“Tinand cont de situatia geografica a tarii noastre, avem
posibilitatea sa asiguram protectia antiracheta a partii orientale
a Europei, precum si a marilor Neagra, Baltica si Barent”, a
declarat generalul, citat de RIA Novosti. Ideea angajarii
cooperarii in vederea infiintarii unui scut antiracheta european a
fost formulata in noiembrie 2010, in timpul summitului Rusia-NATO
de la Lisabona.
Tag: europa
-
Rusia este pregatita sa asigure protectia Europei de Est, in cadrul scutului antiracheta
-
O treime dintre europeni cred ca marca CE de pe produse inseamna “fabricat in Europa”. Romanii, printre cei mai neinformati consumatori
Europenii au dificultati legate inclusiv de calcule simple
atunci cand cumpara un produs. Doua din zece persoane intervievate
nu au fost capabile sa aleaga cea mai ieftina optiune la
achizitionarea unui televizor cu ecran plat. Numai 58% au putut
citi corect o eticheta cu ingrediente si 18% nu au putut identifica
data expirarii.
Romanii poseda astfel de abilitati corecte de calcul doar in
proportie de 15%, cea mai scazuta pondere din Europa. La polul opus
se afla norvegienii, unde ponderea celor care se descurca la
calcule, cifre si date atinge 70%.
Numai 2% dintre consumatori au recunoscut cinci logo-uri obisnuite
de informatie publica, 33% dintre consumatori au crezut ca marca CE
inseamna “fabricat in Europa” si numai 25% au stiut corect ca ea
desemneaza un produs “in conformitate cu legislatia UE”. Multi nu
au putut sa numeasca o organizatie care se ocupa de protectia
consumatorilor in tara lor.Mai mult de unul din cinci respondenti s-au confruntat cu o
situatie in care au avut motive sa faca reclamatie in ultimele 12
luni, dar ponderea celor care intampina si reclama probleme creste
odata cu gradul lor de informare.Lituanienii, romanii si portughezii declara in proportie de mai
putin de 10% ca au intampinat probleme legate de ceea ce au
cumparat, in timp ce in Olanda si Islanda, respectiv Norvegia,
procentul se apropie de 40%, respectiv trece de 45%. Interesant e
ca proportiile se pastreaza cand cei in cauza au raspuns la
intrebarea daca se simt increzatori si protejati in drepturile lor
de consumatori.Prejudiciul la adresa consumatorilor in urma unor alegeri gresite
de produse sau servicii este estimat la 0,4% din PIB european,
estimeaza Comisia Europeana.Sondajul a fost realizat in 2010 in 29 de tari (UE 27, Islanda si
Norvegia), implicand 56.471 de consumatori carora le-au fost
adresate 70 de intrebari, urmarind sa determine gradul de informare
al consumatorilor cu privire la drepturile lor, disponibilitatea de
a-si revendica drepturile si capacitatile lor de a evalua ceea ce
cumpara. -
Romania si Croatia vor avea cea mai slaba crestere economica din Europa de Est in 2011 – FMI
Romania ar urma sa aiba, conform previziunilor FMI, o crestere
economica de 1,5% in acest an si 4,4% la anul, in conditiile unei
inflatii medii de 6,1%, la fel ca anul trecut, respectiv de 3,4% in
2012. Rata somajului va cobori in acest an de la 7,6% la 6,6% si la
5,8% in 2011.Pe ansamblul regiunii, premiantii sunt Turcia si Lituania, cu o
crestere estimata de 4,6% in 2011, urmata de Polonia (3,8%) si
Letonia (3,3%). Bulgaria si Serbia vor avea o crestere a PIB de 3%,
iar Ungaria cu 2,8%. In urma noastra nu va ramane decat Croatia, cu
1,3%.Economia Europei (34 de tari, inclusiv Turcia) va creste cu 2% in
acest an si cu 2,2% la anul. Singurele tari europene pentru care
FMI vede continuare a recesiunii sunt Grecia (-3% in 2011, cu o
redresare la 1,1% in 2011) si Portugalia (-1,5%, respectiv
-0,5%).Din punctul de vedere al inflatiei medii anuale (distincta de
inflatia decembrie-decembrie, urmarita de BNR), Romania nu e
depasita in Europa decat de Serbia, unde preturile de consum se vor
mari in medie cu 9,9%. La capitolul somaj insa, ar urma sa ne
situam pe acelasi palier cu Germania, Cipru si Malta, cu un nivel
