Blog

Campania pentru alegerile din 28 noiembrie a inceput intr-o nota neasteptat de glumeata, chiar daca umorul n-a fost intotdeauna de cea mai buna calitate. 

Mai intai au fost inscrierile la Biroul Electoral Central ale candidatilor la Presedintie: din 24 de candidaturi, BEC n-a putut valida decat 12, restul formand obisnuitul grup de excentrici ai campaniilor prezidentiale – poate anul acesta inca mai excentrici decat in alti ani. Mai apoi au fost epitetele cu care s-au gratulat principalii candidati, Adrian Nastase si Traian Basescu, pornind de la deja celebrele comparatii cu ursul si iepurasul, trecand prin micile impunsaturi benigne cu ocazia intalnirilor de la mall-ul Plaza Romania sau de la balul Academiei Catavencu si ajungand la acuzatii dure. 

Nici pe ultima suta de metri a campaniei pentru alegerile prezidentiale din SUA, sondajele de opinie n-au putut releva vreun avans mai consistent al vreunuia din candidati. Cel mai important eveniment din campania electorala a ultimei saptamani a fost creat insa de mesajul televizat al teroristului Osama bin Laden, care i-a avertizat pe americani ca securitatea lor nu depinde de alegerea lui Bush sau a lui Kerry, ci de atitudinea SUA in general fata de lumea musulmana. Comentatorii au interpretat mesajul sefului Al-Qaida ca pe o sustinere fata de John Kerry, avand in vedere ca acesta a promis ca poate rezolva problema terorista altfel decat prin actiuni militare masive, cum a incercat s-o faca George W. Bush.

Ceremonia de semnare a noii Constitutii Europene, de vinerea trecuta, s-a vrut un eveniment grandios si simbolic, care sa creeze imaginea unei Uniuni Europene realmente unite. La Roma, in aceeasi cladire unde in 1957 s-a semnat Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene, s-au adunat cei 25 de sefi de state si guverne ai statelor membre, impreuna cu cei din statele aspirante la integrare – Romania, Bulgaria, Turcia si Croatia.

Evenimentul a fost insa umbrit de criza provocata prin retragerea de catre noul presedinte desemnat al Comisiei Europene, José Dur˜ao Barroso, a echipei sale de comisari, in urma opozitiei Parlamentului European fata de unii din acestia. Cel mai contestat dintre noii comisari, italianul Rocco Buttiglione, acuzat de homofobie de catre europarlamentari, a renuntat la candidatura. In discutie raman insa si alte candidaturi, contestate fie pe motiv de conflict de interese intre profilul portofoliului lor de comisari si specificul unor afaceri mai vechi in care au fost implicati, fie pe motiv de lipsa de pregatire pentru functiile lor in noua Comisie Europeana.

Deocamdata, mandatul actualei Comisii Europene, in frunte cu Romano Prodi, va fi prelungit pe o durata nedeterminata, pana ce Dur˜ao Barroso va reusi sa obtina de la sefii de state si guverne alte nominalizari, care la randul lor sa fie supuse aprobarii Parlamentului. Cancelarul german Gerhard Schröder a declarat ca spera in rezolvarea crizei in termen de doua saptamani, inainte de inceperea noii sesiuni a Parlamentului European, la 15 noiembrie. 

Grupul Rompetrol intentioneaza sa-si simplifice structura corporatista, prin unificarea retelei de distributie a carburantilor (Rompetrol Downstream) cu activitatea de rafinare (Rompetrol Rafinare – Petromidia), dupa care va trece la achizitionarea unei retele externe de distributie, printre posibilele tinte numarandu-se benzinariile Agip sau Shell. Petromidia ar avea nevoie, pentru a-si vinde produsele, de circa 500-600 de benzinarii proprii, fata de cele 200 de care dispune in prezent. La ora actuala, potrivit oficialilor grupului, Rompetrol are un grad redus de indatorare, astfel incat isi poate finanta proiectele de extindere. Anul trecut, Guvernul a permis Rompetrol Rafinare sa-si stinga datoria istorica la buget, de 603 milioane de dolari, printr-o emisiune de obligatiuni.

