BusinessMagazin

Tag: Europa de Est

  • Nouriel Roubini: Unele tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia. Europa risca un “deceniu pierdut”

    Din punctul lui de vedere, evolutia crizei a facut ca SUA sa se
    afle acum intr-o stare mai buna decat Europa, iar periferia Europei
    sa stea mai bine decat centrul. “Totusi, in Europa, Grecia si unele
    tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia, iar aceste
    doua tari au mai multe probleme decat Spania”, afirma economistul,
    intr-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais.

    Pentru SUA, Roubini considera ca presiunile asupra dolarului – pe
    de o parte, din cauza deficitului fiscal in plina crestere, pe de
    alta din cauza faptului ca pietele emergente, in frunte cu China,
    cumpara bonuri de tezaur americane si impiedica astfel scaderea
    dolarului – ar putea cauza “probleme serioase la scara mondiala”,
    insa nu pe termen scurt. Singura amenintare pe termen scurt ar fi
    ca economia, in lipsa unui al doilea pachet de stimulente din
    partea administratiei Obama, sa recada in recesiune.

    Pentru Europa, temerea lui e ca economia continentului sa nu ajunga
    la un “deceniu pierdut” de tipul celui traversat de Japonia din
    cauza deflatiei, sau la o sprala a crizei de genul celei din
    Argentina lui 2001. “Cu un nivel al datoriilor atat de inalt, mai
    ales in Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania, si cu masurile de
    austeritate anuntate, deflatia este un risc serios. Tari ca Grecia
    vor fi nevoite sa-si restructureze datoria, iar aceasta va genera o
    noua criza fiscala: intrebarea nu e daca aceasta se va petrece, ci
    cand”.

    In context, Nouriel Roubini considera ca Banca Centrala Europeana
    da dovada de “incapatanare” atunci cand continua sa vada “fantome
    ale inflatiei”, iar aceasta incapatanare e dezastruoasa, mai ales
    pentru tarile de la periferia Europei. De frica inflatiei, BCE n-ar
    mai vrea sa cumpere obligatiuni ale tarilor din zona euro, ceea ce
    va sfarsi prin a impinge euro la 1,60 dolari si va sili si o alta
    tara in afara de Grecia – poate Portugalia sau Irlanda – sa ceara
    ajutor de la UE. Economistul acuza si Germania ca are “mania
    austeritatii fiscale” si ca dicteaza Europei aceeasi cale, ceea ce
    este o “eroare grava”.

    Riscul principal, conchide economistul american, este recaderea in
    recesiune sau intr-o stagnare indelungata, combinata cu deflatie.
    “In conditiile unei indatorari atat de ridicate, o astfel de
    situatie va presupune suspendarea platilor la nivel de familii,
    companii, banci si, in final, la nivel de state.”

    “Vin ani durerosi, din cauza mahmurelii de dupa betia enormei
    indatorari publice si private din lumea bogata”, sustine Roubini.
    “A fost mai intai o criza financiara modesta, care s-a transformat
    in criza economica, apoi in criza fiscala si acum este o criza a
    valutelor. Dar cu asta nu s-a terminat: suntem doar inainte de
    etapa urmatoare, atunci cand in tarile cele mai lovite, datoria
    privata se transforma in datorie publica si reapar problemele
    fiscale”, spune el.

    Daca economistul vede rezolvarea in introducerea mai multor
    reglementari in sectorul financiar, aflat la originea crizei, el se
    arata insa sceptic ca efortul statelor de a face aceasta va avea
    succes. “Banca este ochiul uraganului financiar, samanta problemei.
    In ciuda a tot ceea ce se face pentru a eluda reglementarile impuse
    sectorului bancar, in ciuda faptului ca ele vin prea tarziu si sunt
    insuficiente, trebuie sa reconstruim digurile financiare, pentru a
    face fata viitoarelor crize. Dar in ritmul in care ne miscam,
    urmatoarea criza financiara va fi inca mai rea decat cea de
    fata.”

