BusinessMagazin

Tag: Europa de Est

  • Revista presei economice din Romania

    De la chelner cu 1 milion de lei pe saptamana la patron peste o
    afacere de 2 milioane de euro pe an: “Fabrica de idei
    Gandul” continua cu povestea lui Alexandru Pintilie, un tanar de 25
    de ani care are o afacere prospera din vanzarea pe internet de
    polite RCA, fara credite de la banci. Cum sa economisiti bani luand
    exemplu de la miliardarii stransi la punga: Carlos Slim, mogulul
    mexican al comunicatiilor si cel mai bogat om din lume.

    Peste 300 de clienti nemultumiti ai BCR au trimis o scrisoare deschisa presedintelui Traian
    Basescu, prin care ii solicita sa ceara ANPC sa aplice legea fara
    discriminare si ca presedintele sa respinga orice act normativ care
    ar diminua drepturile clientilor in raport cu bancile, anunta
    Evenimentul Zilei. “Impinge tava”, deviza turistului de pe
    litoral: ca sa economiseasca bani, oamenii au stat la hotel in
    sejururi scurte si au preferat sa manance la terase ieftine si de
    la supermarket.

    Actionarii vor primi dividende consistente, iar noii
    supraveghetori vor lua salarii grase, afirma Adevarul;
    “Haideti sa luam desertul!” a fost expresia cu care Ionut Popescu, presedintele
    Fondului Proprietatea, i-a invitat pe actionari, in sedinta de
    ieri, sa-si imparta profitul. “Eu exclud un acord cu FMI care sa
    presupuna un nou imprumut, ca cel de acum. Guvernul nu cred ca va
    mai lua bani de la FMI, ci de pe pietele internationale”, declara
    Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fond.

    Suntem pe cale sa revenim, dupa patru ani, in postura de
    creditori neti ai sistemului bancar,
    consemneaza Romania Libera, intrucat depozitele populatiei
    au egalat creditele, recuperand intr-un an si jumatate un decalaj
    de aproape 3 miliarde de euro fata de credite. Cum arata Europa de
    Est dupa 20 de ani de investitii straine: in 20 de ani, zona a
    atras investitii straine directe nete in valoare totala de 700 de
    miliarde de dolari.

    Dupa ce Fondul Proprietatea a trecut oficial din administrarea
    locala pe mainile Franklin Templeton, obiectivul numarul unu este ca pe parcursul
    lunii octom­brie sa inceapa distributia divi­dendelor in valoare de
    1,1 mld. lei ramase restante, pe locul secund fiind listarea la
    Bursa de Valori Bucuresti, informeaza Ziarul Financiar.
    Numarul apartamentelor goale in ansamblurile rezidentiale a crescut
    cu 50% dupa primul trimestru, conform estimarilor Coldwell Banker.

  • Europa se pregateste de o toamna furtunoasa




    Dupa agitatia din mai si iunie, cand criza datoriilor din zona
    euro a facut valuri pe pietele financiare si a generat greve si
    demonstratii care in Grecia au ajuns la violente, analistii straini
    citati de Reuters apreciaza acum ca Europa ar putea traversa o
    noua perioada tensionata, desi temerile de o destramare a zonei
    euro si de desfiintare a monedei unice au fost depasite.

    Exista o serie de factori de risc, care in Europa de Vest sunt
    legati de grevele si manifestatiile organizate de sindicate, in
    Europa de Est si tarile baltice de dificultatile negocierilor cu
    FMI, iar intr-o serie de tari de pe continent, cum ar fi Italia, de
    eventualitatea unor alegeri anticipate.

    “Editiile ziarelor din septembrie si octombrie vor fi aproape
    sigur pline de stiri cu demonstratii de strada, mai ales in Spania
    si Grecia. Vor fi lucruri interesante cu siguranta”, sustine David
    Lea, analist la Control Risks Group din Londra, citat de Reuters.

    In privinta Europei de Est, riscurile s-ar lega mai ales de
    parcursul dificil al negocierilor cu FMI si de conditiile dure
    impuse de institutie unor tari greu afectate de recesiune, ca
    Letonia, Romania si Ungaria.

