experienţă, de oameni care au capacitatea să pună reforme în mişcare, în mod evident cu respectarea condiţiilor legale”.

    „Orice om care, la un moment dat în activitatea lui, a avut un incident sau altul, cât timp este în bună regulă, deci este reabilitat, consider că îşi poate desfăşura activitatea dacă performează în funcţia pe care o ocupă”, subliniază premierul.