  • BERD amelioreaza prognoza pentru Romania, care ramane insa tara din Est cu cea mai slaba performanta economica

    Inclusiv in aceste conditii, Romania ramane tara pentru care
    BERD anticipeaza cea mai proasta performanta pentru acest an pe
    ansamblul Europei Centrale si de Est, urmata de Croatia, cu o
    scadere economica de 1,5% (pentru care prognoza s-a inrautatit usor
    fata de iulie) si de Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de
    estimarea din iulie de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba
    crestere economica, in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu
    3,3%

    Notabil este mai ales ca, in privinta prognozelor pentru 2011,
    Romania ar urma sa aiba de departe cea mai firava crestere
    economica, pentru toate celelalte tari fiind prevazute cresteri
    intre 1,7% (Ungaria) si 4% (Lituania).

    Saptamana trecuta, si analistii Erste/BCR au imbunatatit prognoza
    pentru economia Romaniei, de la -3% la -2,1% in acest an. Pentru
    2011, grupul austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar
    pentru 2012 de 2,3%.

    FMI isi pastreaza estimarea ca in acest an Romania va avea un recul
    al economiei de 1,9%, urmata de o redresare la 1,5% in 2011. In ce
    priveste Banca Mondiala, aceasta a estimat in iunie ca Romania si
    Letonia vor fi singurele economii pe minus in 2010, anticipand
    pentru Romania o scadere a PIB cu 0,5% in 2010, urmata de o
    crestere cu 3,6% in 2011 si cu 4,4% in 2012.

    BERD apreciaza ca, desi pe ansamblu pietele din Europa Centrala si
    de Est, la care in analiza bancii se adauga si cele din fosta URSS,
    vor ajunge la rate de crestere mai mari decat cele din Vest, ele se
    situeaza insa mult sub performanta altor piete emergente, iar
    regiunea ramane impartita intre statele care vor beneficia de pe
    urma scumpirii materiilor prime si a influxurilor de capital, in
    timp ce altele vor ramane in recesiune, in special in sud-estul
    continentului.

    Totusi, tocmai influxurile de capital pe termen scurt se pot dovedi
    pe termen mediu periculoase pentru economie, astfel incat BERD
    recomanda ca toate tarile din regiune sa acumuleze rezerve valutare
    solide, capabile sa amortizeze eventualele socuri rezultate din
    eventuala migrare rapida a capitalurilor.

    “Acesta e momentul cand reformele structurale trebuie accelerate,
    pentru a spori productivitatea, a asigura consolidarea fiscala si a
    face tranzitia spre un model de crestere mai echilibrat. Nu e loc
    pentru delasare in aria politicilor economice”, apreciaza Erik
    Berglof, economistul-sef al BERD.

    Institutia noteaza ca tarile cu programe FMI (Bosnia, Romania si
    Serbia) “se confrunta cu mari dificultati in a respecta
    angajamentele de reducere a cheltuielilor publice, asumate prin
    aceste programe”.

    Berglof sustine ca tarile din regiune trebuie sa treaca de la un
    model de finantare bazat pe resurse externe la unul bazat pe surse
    interne, piete interne de capital, de-dolarizare (acolo unde e
    cazul) si stimularea productivitatii prin reducerea costurilor si
    investitii in eficienta. Economistul-sef al BERD sustine, de
    asemenea, instituirea unui cadru de supraveghere bancara
    transfrontaliera si politici de consolidare fiscala, ca premise
    pentru o crestere economica durabila.

  • Banca Mondiala: Criza a facut economiile est-europene mai dependente decat oricand fata de Vest

    “Datoriile mari ale tarilor occidentale au aruncat o umbra
    asupra economiilor central- si est-europene”, a afirmat Gill, cu
    ocazia reuniunii anuale a FMI si a Bancii Mondiale, de
    la Washington. Europa de Est si-a revenit din criza datorita
    cresterii cererii de exporturi catre Vest, care absoarbe circa trei
    sferturi din exporturile esticilor, insa acum, din moment ce in
    Occident cererea scade din cauza constrangerilor bugetare initiate
    in tari ca Germania, Franta sau Spania, continuarea redresarii in
    economiile emergente de pe continent este in pericol.

