BusinessMagazin

Blog

  • Distrugere creativa

    Dar pe mine stiti ce ma ingrozeste? Faptul ca domnul Traian
    Basescu are asemenea spaime si ca nu le trateaza cum trebuie. Din
    perspectiva si cu prerogativele de jucator, asa cum ne-a obisnuit
    in ultimii ani. Dintr-o cu totul alta perspectiva, sunt tentat sa
    spun ca nu are a se teme – criza nici nu a plecat, deci nici nu se
    poate intoarce, indiferent de cifrele pe care Guvernul se
    pregateste sa le fluture in curand – o crestere de zero virgula
    ceva nu inseamna nimic mai mult decat ca am atins fundul
    prapastiei, dar ca vom ramane acolo in lipsa unor masuri complete
    si coerente de incurajare a afacerilor.

    Si criza nici nu va pleca, pentru ca situatia Romaniei este in
    prezent complet decuplata de restul Europei sau al lumii. Ma uit in
    jur si constat ca detasarea de care vorbesc este o constanta –
    ignoram cu voiosie sau din tampenie cam tot ce se intampla in lumea
    larga, tendinte, modele, schimbari. Sigur ca exista persoane
    conectate, sigur ca exista compartimente de analiza care stiu pe ce
    lume traiesc, exista multinationale si reclame si publicatii si
    internet. Dar conectarea si analizele si reclamele si publicatiile
    si internetul nu deschid mintile oamenilor, si aici e problema.

    Sa le luam pe rand. Se schimba Codul muncii. Sper sa nu mai fie
    altcineva in afara domnului Boc care sa spere ca o astfel de
    modificare va determina investitorii sa stea la coada in Vama Bors.
    O modificare a legislatiei muncii poate cel mult sa completeze un
    pachet de masuri in masura sa atraga investitii; aceasta pentru ca
    insasi centrul de interes al lumii investitionale se schimba, se
    deplaseaza catre Asia, fie ea chiar afectata de radiatii. Un pachet
    de masuri am gasit, de exemplu, la ministrul britanic al finantelor
    George Osborne: reducerea impozitului pe profit in etape timp de
    patru ani, dar si impozitarea suplimentara a bancilor, reducerea
    taxelor pe carburanti, cresterea varstei de pensionare, impozitarea
    suplimentara a veniturilor mari, sprijin la acordarea unor credite,
    taxarea viciului, alaturi de o surpriza, taxarea exceptionala a
    marilor companii petroliere din Marea Nordului cu circa 2 miliarde
    de lire sterline. Osborne a precizat ca va urmari cu ochi de soim
    pretul carburantilor, pentru a preveni transferul taxei in pretul
    platit de soferi. Nu stiu ce efect vor avea masurile cancelarului,
    el sustine ca ajuta consumatorii si usureaza viata IMM-urilor, in
    timp ce companiile petroliere au anuntat ca noua taxa inseamna
    pentru ele reduceri de locuri de munca. Dar vad un program coerent
    pe care un politician si-l asuma, cu multe masuri pe care le percep
    drept logice si bine intentionate.

    Nu vad in Romania o singura idee pentru dezvoltarea industriei,
    a productiei, cu toate ca steaua economiei romanesti a fost
    sustinuta in ultima perioada nu de turism sau servicii, ci de
    exporturi. De oameni care au luat metalul, l-au topit, l-au
    transformat in piese auto, au facut automobile si le-au exportat.
    Este reteta care a permis Germaniei sa iasa din criza mult mai
    repede decat restul statelor lumii si sa devina, de voie, de
    nevoie, sustinatoarea bajbaielilor europene de asa-zisa
    reconstructie. Si retineti, este vorba de aceeasi Germanie care nu
    cu mult timp in urma era afectata de somaj si crestere economica
    timida, in timp ce Spania sau Irlanda erau pe creasta valului. Iar
    acum nemtii au devenit, dupa cum bine spunea Time, China Europei,
    jucand, practic, invers decat China: unii produc ieftin si prost,
    altii scump, dar foarte bun, unii investesc in oameni, iar altii in
    cladiri; muncitorii germani au acceptat reducerea salariilor, dar
    au primit garantii ca isi vor pastra locurile de munca pana in
    2013.