    “Evenimentele din Ungaria, Romania si Letonia sunt separate,
    sunt povesti care nu au legatura intre ele. Dar daca ai probleme
    deja in trei tari concomitent, atunci apare perceptia de ‘Europa de
    Est in criza’, ceea ce poate avea un impact mai larg pe piata”,
    considera Jon Levy, analist la Eurasia Group. In plus, o serie de
    banci occidentale, in special din Austria si Suedia, au expunere
    mare in Europa de Est si in tarile baltice si raman vulnerabile la
    orice evolutie negativa din aceasta parte de continent, sunt de
    parere comentatorii straini.

    Intr-un raport asupra evolutiei monedelor din Europa de Est
    difuzat in urma cu cateva zile, Nicolae Covrig, analist financiar
    in cadrul Raiffeisen Bank Romania, a apreciat ca “pe masura ce
    vacanta de vara se incheie si se apropie toamna, ne asteptam la mai
    multa volatilitate pe piata valutara si consideram ca miscarile vor
    fi mai degraba in sensul deprecierii leului”, atata vreme cat este
    de asteptat “o anumita deteriorare” la nivelul monedelor din
    regiune, de la forint pana la coroana ceha, iar “tensiunile
    politice sunt de asteptat sa creasca pe piata locala”. De la
    nivelul curent de 4,22-4,24 lei/euro, analistul se asteapta ca pana
    la sfarsitul lui septembrie, cursul sa ajunga la 4,40 lei/euro.

  • Cele mai rentabile 10 domenii pentru investitorii in pietele emergente (GALERIE FOTO)

    Tim Seymour, managerul unui fond de investitii cu risc ridicat
    specializat pe pietele emergente si fondatorul portalului
    specializat EmergingMoney.com, apreciaza ca printre domeniile cu
    potential pentru investitori figureaza companii asiatice din
    telecom si internet, banci din America Latina, ca si “mini-imperii
    media” de genul Central European Media Enterprises (CME).


    Potrivit CNBC, principalii indici
    bursieri din cele patru tari din grupul BRIC – Brazilia, Rusia,
    India si China – au oferit in ultimul deceniu un randament mediu de
    525%, in timp ce indicele S&P 500 a scazut in aceeasi perioada.
    Iar daca recesiunea a schimbat intrucatva datele problemei,
    amatorii de risc si de castiguri mari au la dispozitie in
    continuare suficiente oportunitati.

    Conform ultimelor prognoze ale FMI, din iulie, cresterea PIB pe
    ansamblul economiilor emergente si al celor in curs de dezvoltare
    este asteptata sa fie tripla in acest an fata de cea a economiilor
    dezvoltate (6,8%, fata de 2,6%) si sa-si mentina superioritatea si
    la anul (6,4% fata de 2,4%).

  • BERD a inrautatit prognoza economica pentru Romania in acest an

    Pentru 2011, banca a revizuit estimarea privind evolutia
    economiei la stagnare, de la un avans de 3% anticipat in raportul
    precedent, din luna mai. Reducerea salariilor angajatilor din
    sectorul public cu 25% si majorarea TVA la 24%, adoptate de Guvern
    pentru a se incadra in obiectivele incluse in acordul cu FMI, vor
    avea un impact negativ asupra consumului pe termen scurt, se arata
    intr-un raport al BERD.

    Noua estimare a BERD se situeaza in linie cu cele mai pesimiste
    previziuni formulate recent de bancherii si analistii romani.


    “Prognozam crestere economica negativa in 2010 in Romania si
    Bulgaria. In Romania, am revizuit semnificativ in scadere
    estimarea, de la stagnare la o contractie de 3%. Acesta reflecta
    datele dezamagitoare din primul trimestru si consolidarea fiscala
    ampla convenita cu FMI in iunie”, se arata in raportul institutiei
    de credit.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Trebuie sa ne temem pentru ce va fi in 2011? Analistii JP Morgan cred ca da

    Pentru anul acesta, banca isi pastreaza deocamdata estimarea
    optimista privind o crestere economica de 1%.

    Explicatia analistilor este ca din cauza cererii interne scazute
    in Europa Centrala de Est (cu exceptia Poloniei), redresarea
    depinde in masura decisiva de ceea ce se intampla in principalele
    piete din zona euro si deci va fi influentata direct de evolutiile
    de acolo. Cel mai bine sunt pozitionate Polonia, cu o piata interna
    solida si mai putin dependenta de exporturi, si Cehia; pentru
    ambele tari sunt previzibile in 2011 masuri de austeritate mai
    putin pronuntate decat in restul Europei, deci cu risc mai redus de
    a afecta cresterea economica.

