Din decembrie si pana acum, adica de cand au fost lansate in
dezbatere publica propunerile pentru noul Cod al muncii, disputele
eterne dintre patronate, oameni de afaceri si ministerul de resort
au escaladat pana intr-un punct in care divergentele de opinii si
interese au ajuns sa para ireconciliabile.
Sindicalistii poarta, ca intotdeauna, mesajul angajatilor si
spun ca propuneri precum extinderea programului de munca, de la o
medie de 40 de ore pe saptamana pana la 48 de ore pe saptamana
(pentru un interval de nu mai mult de trei luni consecutiv),
relaxarea procedurilor in ceea ce priveste concedierile sau
extinderea perioadei de proba nu vor face decat sa anihileze orice
elan din partea salariatilor. Ba mai mult, angajatorii vor incepe
un lung sir de abuzuri, cu atat mai mult acum cand au nevoie de
oameni care sa munceasca pe branci ore cat mai multe, pe bani cat
mai putini si fara obiectii. Frustrarea la locul de munca sau
mutarea frecventa de la o companie la alta sunt acuzate ca ar
deveni, de asemenea, fenomene larg raspandite odata ce companiile
vor prefera sa angajeze oameni cu precadere pentru perioade de timp
determinate.
Majoritatea oamenilor de afaceri, inclusiv investitorii straini,
spun ca, dimpotriva, legislatia actuala a protejat excesiv
angajatii, iar asta a daunat afacerilor, ceea ce, in ultima
instanta, s-a rasfrant tot asupra celor ce munceau in companie, dar
si asupra perspectivei somerilor de a-si gasi de lucru. In plus,
sustin ei, a venit vremea pentru o piata cu adevarat competitiva,
unde productivitatea sa fie stimulata cu adevarat. De altfel, o
buna parte dintre propunerile de schimbare au venit chiar din
partea Consiliului Investitorilor Straini si a Camerei de Comert
Romano-Americane. Reprezentantii acestora nu si-au propus doar sa
regleze dezechilibrele din relatia angajat-angajator, ci si sa
majoreze investitiile in crearea de noi locuri de munca, odata ce
legislatia va deveni mai prietenoasa cu angajatorii.
“Va pot confirma din experienta personala ca marile companii
ezita sa ruleze afaceri in Romania pentru ca legislatia muncii este
extrem de rigida si asta le poate crea o serie de pierderi
importante, cauzate, spre exemplu, de incapacitatea de gestionare a
angajatilor neperformanti”, sustine Roxana Tesiu, directorul de
resurse umane al Wipro, companie cu 850 de angajati, care activeaza
pe piata serviciilor externalizate. Pana acum, adauga ea, singurul
nostru avantaj competitiv a fost costul fortei de munca, sensibil
mai mic decat in alte tari. Pentru ca puteau face economie la acest
capitol, erau companii din afara care externalizau in Romania sau
investitori care alegeau sa-si mute afacerile aici. Piedicile
intalnite ulterior atunci cand trebuia sa gestioneze contractele de
munca ii nemultumeau insa.
Dincolo de modificarile propriu-zise, sindicatele si o parte
dintre patronate (initial Alianta Confederatiilor Patronale,
ulterior doar UGIR-1903) contesta si implicarea Consiliului
Investitorilor Straini si a Camerei de Comert Romano-Americane, pe
motiv ca aceste doua entitati nu sunt parteneri sociali, deci nu ar
trebui sa fie consultate. Din acest punct de vedere, ramane o
dovada de diplomatie aproape incredibila faptul ca sindicatul de la
Dacia a scos saptamana trecuta in strada 10.000 de oameni care sa
protesteze contra noului proiect de Cod al muncii, dar in acelasi
timp fara a avea niciun repros la adresa patronatului francez de la
Renault, desi actualul sef al Dacia, Jérôme Olive, este membru in
consiliul de conducere al Consiliului Investitorilor Straini, care
si-a exprimat nu o data deschis punctul de vedere asupra
“flexibilizarii” pietei muncii.
In sprijinul lor, contestatarii noului Cod au invocat
concluziile intalnirii de saptamana trecuta cu reprezentantii FMI
si ai Organizatiei Internationale a Muncii, care au declarat ca nu
sustin ca o reglementare atat de importanta pentru viitorul
relatiilor de munca sa fie adoptata in pofida dorintei partenerilor
sociali si cu riscul de a creste in continuare tensiunile din
societate. Ministrul de resort, Ioan Botis, a promis oricum ca
ministerul va prelua cateva dintre propunerile sindicatelor la
modificarea legislatiei, printre care stagiatura introdusa la
debutul in cariera sau reabilitarea dupa sase luni a angajatului cu
sanctiuni disciplinare. Pe de alta parte insa, ministrul a insistat
ca nu va renunta la propunerile legate de prelungirea perioadei de
proba, a preavizului sau a duratei contractelor pe termen
determinat. De asemenea, va fi mentinuta si propunerea privind
aplicarea contractelor colective de munca la un intreg sector doar
daca este semnat de cel putin jumatate dintre cei acoperiti de
acest contract.