    Nu vad o idee pentru dezvoltarea clasei de mijloc, in afara
    banilor primiti de tinerii antreprenori. Si statisticile
    companiilor indica o injumatatire, in cei trei ani de criza, a
    acestei categorii atat de importante pentru economia si societatea
    unei natii.

    In 1995 Japonia a fost lovita de un cutremur catastrofal, care a
    distrus Kobe, al saselea port al lumii atunci si un important
    centru industrial. Pagubele au fost estimate la 100 de miliarde de
    dolari si predictiile care indicau ani buni pentru recuperare si
    reconstructie nu au intarziat sa apara. Un singur an de zile mai
    tarziu portul revenise la viata si dupa numai un an si trei luni
    industria se situa la 98% din valoarea anterioara cutremurului.
    Este un model de “distrugere creativa” care se regaseste in cazul
    mai tuturor cataclismelor naturale care lovesc nu numai natii
    harnice precum japonezii, ci oriunde pe glob. Chiar si in Romania,
    daca socotim ca am trecut de o etapa de distrugere care ar putea
    descatusa energii creative.

    Culmea este ca presedintele Basescu are dreptate cand vorbeste
    ca trebuie responsabilitate si putina solidaritate. Chestiunea este
    ca domnia sa trebuie, jucator fiind, sa induca in societate
    germenii responsabilitatii si solidaritatii.

  • Scrisul de mana

    Imi petrec aproape toata ziua in fata computerului si obiectele
    pe care le ating cel mai des sunt mausul si claviatura. Scriu mult,
    cel mai adesea programe, din cand in cand cate un articol. Aproape
    ca mi-am pierdut deprinderea scrisului de mana, dar am mereu un pix
    la indemana. De obicei il folosesc cand vorbesc la telefon: notez
    la intamplare intr-o agenda nume, numere de telefon, date, adrese
    (sau desenez o schema cand o adresa este de genul “a doua la
    dreapta de la semafor spre Brasov”) si cateva cuvinte cheie cum ar
    fi “instalator” sau “RCA”. In astfel de situatii, claviatura si
    mausul nu sunt de nici un folos. Daca e ceva cat de cat important,
    transcriu notele intr-un program numit EverNote, dar scrisul de
    mana este de neinlocuit. La fel se intampla la cate-o discutie sau
    sedinta si este oarecum frustrant ca nu pot sa notez direct pe
    computer, pentru ca acolo ajung in cele din urma toate aceste
    notite.

    Exista oare solutii pentru acest mic inconvenient? Pe vremuri am
    folosit un Palm Pilot, care-mi permitea sa scriu de mana cateva
    note cu un creion special si totul era transpus imediat in format
    text. Era util in diverse situatii, dar nu in toate: se putea scrie
    doar intr-o zona, iar semnele pe care le recunostea erau uneori
    bizare, deoarece trebuia trasate dintr-o singura linie. Prin 2004,
    o firma suedeza numita Anoto a inventat o tehnologie ingenioasa
    prin care hartia era transformata intr-un soi de “dispozitiv” de
    intrare cu ajutorul unui stilou special ce memora totul si putea
    trimite prin Bluetooth informatia spre telefonul mobil si de-aici
    spre un computer. Metoda este folosita cu succes in diverse domenii
    (in special medicina si farmacie), dar nu a atins masa critica
    necesara pentru a o impune.

    Domeniul numit “pen computing” are o istorie surprinzator de
    lunga, primul brevet in domeniu fiind acordat in 1888 pentru o
    metoda de “capturare” a scrisului, urmat in 1915 de primul brevet
    pentru recunoasterea scrisului de mana. In 1945, Vannevar Bush isi
    imagina sistemul Memex (stramosul hipertextului), care urma sa se
    bazeze pe recunoasterea scrisului. Au existat numeroase realizari
    (printre care PenPoint SO de la GO Corp, Newton de la Apple,
    Windows for Pen Computing de la Microsoft) si cu toate acestea nici
    Apple iPad si nici Motorola Xoom nu dispun de posibilitatea de a
    lua notite de mana.

