Al doilea val de recesiune in Europa de Est?

“Scaderea cheltuielilor publice in Vest va
duce la restrangerea creditarii si la sporirea somajului, ceea ce
va inhiba consumul si cresterea in Europa de Est”, a spus Berglof.
“E prea devreme sa spunem daca aceasta va cauza o a doua recesiune,
dar in mod clar este posibil. In orice caz, va insemna o crestere
mai anemica pentru Europa de Vest si de Est laolalta”, adauga
economistul-sef al BERD.

“Vom vedea o ajustare fiscala notabila nu
numai la periferia zonei euro, dar si in centrul ei, din cauza
presiunilor exercitate de piete”, apreciaza la randul lui Jeffrey
Anderson, director al departamentului european al Institutului
pentru Finante Internationale (IIF), referindu-se la faptul ca
statele occidentale, incepand cu Spania si Portugalia, au anuntat
saptamana aceasta masuri agresive de reducere a deficitelor
bugetare, iar Marea Britanie se pregateste si ea sa ia masuri de
taiere a cheltuielilor publice.

Declaratiile celor doi au fost facute cu ocazia
reuniunii comune de la Zagreb a BERD si a IIF.

In ianuarie, BERD a anticipat ca Europa de
Est va creste in ansamblu cu 3,3% anul acesta, dupa o restrangere
cu 6,1% anul trecut. Cu ocazia reuniunii de la Zagreb, BERD va
prezenta noua prognoza, pornind de la constatarea ca Polonia, Rusia
si Turcia, ale caror economii beneficiaza de cresteri ale
exporturilor si de influxuri de capital, au sanse sa aiba o
crestere peste asteptari.

Anderson de la IIF spune insa ca o depreciere
a euro, care acum a ajuns pe piete spre 1,25-1,27 dolari/euro, fata
de peste 1,30 doar cu cateva saptamani in urma, va reduce
investitiile straine in Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia.
“Producatorii din zona euro beneficiaza de deprecierea euro, iar
aceasta va reduce presiunile de cost pentru ei, insa aceeasi
slabire a euro dezavantajeaza investitiile straine catre Europa
Centrala si de Est”, declara Anderson.

O redresare dupa caderea de anul trecut a
economiilor europene era inevitabila, a continuat Jeffrey Anderson,
insa un reviriment adevarat nu mai este de asteptat, din cauza
cererii interne slabe.

In tranzactiile de vineri, euro a atins un
nou record negativ, coborand pana la 1,2433
dolari/euro, nivel nemaiatins din noiembrie 2008, in special din
cauza scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea
masurilor de austeritate fiscala din Grecia, Spania si
Portugalia.

Mark Allen, reprezentant al FMI pentru Europa
Centrala si de Est, a declarat pentru publicatia Emerging Markets
ca anul acesta “cresterea este fragila in estul Europei, iar
redresarea este posibila, dar nu certa” in cele mai puternice state
ale continentului. “Ne bazam pe cresterea in interiorul eurozonei,
sperand ca in Germania va fi o crestere economica puternica”,
adauga Allen.

Presedintele BERD, Thomas Mirow, si-a exprimat
ingrijoarea ca subsidiarele bancilor elene din Bulgaria, Romania si
Serbia ar putea fi afectate de efectul crizei datoriilor grecesti,
“in ciuda fundamentelor lor sanatoase”. Mirow a vorbit insa de un
“risc potential”, precizand ca “pana acum nu am vazut nici un efect
major, iar subsidiarele bancilor grecesti au evoluat
bine”.
Europa de Est are nevoie “urgenta”
de noi surse de
crestere, spre a pune
capat dependentei excesive de credite in valuta si a deveni
competitiva, considera Mirow. “Orice revenire dupa criza va fi
indelungata si inconstanta. Principalele motoare de crestere ale
perioadei dinainte de criza sunt asteptate sa ramana subturate in
urmatorii ani, astfel incat e nevoie sa identificam noi surse de
crestere”.

Anul trecut, Europa de Est a fost regiunea
cea mai lovita de criza creditului: dupa ce ani de zile
investitorii au inundat zona cu capital, in 2009 capitalurile
straine au plecat la fel de brusc cum au venit, iar pietele de
export au cazut, astfel incat a fost nevoie de implicarea FMI
pentru a tine pe linia de plutire tari ca Ungaria, Romania,
Letonia, Ucraina sau Serbia: doua treimi din finantarile de urgenta
acordate de FMI la nivel global au vizat aceasta
zona.

Dupa Mirow, statele din zona ar trebui sa iasa din
epoca dependentei excesive de creditele in valuta si, in schimb, sa
sa stimuleze pietele financiare locale, sa sustina mai mult
IMM-urile, sa devina mai eficiente energetic, sa amelioreze
relatiile comerciale regionale si sa urmareasca o integrare mai
profunda cu UE.

Reuniunea de la Zagreb este asteptata sa se
incheie cu o majorare de capital cu 50% a BERD, pentru sustinerea
finantarii in cele 29 de tari din Europa de Est si fosta URSS unde
opereaza. Finantarea dezvoltarii in aceste tari reprezinta scopul
pentru care a fost creata BERD in 1991. Daca va fi aprobata,
majorarea de capital va insemna resurse suplimentare de 8,5-9
miliarde de euro pe an intre 2011 si 2014.

Anul trecut, BERD a acordat Romaniei
finantari in valoare de 721 de milioane de euro, comparativ cu 318
milioane in 2008. Intre 1991 si 2009, BERD a finantat Romania cu
4,43 miliarde de euro in total.