mediu al somajului, departe de recordurile din Spania (19,4%),
Serbia (19,6%) sau Letonia (17,2%).Economia zonei euro este asteptata sa creasca anul acesta cu 1,6%,
mult sub cea a Statelor Unite (2,8%) si putin peste cea a Japoniei
(1,4%). Germania va conduce plutonul eurozonei, dar cu o crestere a
PIB inferioara celei de anul trecut (2,5% fata de 3,5%).FMI apreciaza ca in zona euro, continuarea redresarii este pusa in
pericol de “slabiciunile persistente ale institutiilor financiare
din multe economii avansate ale Europei si de lipsa de transparenta
in privinta expunerii lor” (creante, datorii). Rezolvarea
problemelor bancilor este strans legata de insanatosirea finantelor
publice, conchide FMI, si ambele ar trebui sa fie accelerate pentru
ca redresarea Europei dupa criza sa reuseasca. -
Libia si regulile noului joc
Ca si razboiul din Irak, si cel pornit in Libia are auspicii
umanitare: salvarea civililor libieni de sub tirania lui Muammar
Gaddafi, liderul autoritar care conduce de decenii cu mana de fier
destinele unui popor somat sa i se supuna. Orientul Mijlociu e plin
de autocrati care rivalizeaza cu colonelul libian, dar din toata
“primavara popoarelor arabe” numai in Libia statele occidentale au
optat pentru o interventie in forta si la vedere. Iar motivul cel
mai simplu care vine in minte, petrolul, nu e intotdeauna si cea
mai fezabila explicatie.E adevarat, Libia nu duce lipsa de resurse energetice – avand un
subsol bogat in gaze naturale si petrol de calitate superioara, mai
ieftin de procesat si, deci, mai rentabil – dar relatiile
comerciale dintre regimul multimiliardarului Muammar Gaddafi si
Occident erau, pana in urma cu cateva zile, in plin avant,
profitabile pentru ambele parti. Asadar, de ce ar fi incercat
Vestul sa preia cu forta ceea ce oricum primea de bunavoie?
Dupa saptamani de represalii violente, rezolutia nr. 1973 a
Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite a autorizat “toate
masurile necesare” in statul nord-african pentru a proteja
populatia civila, cu exceptia notabila a ocuparii in orice fel a
teritoriului acestei tari. Un compromis pentru a salva aparenta
respectarii principiului suveranitatii, dar care ameninta sa se
traduca intr-o lunga perioada de sicane aeriene si de presiuni
diplomatice pana cand, probabil, colonelul Gaddafi isi va pierde
pozitia intr-un fel sau altul. Intre timp, insa, criza libiana isi
arata tot mai mult latura europeana, prea putin favorabila
euro-optimistilor sau Uniunii Europene in general.Miscarea de emancipare araba din ultimele luni a avut o victima
colaterala care a incasat in tacere fiecare rasturnare de regim sau
manifestatie antiguvernamentala: Franta ambitiilor de lider
(regional, global, cum preferati) ale lui Nicolas Sarkozy. O criza
politica in lumea araba – colonie spirituala francofona – era un
bun pretext pentru tot mai putin popularul presedinte francez sa
pretinda o vocatie de veritabil lider global. Dar si Egiptul si
Tunisia si-au schimbat conducatorii inainte ca Parisul sa descopere
strategia potrivita pentru a masca o pivotare in forta de la
regimurile autoritare prietene catre vechile idealuri ale
revolutiei de la 1789. Cu Libia insa, Sarkozy a incercat sa
recupereze in forta, iritand prin aceasta nu doar partenerul german
din locomotiva UE, dar si jucatori cu o greutate considerabila
precum Rusia (evocarea de catre Vladimir Putin a cruciadelor are
sens citita asa) si China. Lansarea de atacuri aeriene inainte de
informarea partenerilor din NATO, organizatie pe care Parisul
continua sa o tina la distanta de comanda politica a actiunilor
militare, poate fi mai usor inghitita daca schimbarea de regim din
Libia vine in perioada imediat urmatoare.Orice prelungire la un interval de saptamani sau luni va avea un
efect de bumerang asupra Frantei si a lui Sarkozy in particular.