    In urma cu vreo doi ani am publicat in aceasta pagina un articol
    (“Exercitiu de imaginatie” – mai 2009) in care incercam sa-mi
    imaginez computerul perfect si s-a nimerit sa fie foarte asemanator
    cu ceea ce mai tarziu a adus iPad, cu o diferenta majora: la
    nivelul functiilor importante, eu puneam notitele de mana si
    recunoasterea scrisului imediat dupa interactiunea prin gesturi.
    Tablete specializate (e drept, cu raspandire limitata) au existat
    si inainte de iPad, iar principala lor calitate era tocmai
    posibilitatea de a lua notite de mana. Pentru medicul aflat la
    patul bolnavului, important este sa obtina imediat istoricul si sa
    noteze evolutia cu scrisul lui ilizibil, nu sa piarda vremea cu
    tastatura virtuala. Pentru un student sau elev, tabletele actuale
    sunt inutile la un curs. Executivii din companii ar vrea poate si
    ei sa noteze cate ceva in nenumaratele lor sedinte si intalniri de
    afaceri. Desigur, se poate inregistra audio sau chiar video, dar
    notitele proprii sunt de neinlocuit.

    In fine, se pare ca toate necazurile se vor sfarsi curand,
    deoarece tableta HTC Flyer va fi dotata cu un “creion” si cu
    aplicatii care sa-l puna in valoare. De fapt este vorba de o
    tehnologie numita Scribe, care va fi deschisa pentru terti
    dezvoltatori ce folosesc platforma Android, astfel incat pe langa
    Sketchbook si Notes – aplicatiile care echipeaza nativ HTC Flyer –
    este posibil sa apara in curand si altele. Sketchbook este cu
    adevarat spectaculoasa, deoarece este capabila sa mixeze notitele
    cu inregistrari audio si poate sa redea acest mixaj in ordine
    temporala. Mai mult, notitele pot fi sincronizate cu EverNote, o
    aplicatie care stocheaza totul intr-un “cloud”. Insa posibilitatile
    sunt mai largi: de exemplu, se pot face marcaje si notite intr-o
    carte sau se pot desena mustati pe o poza.

    Inca nu este perfect. Scribe nu se potriveste perfect peste
    Android, care a fost conceput mai degraba pentru gesturi, asa ca
    uneori apar conflicte. Insa pasul a fost facut si sunt sigur ca
    ceilalti producatori il vor imita si poate vor aduce imbunatatiri.
    Competitia este acerba si orice functionalitate utila valoreaza
    enorm.

  • Romania in Wikileaks. Basescu: Nu ma faceti sa dau drumul la aceste dosare in public

    “Pe 17 februarie, presedintele Basescu a convocat de urgenta «a
    Justice Summit» la Palatul Cotroceni pentru a aproba un plan de
    actiuni care sa trateze reformele din sectorul justitiei.
    Intalnirea i-a adus impreuna pe ministrul Justitiei Predoiu,
    procurorul general Kovesi, seful DNA Morar, seful ANI Macovei,
    presedintele Senatului Mircea Geoana, presedintele Camerei
    Deputatilor Roberta Anastase, presedintele comisiei juridice Daniel
    Buda, presedintele CSM Virgil Andreies si vicepresedintele CSM
    Bogdan Licu”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cuptorul Franke din Romania inca mai coace

    Bucataria devine tot mai mult centrul casei si locul unde se
    petrece cel mai mult timp. Nu neaparat in sensul de a gati, ci de a
    petrece mai mult timp cu familia, indiferent ca sunt bucatarii
    inchise sau parte a livingului. Pe asta se bazeaza oficialii Franke
    Romania cand prognozeaza o crestere cu 10% a afacerilor in 2011.
    Afacerile companiei au scazut cu 5% anul trecut, de la 46,4
    milioane de lei la 42,7 milioane lei. “Cel mai greu moment a fost
    sa constientizam gravitatea situatiei economice, faptul ca este cu
    adevarat criza si ca ne-a atins si pe noi”, explica Florin
    Porojan-Gheaja.

    Managerul face trimitere la deciziile de crestere a TVA si de
    reducere a salariilor din vara lui 2010, moment in care evolutia
    afacerilor era peste cea a anului anterior. Dar dupa masurile
    impuse de Guvern s-a resimtit o puternica stagnare a cererii. Cu
    vanzarile diminuate, motivele de bucurie ale celor de la Franke
    dupa doi ani de criza sunt cota de piata pe zona de mobilier de
    bucatarie, care a ajuns la peste 50% in 2010, si scaderea mai mica
    decat linia pietei. Mai exact, dupa o restrangere de 40-42% in
    2009, piata a mai scazut cu 12% in anul urmator, fiind estimata la
    40-45 de milioane de euro in 2011.