    Institutia prevede ca in 2010, cresterea in economiile emergente
    din Europa si Asia Centrala (tari ex-sovietice) va fi in medie de
    3,9%, dupa o scadere cu 5,9% anul trecut. Cresterea este atribuita
    in special tarilor unde cererea interna a reusit sa substituie
    reducerea exporturilor – Polonia, Turcia si Rusia. Somajul ramane
    insa la cote ridicate si este in crestere, in special in statele
    fostei URSS si in alte tari din zona care au ramas in urma, intre
    care Romania, Croatia si Letonia, care nu au reusit sa se intoarca
    la crestere economica. “Daca tendintele actuale persista, regiunea
    nu va putea recupera pana la sfarsitul lui 2012 locurile de munca
    pierdute in cursul recesiunii”, spune Gill.

    Pe ansamblul economiilor emergente, cele din Europa ar urma sa aiba
    performanta cea mai slaba, comparativ cu cele
    din America Latina si Caraibe (medie de circa 5% in 2010) sau din
    Asia (pentru care Banca Mondiala anticipeaza o crestere de
    9%).

    Economistul Bancii Mondiale sustine ca, pe termen mai lung, tarile
    din Est trebuie fie sa ia masuri de majorare a cererii interne, fie
    sa se bazeze pe “dinamismul” viitor al Vestului, ca sa-si poata
    mentine cresterea. “Economiile din Est sunt mai strans cuplate cu
    UE15 decat inainte de criza. Iar preturile bunurilor industriale,
    ale alimentelor, ale petrolului si ale metalelor sunt in crestere,
    ceea ce va ajuta multe tari. In altele, redresarea va fi sustinuta
    de finantari din partea institutiilor internationale si a
    influxurilor de capital privat.”

  • Economia Europei de Est: se contureaza o revenire cu doua viteze

    Un articol de pe blogul agentiei, ilustrat cu o fotografie de la
    protestul politistilor din Bucuresti, citeaza opinia analistilor de
    la Goldman Sachs, conform carora “s-a manifestat o diferentiere
    clara intre economiile mai robuste si cele mai fragile ale
    regiunii”. Goldman Sachs considera ca economiile mai solide –
    Polonia, Cehia, la care se adauga Turcia si Israelul, frecvent
    asociate in analizele financiare cu Europa de Est – vor fi primele
    care vor vedea o accelerare a fluxurilor financiare, atat in forma
    cumpararilor de obligatiuni, cat si in forma achizitiei de
    actiuni.

    Reducerea dobanzilor la niveluri fara precedent in tarile
    dezvoltate si ingrijorarile privind datoria publica a unor tari din
    zona euro ca Grecia si Irlanda i-au facut pe investitorii de
    portofoliu sa caute in alta parte posibilitati de a-si plasa
    capitalul cu randamente mai bune. Investitorii cauta oportunitati
    in Europa Centrala si de Est, testand tari ca Ungaria, de pilda,
    unde insa dificultatile guvernarii Fidesz de a aduce sub control
    cheltuielile bugetare creeaza un teren incert, ca si in Romania, o
    alta tara care in ultimii ani a depins de sustinerea FMI.

    Pentru tarile vizate de fluxurile de capital speculativ, aceste
    miscari se pot dovedi insa riscante. In eventualitatea unui nou soc
    global dupa modelul prabusirii Lehman Brothers – o eventualitate pe
    care investitorii si analistii nu o exclud nici acum -, tarile
    respective sunt expuse la iesiri masive de capital, de genul celor
    care au maturat 30% din valoarea zlotului polonez fata de euro.
    Exista, de asemenea, destule necunoscute in privinta redresarii
    economice in sine, de la batalia pentru disciplina bugetara si pana
    la ce se va intampla in Germania, economia locomotiva a zonei
    euro.