    La polul opus, conform JP Morgan, sunt Romania si Ungaria, care
    vor fi lovite mai mult de conjunctura (o redresare care va pierde
    suflu in zona euro si masuri de austeritate mai intense). Pentru
    Romania si Ungaria, in plus, banca americana nu mai intrevede
    posibilitatea unor reduceri ale dobanzilor, avand in vedere nevoia
    de a proteja monedele nationale de presiunile in directia
    deprecierii, nevoie evidenta din moment ce ambele tari au o
    proportie mare de credite in valuta.

    Raportul de saptamana trecuta al JP Morgan estimeaza pentru
    Bulgaria o scadere a PIB de 0,5%, urmata de o crestere de 4% la
    anul (comparativ cu estimarea din luna mai – 1,5% in 2010 si 4,5%
    in 2011). Pentru Ungaria, prognoza este de 0,8%, respectiv 3% (in
    mai, banca estimase 4% in 2011), pentru Cehia de 2%, respectiv 3,2%
    (revizuit de la 4%), iar pentru Polonia are in vedere o crestere de
    3,2% anul acesta si de 3,7% (revizuit de la 4,2%) in 2011.

    In ce priveste perspectiva zonei euro, JP Morgan considera ca in
    trimestrele II si III se face simtita o revenire ciclica, asociata
    cu reinnoirea stocurilor, cu ultimele efecte ale pachetelor de
    stimulare economica si fiscala aplicate de guverne si cu influenta
    deprecierii euro. Acesti factori vor face ca zona euro sa reuseasca
    o crestere a PIB de 3% in trimestrul II si de 2% in trimestrul III,
    insa influenta lor va pali spre sfarsitul anului, astfel incat
    cresterea va incetini la 1%, ritm care se va pastra si in primele
    doua trimestre din 2011.

    In schimb, contra tendintei de crestere actioneaza criza
    datoriilor suverane, care din toamna se va face din nou simtita pe
    pietele financiare si pe piata bancara, iar incepand din 2011,
    politica fiscala va deveni restrictiva in toata zona euro, ceea ce
    va frana cresterea. Totusi, sustin analistii bancii, din a doua
    parte a lui 2011 este de asteptat ca revenirea ciclica sa se reia,
    pe masura ce o parte din tensiunile asociate cu criza datoriilor
    suverane vor disparea.

    Redresarea va ramane insa foarte asimetrica intre nordul si
    sudul zonei euro: in Germania, PIB va creste in medie cu 2,1% pana
    la jumatatea anului viitor; in schimb, pentru Grecia si Portugalia
    este de anticipat o “recesiune adanca”, pentru Spania o “recesiune
    moderata”, iar pentru Italia stagnare. JP Morgan prevede pentru
    zona euro o crestere de 1,3% anul acesta si de 1,4% la anul.

    In privinta inflatiei in Romania, JP Morgan considera ca rata
    anuala a acesteia va ajunge la sfarsitul trimestrului al doilea la
    4,4% in raport cu aceeasi perioada a anului trecut (cifra
    inferioara fata de 4,6% in estimarea din 14 mai), respectiv la 4,7%
    la sfarsitul lui decembrie si 4,5% la sfarsitul lui iunie 2011.
    Tinta de inflatie asumata de BNR este de 3,7% pentru 2010, ceea ce
    inseamna ca orice inflatie intre 4,7% si 5,7% s-ar situa in
    limitele tintite de banca centrala.

  • Ungaria iese oficial din recesiune, Bulgaria e inca departe, Cehia anunta crestere

    UNGARIA

    In cifra bruta si raportat la perioada corespunzatoare a anului
    trecut, economia a crescut cu 0,1% in primul trimestru din 2010,
    conform Biroului central de statistica, KSH. Datele ajustate in
    functie de numarul de zile lucratoare arata insa o crestere in
    ianuarie-martie cu 0,2% fata de aceeasi perioada din 2009,
    respectiv cu 0,9% fata de trimestrul precedent (octombrie-decembrie
    2009). Rezultatul anuntat miercuri vine dupa cinci trimestre de
    recesiune si dupa ce in ultimele trei luni din 2009, economia
    scazuse cu 4% fata de aceeasi perioada din 2008. Anul trecut,
    economia s-a restrans cu 6,2%.