    Investitii de 100.000 de euro sunt prognozate in perioada
    urmatoare pentru deschiderea a inca 13 showroom-uri, fata de 12,
    cate sunt in prezent. Momentul ales are de-a face cu strategia
    companiei, iar estimarile de crestere a vanzarilor au de-a face
    tocmai cu extinderea retelei. “Piata de acum este mult mai stabila
    decat in trecut, consumatorul a devenit mult mai educat si, mai
    mult decat atat, partea de incorporabile din totalul pietei de
    electrocasnice e pe un trend crescator”, explica managerul Franke.
    Romania se afla sub nivelul mediu european si tocmai decalajul va
    fi motorul avansului cifrei de afaceri.

    Din totalul veniturilor Franke Romania, 95% reprezinta vanzarile
    prin intermediul retelei de aproximativ 300 de parteneri si 5% prin
    showroom-urile proprii, situate in principalele orase din tara.
    Produsele sunt fabricate in cea mai mare parte in Italia. Revenirea
    pietei de sisteme incorporabile pentru utilarea bucatariei va
    depinde mult si de redresarea segmentului de real estate, dat fiind
    ca, in 2010, majoritatea achizitiilor s-au concentrat pe renovarea
    bucatariilor deja existente. “Estimez ca o crestere a pietei
    imobiliare va aduce un plus important afacerilor noastre, cele doua
    fiind businessuri complementare”, conchide Porojan-Gheaja.

  • Cine este mostenitorul H&M – imperiul de 47 de miliarde de dolari cu peste 2.200 de magazine

    Cand coboara alert scarile din magazinul H&M din AFI intr-un
    costum gri slim fit din colectia firmei de anul trecut, Karl-Johan
    Persson pare la prima impresie un model angajat de companie pentru
    promovare, o contrapartida pentru Giselle Bundchen, imaginea
    H&M. Nu isi arata deloc cei 35 de ani pe care biografia sa
    spune ca ii are.

    Nu isi arata nici veniturile sau familia din care provine. Tatal
    sau, Stefan Persson, este cel mai bogat om din Suedia si al
    treisprezecelea cel mai bogat om din lume, care, dupa 20 de ani de
    conducere a lantului de retail, in 1998, a renuntat la functia
    executiva, fiind inlocuit de un senior din companie. Analistii au
    comentat atunci ca urmasii fondatorului H&M se vor indeparta de
    la conducerea lantului de retail, dat fiind ca asa se intampla in
    cazul celor mai multe afaceri de familie. Insa, in doar cativa ani
    de la iesirea lui Stefan Persson din pozitia de CEO, fiul sau cel
    mare, Karl-Johan, intra in companie in cadrul departamentului de
    extindere, iar in 2009 ii ocupa locul in fruntea H&M.

    In urma cu trei ani, Karl-Johan Persson se pregatea pentru
    preluarea pozitiei de CEO in 2009 si, ca sef al departamentului de
    extindere a companiei, testa piete pe care urma sa extinda H&M.
    Stia ca are o miza de bifat in istoria familiei: bunicul sau a
    fondat si a consolidat compania, iar tatal sau a facut din ea
    numarul unu in comertul european de moda, intrand si pe piata din
    Statele Unite. Rolul lui Karl-Johan este acum de a merge spre Est
    si de a cuceri toata zona in curs de dezvoltare incepand cu Europa
    de Est pana in Asia si poate chiar in emisfera sudica.

    “Am mai fost in Romania, in 2008”, povesteste acum Karl-Johan
    Persson din mijlocul primului magazin deschis de companie in
    Bucuresti, in AFI Palace Cotroceni: “Am venit sa vad ce centre
    comerciale sunt aici si ce oportunitati de deschidere de magazine
    ar exista. Mi s-a parut inca de atunci o piata interesanta si am
    pus-o pe lista de deschideri viitoare, dar de atunci pana acum
    piata s-a maturizat mult si astfel am putut sa deschidem si mai
    multe magazine decat am fi vrut initial”.