    In ultimul raport asupra perspectivelor economice globale, FMI
    estimeaza ca Germania va cunoaste anul acesta o crestere a PIB de
    3%, urmata la anul de o incetinire la 2%. Pentru Europa emergenta
    (Polonia, Ungaria, Romania, Ungaria, Bulgaria, Croatia, tarile
    baltice si Turcia), FMI prevede o crestere de 3,7%, urmata in 2011
    de o incetinire la 3,1%, chiar daca toate statele din zona, cu
    exceptia Turciei, au perspective de avans al PIB mai mare in 2011
    decat anul acesta.

  • Seful Raiffeisen catre est-europeni: Limitati creditul in valuta, interziceti creditul in monede exotice

    Stepic a spus ca imprumuturile negarantate de consum in valuta
    pe termen scurt si creditarea ipotecara in monede exotice ar trebui
    interzise complet, iar orice aprobare de credit in euro ar trebui
    sa fie mult mai bune reglementata. Creditul in franci elvetieni
    reprezinta 20% din totalul imprumuturilor acordate in Europa
    Centrala si de Est.

    “Nicio tara nu abordeaza problema imprumuturilor in valuta in mod
    clar si decisiv. Bancile sunt acuzate ca sunt baietii cei rai
    pentru ca au dat credite in monede straine, insa politicienii
    inchid ochii, pentru ca e greu din punct de vedere politic, pentru
    cei mai multi ministri de finante, sa interzica de tot
    imprumuturile in valuta; asta ar creste costul finantarii locale”,
    afirma Stepic, intr-un interviu pentru publicatia grupului
    Euromoney Institutional Investor.

    Ungaria si Ucraina au interzis imprumuturile noi in valuta, iar
    Belarus a interzis toate creditele in monede straine pentru
    populatie, a exemplificat seful Raiffeisen International. Luna
    trecuta, guvernatorul bancii centrale din Polonia, Marek Belka, a
    spus ca e pregatit sa foloseasca “masuri brutale” de control al
    creditarii in valuta, iar Bulgaria, ca si Polonia, au recurs la
    obligarea clientilor de a constitui depozite mai mari inainte de a
    obtine imprumuturi in valuta.

    “E foarte greu sa limitezi creditarea in valuta. Oamenii din aceste
    tari economisesc frecvent in valuta, din cauza perceptiei de
    nesiguranta despre stabilitatea monedelor locale”, afirma Ed
    Parker, analist la agentia de rating Fitch. In plus, spune Piroska
    Nagy, senior economist la BERD, creditarea ipotecara in valuta
    prevaleaza, din cauza slabiciunii pietelor locale, un exemplu fiind
    Romania.

    Pe ansamblul Europei de Est, boomul creditarii in valuta din anii
    trecuti isi arata acum efectele nedorite, cu deprecierea monedelor
    nationale (in Ungaria, de pilda), scaderea puterii de cumparare si
    subminarea cresterii economice. Pe de alta parte insa, si masurile
    de a reduce riscul valutar al datoriei interne vor face mai
    dificila gasirea finantarii de care aceste tari au nevoie pentru
    a-si reporni economiile, apreciaza Richard Segal, analist pentru
    pietele emergente la Knight Libertas.

    Conform ultimelor statistici publicate de FMI, ponderea creditelor
    neperformante (inclusiv cele clasificate drept indoielnice si
    pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de bancile din Romania
    era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din Letonia (17,9%),
    comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si Ungaria sau – la
    polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • FMI: Creditul a scazut in Europa de Est acolo unde bancile straine au retras cele mai mari sume de bani

    “Acest fenomen reflecta un numar de factori, de la cererea slaba
    de credite, constrangeri de finantare, ingrijorarile privind
    ratingul de tara si pana la presiuni din autoritatilor monetare
    locale pentru cresterea standardelor de adecvare a capitalului
    bancar, dar si anumite fluxuri de capital in interiorul grupurilor
    financiare internationale”, noteaza FMI.