    Motorul ameliorarii din primele trei luni a fost activitatea in
    industrie, care a progresat cu 3,3%, in timp ce constructiile au
    continuat sa scada cu 8,7%. Valoarea adaugata in industrie si
    agricultura a crescut cu 3,2%, in timp ce in servicii s-a redus cu
    0,7%. In primul trimestru, consumul final al gospodariilor s-a
    redus cu 4,2%, iar cheltuielile gospodariilor au scazut cu 4,7%.
    Exporturile de marfuri au urcat insa cu 15,2%, iar cele de servicii cu
    6,6%.

    Analistii sunt inca indecisi cu privire la verdictul privind
    noile masuri fiscale anuntate marti de premierul Viktor Orban, atat
    fiindca asteapta detalii privind calendarul aplicarii lor si ce
    inseamna exact unele dintre ele (de pilda, noua taxa pe profitul
    bancilor), cat si pentru a evalua impactul lor asupra bugetului si
    a cererii interne de consum.

    Tatha Ghose, analist al Commerzbank, nu crede
    ca planul, care cuprinde taieri ale salariilor cu 15% in sectorul
    public si reducerea impozitului pe profit la 10% pentru companiile
    mici, este suficient de credibil incat sa satisfaca UE, agentiile
    de rating sau FMI. Ghose crede ca planul va suporta revizuiri fie
    din partea acestora, fie din partea parlamentului ungar.

    BULGARIA

    Pentru Bulgaria, care se astepta la o adancire a declinului la
    4% in loc de 3,6%, cat a anuntat miercuri Statistica pentru primul
    trimestru, rezultatul vine dupa ce in ultimele trei luni din 2009,
    PIB cazuse cu 5,9%, iar anul s-a incheiat cu o scadere de 5,1% a
    economiei. Anul acesta, guvernul anticipeaza o redresare cu 1%,
    insa majoritatea analistilor raman sceptici, pariind mai degraba pe
    o stagnare.

    Conform statisticilor de la Sofia, consumul s-a redus cu 5,7% in
    perioada ianuarie-martie, dupa ce in octombrie-decembrie se
    diminuase cu 8,7% – cifra este importanta, intrucat motorul
    economiei in Bulgaria a fost legat cu precadere de consumul intern
    si nu de comertul exterior. In schimb, exporturile au crescut acum
    cu 5,9%, iar importurile s-au micsorat cu 2,6%.

    Luna trecuta, Comisia Europeana a anuntat ca economia tarii se
    va redresa spre sfarsitul lui 2010, sub impactul pozitiv al
    evolutiilor din Europa. Deocamdata, drumul spre iesirea din
    recesiune se anunta dificil, mai ales in conditiile in care tara va
    avea dificultati mari in acest an sa-si diminueze deficitul
    bugetar, estimat sa ajunga la 4,8% din PIB in acest an.

    Faptul ca Bruxellesul a anuntat marti ca se indoieste de
    corectitudinea raportarilor fiscale ale tarii a impins deja pe
    pietele financiare costul de asigurare a datoriei Bulgariei la
    maximul ultimelor 11 luni.

    CEHIA

    Economia ceha a crescut cu 1,1% in primul trimestru fata de
    acelasi interval din 2009, usor sub previziunile care indicau un
    1,2%. Fata de ultimele trei luni din 2009, economia a crescut cu
    0,5%, peste asteptarile de 0,2%.

    Exporturile, care inseamna pentru Cehia 70% din PIB, gratie
    indeosebi marilor investitii ale producatorilor auto, au urcat cu 23% raportat la anul trecut, iar
    productia in industria auto a crescut cu 29%, contribuind si la
    reducerea somajului.

    Vestile vin dupa un an in care PIB s-a contractat cu 4,2%, iar
    pentru acest an prevede o crestere cu 1,4%. Sansele ca previziunea
    sa se realizeze sunt insa puse sub semnul intrebarii atat de
    redresarea neconvingatoare a pietelor de export din Europa, cat si
    de planurile de reduceri drastice de cheltuieli anuntate de noul
    guvern rezultat din alegeri, care a anuntat ca opreste investitiile
    incepute de vechiul guvern, taie o serie de cheltuieli sociale si
    posibil chiar majoreaza taxele indirecte (TVA).

    In ce priveste Romania, amintim ca economia a scazut in primul
    trimestru cu 3,2% anualizat si cu 0,3% fata de ultimele trei luni
    din 2009, conform Eurostat.

  • Oficial al BCE: Cresterea economica dinainte de criza nu se mai intoarce in Est

    Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost “o
    trezire la realitate care a venit la timpul potrivit”, intrucat
    cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la
    supraincalzire economica si chiar la “bule” ale activelor in unele
    tari, a
    spus Nowotny    , care este si guvernatorul Bancii Nationale a
    Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la
    Paris.