Italia va dori sa-si ia repede revansa, dupa ce a fost grav ranita
nu doar economic – gigantul ENI era cel mai mare beneficiar al
contractelor petroliere cu Libia – ci si simbolic: premierul Silvio
Berlusconi a fost nevoit sa condamne un Gaddafi caruia nu de mult
ii sarutase mana in public. Iar salvele legislative trase de Roma
la adresa impresurarii gigantului Parmalat de catre francezii de la
Lactalis se pot transforma intr-un razboi economic pe care Europa
sigur nu-l mai poate suporta. Nu de alta, dar pe agenda sunt
chestiuni mai arzatoare: Portugalia e asteptata sa ceara formal
ajutor financiar de la UE si FMI, dupa ce cabinetul lui Jose
Socrates a demisionat pentru ca nu a reusit sa treaca prin
parlament pachetul de austeritate pe care un acord de finantare
internationala il va transforma cu siguranta in program de
guvernare. Iar UE trebuie sa se gandeasca bine ce va face dupa ce
cele 75-80 de miliarde de euro previzionate pentru salvarea
Portugaliei vor subtia sensibil capacitatea de protectie a Fondului
de Stabilitate Financiara, proaspat extins la 440 de miliarde de
euro.Pe de alta parte, Orientul Mijlociu le pregateste lui Nicolas
Sarkozy si Occidentului si mai multe ocazii de a-si exersa
pretentiile de eliberatori: Siria, Yemenul, Bahreinul, Sudanul,
poate chiar si Marocul si Iordania stau sub aceeasi zodie a
schimbarii cu Egiptul si Tunisia, doar cu ascendenti diferiti.
Lipsa din enumerare a Arabiei Saudite nu se datoreaza vreunei oaze
de democratie ce a inflorit brusc sub tirania familiei Saud, ci
rolului esential pe care emisarii batranului rege Abdullah l-au
jucat in proscrierea de catre lumea araba a lui Muammar Gaddafi –
vechiul rival regional al sauditilor inca de pe vremea cand Libia
era doar tara atentatorilor de la Lockerbie. Riadul se afla acum in
plina campanie de cucerire a lumii arabe, iar auspiciile ii sunt,
aparent, favorabile; dar probabil ca si in cultura araba, proverbul
cu cel care sapa groapa altuia are acelasi inteles. -
Bogdan Grama este noul director al Ulker pe Europa Centrala si de Est
Ülker Romania (Eurex), lansata in 2002, si-a inceput
operatiunile de productie in 2005. In prezent produce biscuiti la
fabrica din Popesti-Leordeni, intre marcile din portofoliu fiind
Ülker Petit Beurre, Biskrem, Tempo si sticks-urile Clip. Compania
importa produse din Turcia si din alte tari unde grupul are
facilitati de productie.