    Cresterea creditelor a devenit negativa sau a ramas foarte slaba in
    tarile unde iesirile de capital decise de banci au fost cele mai
    mari, conform FMI. Aceste iesiri sunt direct proportionale cu
    gradul in care subsidiarele locale sunt dependente de bancile-mama
    pentru finantare si cu deteriorarea pe ansamblu a cererii de
    credite si a situatiei economice.

    Din acest punct de vedere, Letonia conduce detasat, cu iesiri de
    capital bancar care ajung cumulat la 14% din PIB, incepand din
    ultimul trimestru al lui 2008 si pana in primele trei luni ale
    anului in curs. Prin comparatie, Romania sta bine, cu sume de doar
    putin peste 4% din PIB, insa incomparabil cu Polonia, unde aceste
    fluxuri de capital nu ajung nici macar la 1% din PIB.

    In schimb, in tarile cu un grad mai mare de independenta a
    bancilor locale sau unde pietele locale sunt mai mari si unde
    economia a facut mai bine fata crizei, in ultimele luni a avut loc
    o redresare a cererii de credite, asa cum s-a intamplat in Polonia,
    Rusia sau Turcia.

    FMI anticipeaza ca riscurile de stabilitate financiara pentru
    pietele emergente s-au redus, insa aceste piete se confrunta in
    continuare cu “provocarea de a administra fluxuri mari si posibil
    volatile de capital”. Institutia recomanda politici de limitare a
    impactului unor astfel de fluxuri de capital, prin “abordarea
    adecvata a riscului de tara, abordarea problemelor mostenite de la
    sistemul bancar si mentinerea claritatii in privinta
    reglementarilor pentru intregul sector financiar”.

    In privinta standardelor de adecvare a capitalului bancar,
    statisticile continute in raportul FMI indica o rata de
    solvabilitate in sistemul bancar romanesc de 15% la sfarsitul lui
    martie 2010 (standardul fixat de BNR pentru raportul dintre
    fondurile proprii si activele ponderate dupa riscuri este de 8%).
    Rata este comparabila cu situatia din Lituania (15,1), este peste
    cea din Ungaria (12,9%) si Cehia (14,2%), dar sub cea din Bulgaria
    (18,2%) sau Estonia (22%).

    Ponderea creditelor neperformante (inclusiv cele clasificate drept
    indoielnice si pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de
    bancile din Romania era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din
    Letonia (17,9%), comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si
    Ungaria sau – la polul opus – 41,9% in Ucraina.

  • Mostenitorul lui Profumo la carma UniCredit. Cine este Federico Ghizzoni

    “Federico va continua sa duca UniCredit din ce in ce
    mai sus in pozitia de banca europeana de top, pozitie care a fost
    mentinuta si sub conducerea predecesorului sau, Alessandro Profumo.
    Numirea sa drept CEO dovedeste si mai mult angajamentul nostru pe
    termen lung fata de Europa Centrala si de Est, o regiune cu un
    potential de crestere solid”, a declarat Dieter Rampl, presedinte
    al Consiliului Director al UniCredit, potrivit unui comunicat al
    bancii. Consiliul l-a ales in unanimitate pe Ghizzoni sa conduca
    banca.

    De altfel, noul CEO a declarat limpede ca “UniCredit este un
    grup international cu o prezenta locala si intentionam sa crestem
    organic in Europa”, conform Bloomberg. Financial Times scrie ca o parte dintre
    actionarii care au determinat in urma cu cateva saptamani demisia
    lui Profumo au presat acum pentru numirea lui Andrea Orcel,
    presedinte executiv al diviziei pentru pietele globale la Bank of
    America Merrill Lynch, insa majoritatea consiliului a inclinat spre
    varianta unui sef promovat din interior si fidel aceleiasi
    filozofii care a facut din UniCredit cea mai multinationala banca
    din Italia.