Conflictul de la Romania libera s-a redeschis, saptamana trecuta, dupa ce trustul de presa WAZ, actionarul majoritar al societatii „R“, a preluat conducerea ziarului. WAZ si actionarii minoritari au ales un nou Consiliu de Administratie, condus de Klaus Overbeck si care il exclude pe directorul general al ziarului, Petre Mihai Bacanu. Acesta a contestat imediat legalitatea numirii lui Overbeck, iar redactia i-a imputat germanului ca schimbarea de componenta a CA s-a facut pe motive politice.

Overbeck a dat asigurari ca nu va schimba linia editoriala, dezmintind ca ar pregati transformarea Romaniei libere intr-un tabloid. Noul presedinte al CA a spus insa ca se pregateste o relansare a ziarului, pe motiv ca, din octombrie 2002, a pierdut aproape 38% din cititori, situatie pe care Bacanu ar fi ascuns-o fata de trustul WAZ.

Contabilitatea a fost dintotdeauna o operatiune complicata si delicata, iar decizia Uniunii Europene de a cere celor 7.000 de companii listate la burse sa adopte standardele internationale de contabilitate (IAS) pana la 1 ianuarie 2005 o va face si mai dificila, considera The Economist.

Revista franceza L’Express saluta, intr-un articol din ultimul numar, „regasirea memoriei“ in Romania, prin renuntarea la tacerea de pana acum in privinta persecutiei evreilor in epoca maresalului Ion Antonescu. Fenomenul persecutarii evreilor nu a avut aceeasi intensitate in Romania ca in alte tari, insa pana nu de mult, scrie revista, oficialitatile au avut o anume rezerva in a discuta despre problema deportarii evreilor din Romania in timpul ultimului razboi mondial. 

De anul acesta, insa, autoritatile romane au decretat ziua de 9 octombrie ca data la care se va comemora in fiecare an Holocaustul in Romania. Ziua marcheaza inceputul deportarii in Transnistria a 250.000 de evrei din Romania. In paralel, o comisie internationala condusa de Elie Wiesel, detinator al premiului Nobel pentru pace, va realiza la mijlocul lui noiembrie un raport despre istoria Holocaustului in Romania. 

L’Express il citeaza pe scriitorul Andrei Oisteanu, care spune ca „prea des, politicienii romani au minimalizat deportarile, pentru a nu-i deranja pe cei pentru care Antonescu ramane un erou fiindca a eliberat tara de ocupatia sovietica“. Revista aminteste si de controversa internationala generata de comentariile de anul trecut ale presedintelui Ion Iliescu, care a relativizat importanta deportarilor de evrei din Romania. Acum, lectia pare sa fi fost invatata de autoritatile romane, conchide publicatia franceza.

Un scandal mai putin obisnuit a starnit, saptamana trecuta, initiativa Coalitiei pentru un Parlament Curat (CPC) de a publica o lista cu 110 politicieni de la PSDaPUR si 12 de la Alianta PNL-PD care, in opinia organizatiei, nu corespund criteriilor de integritate morala cerute de societatea civila. Printre acestia figureaza Nicolae Vacaroiu, Rodica Stanoiu, Mircea Geoana, respectiv Paul Pacuraru si Stelian Dutu.

PSD a replicat imediat ca publicarea listelor reprezinta un atac politic al Aliantei la adresa sa, pe motiv ca unul dintre cei care conduc CPC (care cuprinde mai multe organizatii ale societatii civile) este Alina Mungiu-Pippidi (foto), cunoscuta pentru vederile sale de dreapta. „Doi barbati, copresedintii Traian Basescu si Calin Popescu-Tariceanu, se ascund dupa fustele unei femei“, a apreciat Titus Corlatean, purtatorul de cuvant al PSD. 

Candidatii Uniunii PSD+PUR care se considera calomniati de CPC au anuntat ca vor intenta actiuni in justitie impotriva autorilor listei, considerand ca demersul cu pricina contrazice dreptul constitutional al cetatenilor de a fi alesi.