    Criza a permis autoritatilor, in schimb, “sa recunoasca la timp
    tendintele cu potential periculos” si sa le limiteze impactul.
    Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile
    cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in
    conditiile evitarii “exceselor trecutului”, sustine bancherul
    austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri
    macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a
    creditelor de pana la 16% pe an, “ceea ce e un lucru bun”.
    “Inseamna ca am invatat de la criza”, afirma Nowotny. De-acum,
    adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile
    guvernelor.

    Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia
    austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul
    cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de
    euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin
    de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.

    Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in
    care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca
    Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de
    criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a
    dobanzilor mai mari la monedele locale.

    Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele
    financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona,
    reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale
    loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci
    elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut
    nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE
    si FMI.

    Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului
    cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia
    tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind
    vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala
    Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca
    reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria
    si Romania si peste 90% in Letonia.

    Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in
    valuta a avut un “efect foarte limitat sau chiar nul”, conform BCE.
    Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci
    occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile
    locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare
    internationale, arata Banca Centrala Europeana.

    Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci
    luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul
    ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut
    cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de
    contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria
    asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt
    de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada “tarile dintre Ungaria
    si Grecia, adica Romania si Ungaria”. Pentru urmatoarele 3 luni,
    Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar
    peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46
    lei/dolar.

  • 50 de miliarde de euro pentru Europa de Est pana in 2015

    Actionarii BERD au aprobat la reuniunea de la Zagreb o crestere a capitalului bancii cu 50%, majorand astfel
    la 30 de miliarde de euro resursele disponibile pentru finantarea
    tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est, fosta URSS si
    Turcia.

    Majorarea de capital va permite BERD sa investeasca intre 8,5 si
    9 miliarde de euro in fiecare an, din 2011 pana in 2015, in cele 29
    de tari unde opereaza. In 2009, BERD a investit in aceste tari 8
    miliarde de euro.

    Conform presedintelui bancii, Thomas Mirow, investitiile BERD
    vor viza cu precadere remedierea unor “vulnerabilitati ascunse” ale
    economiilor in tranzitie, in special dezechilibrul dintre sursele
    interne si externe de finantare, insuficienta diversificare a
    economiilor si a exporturilor, investitiile insuficiente in
    eficienta energetica si productia de energie verde, finantarea
    insuficienta a IMM si a infrastructurii.

    Actionarii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare
    sunt UE, Banca Europeana de Investitii si 61 de state, in frunte cu
    SUA, urmate de Marea Britanie, Germania, Franta si Italia, in
    ordinea capitalului subscris.

    BERD IN ROMANIA

    Anul trecut, BERD a finantat 23 de proiecte in
    Romania, totalizand 721 de milioane de euro, in crestere de la 318
    milioane in 2008 si 336 milioane in 2007. Peste 85% din suma a
    vizat sectorul privat. Banca a contribuit, de asemenea, cu 1
    miliard de euro la pachetul de finantare de 19,95 miliarde de euro
    acordat Romaniei pentru 2009-2010 impreuna cu FMI, UE si Banca
    Mondiala.

    Principalele finantari in 2009:

    – pentru Petrom – un credit de 200 milioane de euro pentru
    centrala electrica de la Brazi si un credit sindicalizat de 300 de
    milioane de euro pentru cresterea eficientei energetice

    – o linie de credit de 100 de milioane de euro pentru BCR
    destinata finantarii IMM

    – 44 de milioane de euro pentru Renault Technologie Roumanie,
    centrul tehnic de la Titu al companiei Renault

    – un credit in lei echivalent cu 20 de milioane de euro pentru
    Lafarge Ciment

    – prima investitie de capital intr-o firma privata: 6 milioane
    de euro participatie la capitalul producatorului de hartie Pehart
    Tec.

    UN AN GREU PENTRU ROMANIA SI BULGARIA

    Banca a anuntat cu aceeasi ocazie o majorare, fata de prognozele din ianuarie, a
    estimarii de crestere economica in 2010 pentru Europa Centrala si
    tarile baltice, de la 1,4% la 1,8% (respectiv 3% in 2011), dar a
    redus-o pentru Europa de Sud-Est, grup in care este incadrata
    Romania, de la 1,2% la 0,3% (respectiv 2,9% la anul).