Produsele Ülker se exporta prin Eurex Romania in tari ca Bulgaria,
Ungaria, Germania, Grecia, Croatia, Macedonia, Franta si
Senegal.In 2010 vanzarile Eurex au crescut cu 15% iar exporturile s-au
dublat; compania a angajat 56 de persoane.Prin numirea unui nou
director general regional, compania urmareste sa isi intareasca si
sa isi securizeze planurile de viitor. Ertan Akiş, VP Ülker Europe
& America’s declara: “Grupul Ülker International isi reafirma
planurile ambitioase de crestere a bazei regionale stabilite in
Romania. Numirea unui nou lider de top in regiune este semnalul
nostru de suport pentru investitiile in aceasta piata cu
potential.” -
Cum am ajuns cei mai rentabili si ieftini angajati din Europa
Ceata permanenta in care s-a aflat piata muncii in ultimii doi
ani, mersul pe bajbaite si speranta permanenta ca revenirea
economica e pe-aproape au facut rau companiilor si angajatilor
deopotriva. O privire in urma arata ca a avut loc o deteriorare de
neignorat a relatiei dintre angajati si angajatori, a felului cum
angajatorii se raporteaza la bani, dar mai ales a felului cum
angajatii se raporteaza la munca lor. S-a intamplat tocmai pentru
ca gestionarea a tot ceea ce tine de resursele umane dintr-o
companie s-a facut pripit si, de multe ori, fara o analiza clara a
scopului si a efectelor posibile.In 2009, criza financiara a
insemnat restructurare si reducere de costuri.
Una dintre primele masuri luate de companii a fost sa concedieze
si sa externalizeze activitati, precum calcularea si plata
salariilor, contabilitatea, intretinerea sistemelor IT sau
recrutarea de personal. Daca in 2008 rata de externalizare a
activitatilor de resurse umane era de 10%, in 2009 a crescut la 17%
si probabil ca tendinta s-a mentinut si in 2010, in conditiile in
care companiile ce ofera servicii externalizate au avut o crestere
a numarului de clienti. S-a marit si rata incetarilor involuntare
ale contractelor de munca, adica rata concedierilor. In 2008,
aceasta rata era de 1,3%, in timp ce in 2009 a urcat pana la 7,3%,
arata studiul care masoara eficienta capitalului uman, Saratoga
2010, realizat de PricewaterhouseCoopers si publicat in februarie
2011. Anul trecut a adus o stagnare sau poate chiar o scadere a
ratei concedierilor, avand in vedere ca majoritatea companiilor
incheiasera inca din 2009 planul de disponibilizari.
Una dintre criticile pe care autorii studiului le aduc
companiilor romanesti este ca nu au remodelat procesele de afaceri
si nici nu au regandit pozitia oamenilor in organizatie, preferand
sa opteze pentru cel mai putin recomandat tip de restructurare –
concedierile. Mai simplu ar fi fost, cred specialistii de la
PricewaterhouseCoopers, sa opereze miscari laterale, precum mutarea
oamenilor dintr-un departament in altul sau specializarea pentru o
arie de competenta superioara. Datele sunt relevante – in 2009,
rata promovarilor interne a scazut de la 4,8% la 1,6%, iar
recrutarile interne au ajuns si ele la un nivel minim: de la 11,1%
in 2008 la 1,3%.Totusi, se observa o scadere de 30% a ratei de fluctuatie a
personalului, ceea ce inseamna, implicit, o crestere a loialitatii
angajatilor. “Aceasta loialitate nu trebuie confundata cu o
legatura onesta intre angajat si companie. Pur si simplu este
generata de stagnarea pietei muncii si disparitia ofertelor de
angajare”, spune Lavinia Tanculescu, manager al departamentului de
consultanta in resurse umane de la PricewaterhouseCoopers. De fapt,
angajatii sunt frustrati din cauza lipsei de oportunitati de
angajare si a unei mai mari incarcari pe post, aparuta dupa ce
fiecare departament a ramas cu un numar minim de personal.