    Alte ziare insista pe faptul ca reuniunea consiliului a a avut
    loc la Varsovia, la sediul bancii Pekao, detinuta de UniCredit,
    ceea ce simbolizeaza evident concentrarea pe aceeasi filozofie a
    extinderii promovata de Profumo. Din 2000 pana in 2002, Ghizzoni a
    fost, de altfel, director executiv responsabil de corporate banking
    si operatiuni internationale la Bank Pekao.

    Sunt si analisti care se intreaba daca el va putea avea
    anvergura lui Profumo, avand in vedere ca este un bancher mai
    rezervat si mai discret decat acesta, si ca de fapt alegerea lui
    Ghizzoni ar fi un compromis intre experienta lui pe pietele externe
    si experienta la conducerea unor filiale locale, aceasta din urma
    convenind actionarilor institutionali care au determinat demisia
    lui Profumo – fundatiile bancare regionale, care detin circa 11%
    din actiunile bancii si au in portofoliu active de 49 de miliarde
    de euro, cu care finanteaza programe filantropice sau
    culturale.

    Alessandro Profumo a plecat de la conducerea grupului italian
    pentru ca a cazut in dizgratia unora dintre actionarii UniCredit
    din cauza stilului sau de management considerat prea opac si
    independent – in speta, nu i-a informat ca, prin achizitii
    succesive, doua entitati de stat din Libia (Autoritatea Libiana
    pentru Investitii si Banca Centrala a Libiei) au ajuns sa detina
    7,4% din capital si nici daca aceasta ar reprezenta o concentrare a
    drepturilor de vot peste plafonul de 5% permis de statutul bancii
    pentru un singur actionar.

    Cresterea participatiei libienilor a fost interpretata, in
    special de politicienii din Liga Nordului, ca o subminare a
    intentiei lor de a-si consolida influenta asupra institutiilor de
    credit din nordul dezvoltat al Italiei si ca o ilustrare a faptului
    ca banca, in cautare de capital pentru achizitii in strainatate, ar
    risca sa ajunga sa fie controlata de entitati ne-italiene.

    UniCredit are la ora actuala o prezenta pe 50 de
    piete, cu aproximativ 9.600 sucursale si peste 162.000 de angajati
    la data de 30 iunie. In Europa Centrala si de Est, UniCredit
    opereaza cea mai mare retea bancara internationala, cu aproximativ
    4.000 de sucursale si puncte de lucru. In Romania, grupul italian
    este reprezentat de UniCredit Tiriac Bank Romania.

    Federico Ghizzoni

    @ 55 de ani, nascut la Piacenza

    @ absolvent al Universitatii din Parma cu specializarea
    Drept

    @ lucreaza in UniCredit de 30 de ani, cand a inceput ca manager
    de relatii cu clientii

    @ a condus reorganizarea afacerilor UniCredit din Ucraina si
    Kazahstan

    @ a lucrat la filialele din Londra si Singapore

    @ in iulie 2007 a fost numit director al Diviziei Piete
    Financiare in Polonia, responsabil cu operatiunile bancare din
    Europa Centrala si de Est

    @ director adjunct al UniCredit si director adjunct al Bank
    Austria

    @ fan al Inter Milan, la fel ca Alessandro Profumo.

  • Erste: Pretul petrolului va ajunge la 79,8 USD/baril pana la sfarsitul anului

    “Estimam o medie a pretului petrolului de 79,8
    USD/baril pentru sfarsitul anului 2010, urmand sa creasca la 86,8
    USD/baril la sfarsitul anului 2011 si la 102,6 USD/baril pe termen
    lung (sfarsitul anului 2015)”, precizeaza Thomas Unger, analist al
    sectorului petrolului si gazelor in cadrul Erste Group. In ultimele
    12 luni, pretul a avut fluctuatii situate intr-un interval extins
    de 64-87 USD/baril.