    In cazul Romaniei, BERD a majorat estimarea doar pentru 2011, de
    la 2,3% la 3%, insa pentru acest an a redus-o de la 1,3% la zero.
    Pe ansamblul Europei de Sud-Est, cel mai mult au fost reduse
    estimarile referitoare la Romania si Bulgaria, singurele state
    membre ale UE din acest grup. “Cresterea va fi zero sau neglijabila
    in ambele tari. Si in Romania, si in Bulgaria, noile masuri de
    austeritate fiscala vor limita cresterea cererii interne”,
    apreciaza BERD.

    In cazul Bulgariei, previziunea a fost inrautatita de la o
    crestere zero la o scadere a PIB cu 1,2% in acest an, urmata de un
    avans cu 3% la anul.

    Pentru Letonia, prognoza s-a schimbat de la -2% la -3%, pentru
    Lituania de la -0,5% la -1,5%, in timp ce pentru Estonia s-a
    imbunatatit de la -1,8% la -0,4%. In schimb, in cazul Ungariei,
    estimarea s-a modificat in bine, de la -0,6% la 1%. “Ungaria incepe
    sa culeaga beneficiile programului sever de ajustare inceput dupa
    criza din 2008”, noteaza BERD.

    Polonia ar urma sa aiba o crestere a PIB de 2,6%, Slovacia de
    3,4%, Slovenia de 1,3%, Serbia de 2,1%, Rusia de 4,4%. BERD nu
    publica estimari pentru Cehia.

    Europa de Est “a trecut printr-o recesiune mai adanca si o
    redresare mai lenta decat alte piete in curs de dezvoltare”, a
    declarat economistul-sef al BERD, Erik Berglof, care a adaugat ca
    acum riscurile pentru cresterea economica a zonei au evoluat de la
    cele interne la cele externe, mai exact “au crescut dramatic” odata
    cu criza greceasca.

  • Al doilea val de recesiune in Europa de Est?

    “Scaderea cheltuielilor publice in Vest va
    duce la restrangerea creditarii si la sporirea somajului, ceea ce
    va inhiba consumul si cresterea in Europa de Est”, a spus Berglof.
    “E prea devreme sa spunem daca aceasta va cauza o a doua recesiune,
    dar in mod clar este posibil. In orice caz, va insemna o crestere
    mai anemica pentru Europa de Vest si de Est laolalta”, adauga
    economistul-sef al BERD.


    “Vom vedea o ajustare fiscala notabila nu
    numai la periferia zonei euro, dar si in centrul ei, din cauza
    presiunilor exercitate de piete”, apreciaza la randul lui Jeffrey
    Anderson, director al departamentului european al Institutului
    pentru Finante Internationale (IIF), referindu-se la faptul ca
    statele occidentale, incepand cu Spania si Portugalia, au anuntat
    saptamana aceasta masuri agresive de reducere a deficitelor
    bugetare, iar Marea Britanie se pregateste si ea sa ia masuri de
    taiere a cheltuielilor publice.

    Declaratiile celor doi au fost facute cu ocazia
    reuniunii comune de la Zagreb a BERD si a IIF.


    In ianuarie, BERD a anticipat ca Europa de
    Est va creste in ansamblu cu 3,3% anul acesta, dupa o restrangere
    cu 6,1% anul trecut. Cu ocazia reuniunii de la Zagreb, BERD va
    prezenta noua prognoza, pornind de la constatarea ca Polonia, Rusia
    si Turcia, ale caror economii beneficiaza de cresteri ale
    exporturilor si de influxuri de capital, au sanse sa aiba o
    crestere peste asteptari.

    Anderson de la IIF spune insa ca o depreciere
    a euro, care acum a ajuns pe piete spre 1,25-1,27 dolari/euro, fata
    de peste 1,30 doar cu cateva saptamani in urma, va reduce
    investitiile straine in Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia.
    “Producatorii din zona euro beneficiaza de deprecierea euro, iar
    aceasta va reduce presiunile de cost pentru ei, insa aceeasi
    slabire a euro dezavantajeaza investitiile straine catre Europa
    Centrala si de Est”, declara Anderson.


    O redresare dupa caderea de anul trecut a
    economiilor europene era inevitabila, a continuat Jeffrey Anderson,
    insa un reviriment adevarat nu mai este de asteptat, din cauza
    cererii interne slabe.