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului Saratoga
vizeaza gradul de rentabilitate a angajatilor. In Europa de Vest, o
companie care investeste un euro intr-un angajat primeste inapoi
1,16 euro. Pe tot continentul, rata de recuperare a investitiei
este de 1,17. In Romania, un angajator care investeste un euro
intr-un angajat primeste inapoi mai mult decat oriunde – 1,53 euro.
Suntem, cu alte cuvinte, printre cei mai rentabili angajati din
Europa. Rentabilitatea vine de pe urma faptului ca, raportate la
costurile totale, cheltuielile companiilor cu salariile sunt de
aproape trei ori mai mici decat in alte tari din Europa. Prin
urmare, este destul de simplu pentru angajatorii de la noi sa aiba
angajati rentabili, atata vreme cat nu investesc prea mult in
ei.
Atribuit cate unui sector de activitate in parte, indicatorul
rentabilitatii arata rezultate diferite. Spre exemplu, sectorul
bunurilor de larg consum pare sa fi fost printre cele mai afectate,
inregistrand cea mai mica rata a veniturilor pe numarul de
angajati, profituri negative, descresteri in ceea ce priveste
acordarea de bonusuri de performanta si comisioane din vanzari si
cea mai scazuta rata a rentabilitatii fortei de munca. Totusi,
angajatorii din FMCG au avut in 2009 cele mai scazute costuri cu
forta de munca – aproximativ 8.300 de euro pe an, in scadere fata
de 2008, cand o companie platea circa 11.300 de euro pe an pentru
salariile angajatilor. In acelasi sector observam cea mai ridicata
rata a fluctuatiei de personal (24%), cea mai mare rata a
recrutarilor externe (16,1%), dar si cele mai mici costuri alocate
recrutarii – circa 250 de euro pe an pentru fiecare angajat
recrutat. -
Cat vor rezista tarile bolnave ale zonei euro
Portugalia a scapat pentru moment din ghearele pietelor care-i
cereau dobanzi tot mai mari ca sa-i rostogoleasca datoriile: un
vant de schimbare venit dinspre Berlin si Bruxelles a ajutat
Lisabona sa obtina saptamana trecuta dobanzi putin sub 7% la doua
emisiuni de obligatiuni cu scadenta la patru ani (dobanda de 5,39%)
si la zece ani (dobanda de 6,71%), in valoare de 1,25 miliarde de
euro. Salvarea in extremis a Portugaliei a venit de la zvonurile ca
guvernul german va sustine propunerile Comisiei Europene de
revigorare a Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF),
fondul de 440 de miliarde de euro din care Grecia si Irlanda au
tras pana acum aproape jumatate pentru a se pune la adapost de
randamentele pantagruelice pe care investitorii le cereau ca sa le
cumpere obligatiunile suverane. Propunerile inseamna de fapt
garantii financiare extinse, adica mai multi bani din portofelul
Berlinului pentru salvarea statelor cu probleme de creditare din
zona euro.Ca Portugalia a scapat saptamana trecuta nu inseamna in mod
automat ca si miercurea aceasta, cand vrea sa stranga alte 750 de
milioane de euro de pe pietele financiare, va beneficia de acelasi
tratament; si mai greu de crezut e ca va avea acelasi noroc la
fiecare din multele licitatii pe care le mai pregateste pentru
acest an, cand trebuie sa onoreze datorii scadente de 27,7 miliarde
de euro. Iar dobanzile la care se imprumuta Lisabona, aproape de
pragul psihologic de 7% de la care Grecia si Irlanda au ajuns
direct in salonul de reanimare financiara al FMI si UE, sunt
nesustenabile pentru intreaga cantitate de datorie ce ajunge la
scadenta in urmatoarele luni.