    In ce priveste factorii care ar putea influenta pretul titeiului
    pe viitor, stocurile de titei de la nivelul tarilor consumatoare
    din OECD se mentin la un nivel ridicat si ar trebui sa actioneze ca
    tampon in fata volatilitatii. In plus, riscul de deficit al ofertei
    pare a fi minim in urmatorii 2-3 ani, deoarece productia de petrol
    tine usor pasul cu cresterea consumului.

    “Cererea globala de titei a crescut cu 2% fata de media anului
    2009 si se preconizeaza o noua crestere atat pe termen scurt, cat
    si pe termen mediu”, adauga Unger – in primul rand in pietele
    emergente (China). In Europa, cererea de titei ar putea scadea in
    continuare cu aproximativ 0,7% pe an pana in 2020, date fiind
    regulamentele UE mai stricte privind emisiile de CO2 din transport
    si trecerii la autovehicule alimentate electric. In schimb,
    analistul Erste vede potential de crestere in Europa Centrala si de
    Est: “Polonia si Romania par sa detina cel mai ridicat potential de
    crestere – la 60% din media UE, s-ar inregistra o cerere
    suplimentara de 13,5 milioane de tone de titei sau 2% din totalul
    UE”.

    RECOMANDARI: OMV, PETROM

    Ca recomandari de investitii in actiunile companiilor din
    sector, Erste precizeaza ca OMV este “una din optiunile preferate”
    de investitie si isi mentine recomandarea de cumparare. “Chiar daca
    actiunile OMV nu se bucura de atentia pe care o merita, suntem
    convinsi ca aceasta companie va continua sa inregistreze aceleasi
    performante solide. Metodologia noastra modificata de evaluari a
    generat un nou pret tinta de 36,5 euro, in scadere de la 39 EUR”,
    apreciaza Unger.

    In ce priveste Petrom, pretul tinta pentru Petrom a crescut cu
    19%, ajungand la 0,38 lei pe actiune, de la tinta anterioara a
    Erste de 0,32 lei. “Cu aceasta crestere si un mediu favorabil
    pentru echipamentele upstream, avem incredere in recomandarea
    noastra de acumulare. Romania intentioneaza sa lichideze
    participatia sa de 9,8% in compania Petrom prin vanzare pe bursa,
    incurajand astfel libera tranzactionare a actiunilor. Dupa
    finalizarea tranzactiei, exista o mare probabilitate de majorare a
    capitalului cu 600 de milioane de euro in 2011. Cu toate acestea,
    nu am inclus-o pana acum in estimarile noastre, deoarece nu este
    inca definitivata.”

  • Revista presei economice din Romania

    De la chelner cu 1 milion de lei pe saptamana la patron peste o
    afacere de 2 milioane de euro pe an: “Fabrica de idei
    Gandul” continua cu povestea lui Alexandru Pintilie, un tanar de 25
    de ani care are o afacere prospera din vanzarea pe internet de
    polite RCA, fara credite de la banci. Cum sa economisiti bani luand
    exemplu de la miliardarii stransi la punga: Carlos Slim, mogulul
    mexican al comunicatiilor si cel mai bogat om din lume.

    Peste 300 de clienti nemultumiti ai BCR au trimis o scrisoare deschisa presedintelui Traian
    Basescu, prin care ii solicita sa ceara ANPC sa aplice legea fara
    discriminare si ca presedintele sa respinga orice act normativ care
    ar diminua drepturile clientilor in raport cu bancile, anunta
    Evenimentul Zilei. “Impinge tava”, deviza turistului de pe
    litoral: ca sa economiseasca bani, oamenii au stat la hotel in
    sejururi scurte si au preferat sa manance la terase ieftine si de
    la supermarket.

    Actionarii vor primi dividende consistente, iar noii
    supraveghetori vor lua salarii grase, afirma Adevarul;
    “Haideti sa luam desertul!” a fost expresia cu care Ionut Popescu, presedintele
    Fondului Proprietatea, i-a invitat pe actionari, in sedinta de
    ieri, sa-si imparta profitul. “Eu exclud un acord cu FMI care sa
    presupuna un nou imprumut, ca cel de acum. Guvernul nu cred ca va
    mai lua bani de la FMI, ci de pe pietele internationale”, declara
    Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fond.

