La randul sau, PSD va depune acesta saptamana la Senat o motiune
simpla la adresa ministrului educatiei, Daniel Funeriu, in semn de
protest fata de situatia cadrelor didactice din judetele Suceava si
Botosani, care nu si-au primit majorarile salariale castigate in
instanta.
Data fiind firava majoritate pe care se poate baza Guvernul in
camera superioara, e posibil ca demersul PSD sa reuseasca, desi
motiunile simple nu au caracter imperativ pentru membrii
Executivului.
Absenta senatorilor din arcul guvernamental a facut si ca o
serie de ordonante de urgenta sa nu poata fi adoptate, printre
acestea cele referitoare la cardul national de asigurari de
sanatate, alocatia privind sustinerea familiei, precum si
prelungirea pana la 31 decembrie 2011 a termenului de recalculare a
pensiilor militarilor pentru care nu s-au identificat documentele
necesare.
Batalia finala se va da insa in perioada urmatoare la Camera
Deputatilor, forul decizional in cazul tuturor acestor acte
legislative.
In realitate, bancii centrale, martora la vanzarile de lei ale
investitorilor de pe piata, nu-i convine catusi de putin o
apreciere brusca si brutala, nu numai fiindca aceasta loveste
exporturile, dar si fiindca BNR n-a incurajat niciodata
volatilitatea, periculoasa pentru economie si cand leul creste, si
cand scade. Faptul a fost subliniat si de Cristian Popa,
viceguvernatorul BNR, care a declarat intr-un interviu pentru
Reuters ca BNR “ramane preocupata” de posibilitatea unei
volatilitati excesive a cursului, “daca aceasta ar avea loc”.
Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING, considera
ca o interventie a BNR prin cumpararea de euro, pentru a limita
aprecierea, ar fi probabila la un nivel de 4,05-4,10 lei/euro si
“foarte probabila” daca s-ar ajunge la 4 lei/euro. “Este greu de
crezut ca se va ajunge la 4 lei/euro, dar nu exclus. Un leu prea
puternic ar sfarsi prin a afecta exporturile, dar aceasta s-ar
intampla oricum doar in a doua jumatate a anului”, considera
Chidesciuc.
Analistul ING estimeaza ca o depreciere treptata a leului fata
de euro va avea loc doar incepand cu luna iulie sau ulterior, cand
inflatia este asteptata sa scada gratie efectului de baza legat de
faptul ca anul trecut TVA a fost majorata in iulie. Totusi,
Chidesciuc nu crede ca BNR va fi dispusa sa permita deprecieri
ample ale leului, avand in vedere ca acestea ar stimula inflatia si
ar creste totodata si asteptarile privind inflatia.
Toate semnele ultimelor zile au aratat ca europarlamentarul fost
socialist va demisiona cat de curand din functie, in conditiile in
care a pierdut nu doar sprijinul politic al grupului socialistilor
europeni, dar si pe cel al presedintelui Parlamentului European,
Jerzy Buzek. Severin a refuzat toata saptamana sa urmeze exemplul
celorlalti doi colegi din PE care au demisionat dupa ce au fost
acuzati de saptamanalul Sunday Times ca au cerut bani pentru a
depune amendamente la legislatia europeana.
Pentru dreapta politica, in special cea romaneasca, problemele
lui Severin (si care pot ajunge la DNA, intrucat prejudiciul este
mai mare de 10.000 de euro) au venit de minune, insa momentul a
fost speculat doar de europarlamentarul Monica Macovei – rival
politic al lui Adrian Severin inca din 2005 pe probleme de
integritate si anticoruptie, care a fost foarte activa in a cere
aplicarea unor criterii etice mai stricte pentru functia de
europarlamentar. Dat fiind ca nici in propriul partid Macovei nu a
avut succes cu acelasi tip de propuneri, desi unii comentatori au
profitat de ocazie ca sa aduca din nou in atentia PDL criteriile de
integritate, ramane de vazut daca va reusi sa le repuna in discutie
dupa o eventuala decizie in privinta lui Severin a Parlamentului
European sau, daca va fi cazul, a PSD.
Personajele prezentei carti sunt Lucy Lombard, Autumn, Nadia si
Chantal. Niste femei cu biografii si caractere diferite, dar
iluminate de o uriasa pasiune comuna: dragostea pentru ciocolata.