    Din 2008 pana in 2011, piata de moda din Romania s-a schimbat
    intr-adevar destul de mult: modelul vesticilor specializati in fast
    fashion a dus deja la scaderea semnificativa a cotei de piata a
    celor care in urma cu cativa ani faceau regulile in comertul local
    de moda. Astfel, o parte din retailerii locali care erau in 2008 in
    plin avant au inceput sa scada o data cu venirea crizei (precum
    Rafar, divizia fashion a RTC), sa isi incetineasca cresterea
    (precum Elmec sau Staff Collection) sau sa aiba probleme financiare
    (precum Leonardo, fostul lider al pietei). Au aparut insa liderii
    mondiali ai comertului de haine, Inditex, care au renuntat la
    franciza de pe piata locala si au inceput o expansiune agresiva,
    trecand pe locul intai al pietei in functie de venituri (atingand
    afaceri de 100 de milioane de euro in 2010 cu 51 de magazine).

    Pe o piata in crestere si care abia s-a obisnuit cu magazinele
    de format mare (peste 1.500 mp, model pe care il practica atat
    Inditex, cat si C&A, Next sau New Yorker, prezente pe piata din
    Romania), H&M va intra din 2011 direct cu 8 magazine. “Este un
    record pentru H&M faptul ca deschidem 8 magazine din primul
    an”, spune Karl-Johan Persson, precizand ca de obicei compania
    deschide in primul an doua-trei magazine, pentru a testa piata. “Nu
    exista o alta piata unde am deschis opt magazine in primul an.

    Dar aici este special, pentru ca oamenii de la echipa de
    expansiune cred mult in Romania: sunt foarte multe spatii bune si
    un public foarte constient cand vine vorba de ultimele tendinte in
    moda. De aceea am decis sa intram in forta”, explica Karl-Johan
    Persson. Chiar daca nu vorbeste deloc despre cifre – invocand
    faptul ca H&M este o companie listata (la bursa de la
    Stockholm) -, CEO-ul H&M admite ca va urma o expansiune a
    retelei, care va tine cont si de rezultatele primului an de
    functionare.

    “Credem ca este un potential foarte mare in Romania, ne uitam
    continuu catre spatii noi si discutam posibilitati de extindere,
    dar nu putem spune cate vom deschide. Cu siguranta insa Romania va
    deveni o piata importanta pentru companie”, spune Carlos Duarte,
    country managerul companiei in Romania, care s-a ocupat de lansarea
    brandului pe plan local.

  • Probleme in paradis: statisticile Poloniei privind PIB si deficitele ar putea fi gresite

    Ca urmare, tot peisajul se schimba: deficitul bugetar si de cont
    curent in PIB ar avea ponderi de circa 7-8% in PIB, iar datoria
    s-ar situa probabil peste nivelul de 55% din PIB. Efectul,
    apreciaza Gronicki, este punerea in discutie a tuturor datelor
    privind PIB din 2004 incoace, de la intrarea in UE, si deteriorarea
    inevitabila a increderii investitorilor, siliti sa vada ca Polonia
    nu e deloc economia-model pe care au crezut-o.

    “In balanta de plati, in categoria de erori si omisiuni, exista
    sume mari care duc la un deficit de 4% din PIB. Daca ele sunt
    cauzate de importuri subestimate, atunci deficitul comercial si al
    serviciilor e mai mare si in consecinta si deficitul de cont curent
    e mai mare. O astfel de situatie i-ar face pe investitorii
    financiari sa-si schimbe felul cum vad Polonia si ar avea impact
    asupra estimarilor privind PIB, cu toate implicatiile –
    supraestimarea PIB, subestimarea datoriei si a deficitului”, a
    declarat Gronicki pentru Reuters.

    Lars Christensen, analist al Danske Bank, noteaza ca numai
    Polonia si Romania, dintre toate statele UE, nu raporteaza datele
    macroeconomice conform cu standardele contabile ale Eurostat
    (ESA95), aratand ca problema Poloniei cu “erorile si omisiunile”
    din statistici dateaza din 2004, de la aderarea la UE. “Am putea
    avea brusc situatia in care Polonia sa aiba de fapt ambele deficite
    in 2010, cel bugetar si cel de cont curent, aproape de 10%, in
    contrast flagrant cu perceptia generala a pietelor despre aceasta
    tara ca destinatie de investitii de calitate”, afirma
    Christensen.