    Suntem pe cale sa revenim, dupa patru ani, in postura de
    creditori neti ai sistemului bancar,
    consemneaza Romania Libera, intrucat depozitele populatiei
    au egalat creditele, recuperand intr-un an si jumatate un decalaj
    de aproape 3 miliarde de euro fata de credite. Cum arata Europa de
    Est dupa 20 de ani de investitii straine: in 20 de ani, zona a
    atras investitii straine directe nete in valoare totala de 700 de
    miliarde de dolari.

    Dupa ce Fondul Proprietatea a trecut oficial din administrarea
    locala pe mainile Franklin Templeton, obiectivul numarul unu este ca pe parcursul
    lunii octom­brie sa inceapa distributia divi­dendelor in valoare de
    1,1 mld. lei ramase restante, pe locul secund fiind listarea la
    Bursa de Valori Bucuresti, informeaza Ziarul Financiar.
    Numarul apartamentelor goale in ansamblurile rezidentiale a crescut
    cu 50% dupa primul trimestru, conform estimarilor Coldwell Banker.

  • Europa se pregateste de o toamna furtunoasa




    Dupa agitatia din mai si iunie, cand criza datoriilor din zona
    euro a facut valuri pe pietele financiare si a generat greve si
    demonstratii care in Grecia au ajuns la violente, analistii straini
    citati de Reuters apreciaza acum ca Europa ar putea traversa o
    noua perioada tensionata, desi temerile de o destramare a zonei
    euro si de desfiintare a monedei unice au fost depasite.

    Exista o serie de factori de risc, care in Europa de Vest sunt
    legati de grevele si manifestatiile organizate de sindicate, in
    Europa de Est si tarile baltice de dificultatile negocierilor cu
    FMI, iar intr-o serie de tari de pe continent, cum ar fi Italia, de
    eventualitatea unor alegeri anticipate.

    “Editiile ziarelor din septembrie si octombrie vor fi aproape
    sigur pline de stiri cu demonstratii de strada, mai ales in Spania
    si Grecia. Vor fi lucruri interesante cu siguranta”, sustine David
    Lea, analist la Control Risks Group din Londra, citat de Reuters.

    In privinta Europei de Est, riscurile s-ar lega mai ales de
    parcursul dificil al negocierilor cu FMI si de conditiile dure
    impuse de institutie unor tari greu afectate de recesiune, ca
    Letonia, Romania si Ungaria.

    “Evenimentele din Ungaria, Romania si Letonia sunt separate,
    sunt povesti care nu au legatura intre ele. Dar daca ai probleme
    deja in trei tari concomitent, atunci apare perceptia de ‘Europa de
    Est in criza’, ceea ce poate avea un impact mai larg pe piata”,
    considera Jon Levy, analist la Eurasia Group. In plus, o serie de
    banci occidentale, in special din Austria si Suedia, au expunere
    mare in Europa de Est si in tarile baltice si raman vulnerabile la
    orice evolutie negativa din aceasta parte de continent, sunt de
    parere comentatorii straini.

    Intr-un raport asupra evolutiei monedelor din Europa de Est
    difuzat in urma cu cateva zile, Nicolae Covrig, analist financiar
    in cadrul Raiffeisen Bank Romania, a apreciat ca “pe masura ce
    vacanta de vara se incheie si se apropie toamna, ne asteptam la mai
    multa volatilitate pe piata valutara si consideram ca miscarile vor
    fi mai degraba in sensul deprecierii leului”, atata vreme cat este
    de asteptat “o anumita deteriorare” la nivelul monedelor din
    regiune, de la forint pana la coroana ceha, iar “tensiunile
    politice sunt de asteptat sa creasca pe piata locala”. De la
    nivelul curent de 4,22-4,24 lei/euro, analistul se asteapta ca pana
    la sfarsitul lui septembrie, cursul sa ajunga la 4,40 lei/euro.