In aceste conditii, guvernul condus de José Socrates se lauda in
fata unei audiente surde ca a reusit anul trecut sa coboare
deficitul bugetar la 7,3% din PIB (cu aproape un procent mai jos
decat estimarile initiale): dupa ce masurile de austeritate care
trebuie sa duca in 2011 deficitul la 4,6% vor fi puse in practica,
economia va scadea cu 1,3% (oricum stagnarea a fost cuvantul de
ordine in ultimul deceniu), iar credibilitatea financiara a
Lisabonei va fi pusa la indoiala si mai mult in lipsa unei plase de
siguranta din partea EFSF.In noiembrie, de altfel, Lisabona a trecut milimetric pe langa
soarta Irlandei, dobanzile la obligatiunile sale fiind pentru o
vreme tot peste pragul de 7%, ca sa scada apoi usor pentru cateva
saptamani, cat timp pietele au digerat anuntul ca Irlanda va fi
sprijinita cu 85 de miliarde de euro de Uniunea Europeana si de
Fondul Monetar International. Politicienii portughezi continua insa
sa nege cu vehementa vazuta anterior si la cabinetul grec si la cel
irlandez ca li s-ar fi cerut sa apeleze la fondul de urgenta
european sau ca ar avea nevoie de sprijin pentru a-si onora
datoriile.Informatiile de culise privind telefoane date pe firul scurt de
la Berlin si Paris pentru ca Portugalia sa ceara oficial sprijin
financiar international au inceput sa se inmulteasca dupa primele
zile ale anului, accelerate si de anuntul surprinzator al
guvernului condus de José Socrates ca devanseaza pentru aceasta
luna – si asa aglomerata in licitatii de finantare – mai multe
etape de rostogolire a unor credite scadente in acest an.De ce ar fi plauzibile aceste telefoane pe firul scurt? La fel
cum nici salvarea Irlandei nu era strict limitata la granitele
nationale, expunerile bancilor germane si britanice in sectorul
irlandez fiind consistente, si salvarea Portugaliei ar insemna de
fapt o gura de oxigen pentru Spania, la randul ei prinsa cu un grad
mare de expunere pe sectorul bancar portughez, ale carui bilanturi
din acest an vor fi serios afectate de austeritatea bugetara. Iar
despre Madrid s-a spus ca ar fi de fapt vanatul pe care-l asteapta
pietele financiare in acest an, unul suficient de mare ca sa
zdruncine serios stabilitatea EFSF.Potrivit protocolului de functionare al fondului de garantare
european, EFSF isi poate pastra ratingul maxim AAA cu conditia sa
pastreze o rezerva de cel putin 100 de miliarde de euro, or, dupa
probabila salvare a Portugaliei si posibila cerere de ajutor venita
din partea Spaniei, fondul si-ar inchide practic portile pentru
orice alta tara cu probleme, fie ea Belgia sau dolofana Italie, ale
carei datorii de 321 de miliarde de euro ce trebuie rostogolite in
acest an trezesc instinctele carnivore ale investitorilor
financiari. -
The Economist: Cele doua Parisuri ale Europei nu au fost niciodata mai indepartate
Relatiile dintre cele doua tari au fost in general pozitive de
la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007. Cel putin pana
in august, cand presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a ordonat
expulzarea a romilor care locuiesc ilegal in Franta, majoritatea
cetateni romani.Nu a trecut mult timp pana cand acuzatiile de oportunism si
chiar rasism s-au indreptat spre Franta. Dar Romania a fost atenta
sa nu faca prea multe valuri. Stia ca are nevoie de sprijin francez
pentru aderarea sa la spatiul Schengen, prevazuta in martie. Din
pacate, se pare ca tocmai asta a pierdut, comenteaza autorul,
intr-un articol cu titlul “Lasati-ne inauntru”.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Unde mergem in vacanta in 2011 (GALERIE FOTO)
De la cele doua capitale culturale europene ale anului 2011,
orasele Turku din Finlanda si Tallinn din Estonia, pana la Tripoli
din Libia sau Londra cu ocazia casatoriei printului William, iata
cateva destinatii demne de interes in anul care a inceput.