  • Concurs de motiuni contra Guvernului: trei de la PNL, una de la PSD

    La randul sau, PSD va depune acesta saptamana la Senat o motiune
    simpla la adresa ministrului educatiei, Daniel Funeriu, in semn de
    protest fata de situatia cadrelor didactice din judetele Suceava si
    Botosani, care nu si-au primit majorarile salariale castigate in
    instanta.

    Data fiind firava majoritate pe care se poate baza Guvernul in
    camera superioara, e posibil ca demersul PSD sa reuseasca, desi
    motiunile simple nu au caracter imperativ pentru membrii
    Executivului.

  • Boala cronica a parlamentarilor: chiulul

    Absenta senatorilor din arcul guvernamental a facut si ca o
    serie de ordonante de urgenta sa nu poata fi adoptate, printre
    acestea cele referitoare la cardul national de asigurari de
    sanatate, alocatia privind sustinerea familiei, precum si
    prelungirea pana la 31 decembrie 2011 a termenului de recalculare a
    pensiilor militarilor pentru care nu s-au identificat documentele
    necesare.

    Batalia finala se va da insa in perioada urmatoare la Camera
    Deputatilor, forul decizional in cazul tuturor acestor acte
    legislative.

  • Ajunge euro la 4 lei?

    In realitate, bancii centrale, martora la vanzarile de lei ale
    investitorilor de pe piata, nu-i convine catusi de putin o
    apreciere brusca si brutala, nu numai fiindca aceasta loveste
    exporturile, dar si fiindca BNR n-a incurajat niciodata
    volatilitatea, periculoasa pentru economie si cand leul creste, si
    cand scade. Faptul a fost subliniat si de Cristian Popa,
    viceguvernatorul BNR, care a declarat intr-un interviu pentru
    Reuters ca BNR “ramane preocupata” de posibilitatea unei
    volatilitati excesive a cursului, “daca aceasta ar avea loc”.

    Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING, considera
    ca o interventie a BNR prin cumpararea de euro, pentru a limita
    aprecierea, ar fi probabila la un nivel de 4,05-4,10 lei/euro si
    “foarte probabila” daca s-ar ajunge la 4 lei/euro. “Este greu de
    crezut ca se va ajunge la 4 lei/euro, dar nu exclus. Un leu prea
    puternic ar sfarsi prin a afecta exporturile, dar aceasta s-ar
    intampla oricum doar in a doua jumatate a anului”, considera
    Chidesciuc.

    Analistul ING estimeaza ca o depreciere treptata a leului fata
    de euro va avea loc doar incepand cu luna iulie sau ulterior, cand
    inflatia este asteptata sa scada gratie efectului de baza legat de
    faptul ca anul trecut TVA a fost majorata in iulie. Totusi,
    Chidesciuc nu crede ca BNR va fi dispusa sa permita deprecieri
    ample ale leului, avand in vedere ca acestea ar stimula inflatia si
    ar creste totodata si asteptarile privind inflatia.

  • Cazul Severin repune in discutie criteriile de integritate in PDL

    Toate semnele ultimelor zile au aratat ca europarlamentarul fost
    socialist va demisiona cat de curand din functie, in conditiile in
    care a pierdut nu doar sprijinul politic al grupului socialistilor
    europeni, dar si pe cel al presedintelui Parlamentului European,
    Jerzy Buzek. Severin a refuzat toata saptamana sa urmeze exemplul
    celorlalti doi colegi din PE care au demisionat dupa ce au fost
    acuzati de saptamanalul Sunday Times ca au cerut bani pentru a
    depune amendamente la legislatia europeana.

    Pentru dreapta politica, in special cea romaneasca, problemele
    lui Severin (si care pot ajunge la DNA, intrucat prejudiciul este
    mai mare de 10.000 de euro) au venit de minune, insa momentul a
    fost speculat doar de europarlamentarul Monica Macovei – rival
    politic al lui Adrian Severin inca din 2005 pe probleme de
    integritate si anticoruptie, care a fost foarte activa in a cere
    aplicarea unor criterii etice mai stricte pentru functia de
    europarlamentar. Dat fiind ca nici in propriul partid Macovei nu a
    avut succes cu acelasi tip de propuneri, desi unii comentatori au
    profitat de ocazie ca sa aduca din nou in atentia PDL criteriile de
    integritate, ramane de vazut daca va reusi sa le repuna in discutie
    dupa o eventuala decizie in privinta lui Severin a Parlamentului
    European sau, daca va fi cazul, a PSD.