    In tranzactiile de vineri, euro a atins un
    nou record negativ, coborand pana la 1,2433
    dolari/euro, nivel nemaiatins din noiembrie 2008, in special din
    cauza scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea
    masurilor de austeritate fiscala din Grecia, Spania si
    Portugalia.

    Mark Allen, reprezentant al FMI pentru Europa
    Centrala si de Est, a declarat pentru publicatia Emerging Markets
    ca anul acesta “cresterea este fragila in estul Europei, iar
    redresarea este posibila, dar nu certa” in cele mai puternice state
    ale continentului. “Ne bazam pe cresterea in interiorul eurozonei,
    sperand ca in Germania va fi o crestere economica puternica”,
    adauga Allen.


    Presedintele BERD, Thomas Mirow, si-a exprimat
    ingrijoarea ca subsidiarele bancilor elene din Bulgaria, Romania si
    Serbia ar putea fi afectate de efectul crizei datoriilor grecesti,
    “in ciuda fundamentelor lor sanatoase”. Mirow a vorbit insa de un
    “risc potential”, precizand ca “pana acum nu am vazut nici un efect
    major, iar subsidiarele bancilor grecesti au evoluat
    bine”.
    Europa de Est are nevoie “urgenta”
    de     noi surse de
    crestere    , spre a pune
    capat dependentei excesive de credite in valuta si a deveni
    competitiva, considera Mirow. “Orice revenire dupa criza va fi
    indelungata si inconstanta. Principalele motoare de crestere ale
    perioadei dinainte de criza sunt asteptate sa ramana subturate in
    urmatorii ani, astfel incat e nevoie sa identificam noi surse de
    crestere”.


    Anul trecut, Europa de Est a fost regiunea
    cea mai lovita de criza creditului: dupa ce ani de zile
    investitorii au inundat zona cu capital, in 2009 capitalurile
    straine au plecat la fel de brusc cum au venit, iar pietele de
    export au cazut, astfel incat a fost nevoie de implicarea FMI
    pentru a tine pe linia de plutire tari ca Ungaria, Romania,
    Letonia, Ucraina sau Serbia: doua treimi din finantarile de urgenta
    acordate de FMI la nivel global au vizat aceasta
    zona.


    Dupa Mirow, statele din zona ar trebui sa iasa din
    epoca dependentei excesive de creditele in valuta si, in schimb, sa
    sa stimuleze pietele financiare locale, sa sustina mai mult
    IMM-urile, sa devina mai eficiente energetic, sa amelioreze
    relatiile comerciale regionale si sa urmareasca o integrare mai
    profunda cu UE.

    Reuniunea de la Zagreb este asteptata sa se
    incheie cu o majorare de capital cu 50% a BERD, pentru sustinerea
    finantarii in cele 29 de tari din Europa de Est si fosta URSS unde
    opereaza. Finantarea dezvoltarii in aceste tari reprezinta scopul
    pentru care a fost creata BERD in 1991. Daca va fi aprobata,
    majorarea de capital va insemna resurse suplimentare de 8,5-9
    miliarde de euro pe an intre 2011 si 2014.


    Anul trecut, BERD a acordat Romaniei
    finantari in valoare de 721 de milioane de euro, comparativ cu 318
    milioane in 2008. Intre 1991 si 2009, BERD a finantat Romania cu
    4,43 miliarde de euro in total.

  • FMI: “Continua incertitudine politica” mentine dependenta Romaniei de banii Fondului

    In Europa de Est, dificultatile de finantare si politicile
    restrictive vor continua sa franeze cererea interna mai ales in
    Ungaria, Letonia si Romania, unde redresarea abia incepe sau
    lipseste total, apreciaza Fondul. In schimb, Estonia, Slovacia si
    Turcia isi revin in mod clar, in parte si fiindca performanta lor
    dinainte de criza le ofera marja de manevra mai mare. Polonia a
    evitat oricum recesiunea, Rusia a fost ajutata de cresterea
    exporturilor si de politicile macro expansioniste, iar Ucraina a
    depasit punctul cel mai de jos al crizei, dar fara ca tendinta de
    evolutie sa fie clara.

    “Stabilizarea economica prin programele de credit cu FMI a
    permis catorva tari, in special Ungariei, sa-si recapete sau sa-si
    consolideze accesul la finantare de pe pietele de capital, creand
    premisele unei iesiri fara probleme din programele respective”,
    scrie unul dintre analistii FMI. Pentru alte tari, in schimb,
    iesirea din programele cu Fondul ar putea fi complicata de factori
    specifici, intre care restrictiile regimului de consiliu monetar
    (Letonia) sau “continua incertitudine politica (Islanda, Romania,
    Ucraina)”.

    Inca din ianuarie, Ungaria a anuntat ca nu mai are nevoie de
    banii FMI, desi actualul acord cu Fondul expira in octombrie.
    Pentru Romania, care foloseste in continuare transele de imprumut,
    acordul in curs expira in mai 2011, urmatoarea transa fiind
    asteptata acum pentru luna iulie.

    PROTEJATI-VA PENSIONARII

    FMI prezinta comparativ programele de credit cu tarile europene
    afectate de criza (Ungaria, Ucraina, Islanda, Letonia, Belarus,
    Serbia, Romania, Polonia si Bosnia). Romania, unde valoarea
    creditului stand-by a fost cea mai mare (17,1 miliarde de dolari),
    este singura tara in cazul careia Fondul specifica, la capitolul
    privind reviziile si conditiile ulterioare incluse in acord, ca
    “alocatiile pentru programele sociale vor creste, iar protectia va
    fi consolidata pentru pensionarii cei mai vulnerabili si pentru
    angajatii din sectorul public cu cele mai mici salarii”.

    Pentru statele Europei emergente, esentialul va fi de acum
    inainte sa atraga capital pentru investitii, cu grija insa de a
    evita pericolele asociate cu influxurile excesive, speculative din
    ultimii ani, considera analistii Fondului. De altfel, criza a lovit
    cel mai tare tocmai tarile unde intrarile de capitaluri au fost
    excesive, hranind frenezia creditarii si supraincalzind
    economia.

    In tarile unde intrarile de capital “sanatos” deja s-au reluat,
    FMI sustine ca e nevoie de “politici fiscale restrictive si de
    aprecierea monedelor nationale”, daca regimul cursului de schimb
    este flexibil, iar in tarile unde se fac inca eforturi de a atrage
    capital, cele mai bune cai sunt cresterea productivitatii, a
    mobilitatii pe piata muncii si rezolvarea problemelor specifice de
    infrastructura. Peste tot in Est, foarte importante raman
    stabilitatea financiara, limitarea riscului din sistemul bancar, a
    excesului de credite in valuta.

    RELUAREA CREDITARII SE AMANA

    Cresterea reala a PIB este apreciata la 1% pe ansamblul zonei
    euro si la 1,5% in 2011, an cand performerii zonei vor fi Franta
    (1,8%) si Germania (1,7%). Italia isi va reveni mai incet, iar
    Spania va avea tot crestere negativa in 2010. Productia va fi mai
    dinamica, serviciile se vor relansa mai lent.

    In afara zonei euro, economiile europene emergente se vor
    redresa diferit, in functie de efectele crizei in cele mai afectate
    dintre ele si in functie de ritmul revenirii in Europa de Vest.
    Pentru ele este prevazuta o crestere de 1,4% in acest an si de 3,5%
    la anul, prognoza care ia insa in calcul estimarile anterioare ale
    Fondului pentru Romania, cu o posibila crestere de 0,8% in 2010 si
    de 5,1% in 2011 (intre timp, prognoza s-a modificat la -0,5% pentru
    acest an si 3,6% la anul). FMI socoteste in categoria economiilor
    emergente din Europa sapte tari (Bulgaria, Ungaria, Polonia,
    Romania si tarile baltice), considerand ca locul Cehiei este intre
    economiile avansate de pe continent.

    Tarile care au avut excedent de cont curent in 2007 par mai bine
    situate pentru o redresare decat cele ce s-au bazat mai mult pe
    cererea interna si au avut deficite, constata autorii raportului.
    Tarile care au crescut mai mult pe credit inainte de criza si
    depind intr-un grad mai mare de finantari bancare isi vor reveni
    mai greu si mai tarziu, intrucat bancile vor ramane inca o vreme
    incapabile sau reticente sa reia creditarea. Preturile locuintelor
    vor ramane la niveluri joase.

    Sunt economisti care cred posibila o “redresare fara credit”,
    adica o relansare a consumului care contracareaza lipsa creditelor
    pentru investitii, numai ca actualul climat de neincredere, cand
    somajul creste, impozitele se majoreaza si asteptarile de venituri
    viitoare (inclusiv pensii) scad, face improbabila ipoteza,
    apreciaza FMI.