Dupa ele, miraculosul produs dulce poate vindeca orice si pe
oricine. Nu oricine insa poate intra in sanctuarul pe care si l-au
inventat – “The Chocolate Lovers Club”, un spatiu al intalnirilor
secrete unde se ridica zilnic ofrande zeitei Ciocolata, un spatiu
unde se deapana intrigi familiale, ciudatenii personale si barfe
spumoase si unde se pun la cale razbunari nu tot atat de dulci
precum ciocolata.
Carole Matthews, “Clubul iubitoarelor de ciocolata”, Editura Allfa,
Bucuresti, 2010
Dupa ce si-a infrant dusmanii, Conan a devenit noul rege al
insulei Toraigh, a instaurat o perioada de calm si de prosperitate
si s-a casatorit cu frumoasa druida Gwynedd. In decursul unei
vanatori agitate de tot soiul de intamplari bizare, in fata lui
Conan apare Cathbad, fostul sau magistru, pe care toata lumea il
credea mort. Omul aduce o veste tragica: unul cate unul, druizii
locului, singurii care mai cunosteau secretul comorilor din regatul
Inis Fail, au inceput sa dispara, rapiti de niste forte
necunoscute. Incercand sa dea de capat misterului, Conan pune mana
pe arme si porneste intr-o noua aventura plina de rasturnari
spectaculoase.
Mauro Raccasi, “Domnia lui Conan”, Editura Polirom, Bucuresti,
2010
Avem de-a face cu o carte de istorie scrisa cu uneltele omului
de litere, in care perspectivele, unghiurile de fuga si arhitectura
orasului sunt vazute cu ochiul pictorului. Emanuel Badescu, autorul
ei, este documentarist la Biblioteca Academiei, iar comorile din
arhive, fie ca este vorba despre texte vechi sau despre fotografii
si stampe, i-au devenit, de cateva decenii, sursa de inspiratie si
refrene tematice. Panorama publicata acum reconstituie din cioburi
de manuscrise si imagini rare o istorie sui generis a Bucurestilor,
incepand in larma de timbale si zanganit de spade, cu zavera din
1821 si moartea Domnului Tudor, si sfarsind cu 1989, cand, sub
cupola Ateneului, George Enescu s-a intalnit cu Maruca Cantacuzino,
“la princesee aimée”.
Fiecare din celelalte 17 povestiri care alcatuiesc volumul
fixeaza cate un moment memorabil si reinvie personaje puternice, de
la meseriasi la artisti si de la boieri la domnitori, care au
jalonat viata orasului si i-au conferit blazoanele de noblete. Ca
sa intelegeti tonul cartii si sa gustati fiorul plimbarii in
trecut, iata cum s-a latit parjolul, marele incendiu care a
devastat Bucurestii in ziua de 23 martie 1847. In coasta hanului
Constantin, pe ulita Islicarilor, tocmai se naste pruncul Zincai
Filipescu, clucereasa. Dupa 11 ani, odrasla, Costache Filipescu, “a
ales sa joace, luand o cheie si umpland-o cu praf de pusca”. Numai
ca, de data asta, a iesit afara si a pocnit-o de un butoi de
pacura. “Sprijinit de suflarea furtunoasa a austrului”, focul
rezultat a cuprins proprietatea Druganestilor si curtea bisericii
Sf. Dumitru, dupa care a inceput sa inghita nemilos mai mult de un
sfert din oras.
Mergand pe urma marturiilor de epoca, Badescu reconstituie
minutios, filmic, tragedia, si ne aduce in fata unui bilant
inspaimantator: “De-a lungul a trei kilometri au ars in intregime
sau partial 1.850 de cladiri, 1.142 de pravalii, 10 hanuri si
dousprezece biserici. Au fost inregistrati 1559 de sinistrati,
care, fireste, au fost despagubiti.” Desi nu aveau asigurare. Ce
vremuri!
Emanuel Badescu, “Marele Foc si alte povesti din Bucuresti”,
Editura Cadmos, Bucuresti, 2011
Pentru cinci euro pe luna, un abonament de telefonie mobila
ofera cel mult cateva sute de minute de convorbiri in retea si mai
putin de 100 de minute nationale, la care operatorii mai adauga de
regula alte cateva optiuni precum minute bonus si internet mobil,
dar numai pentru o anumita perioada limitata.
Aceeasi suma reincarcata lunar pe o cartela preplatita aduce mii
de minute in retea, recent fiind atins chiar pragul de 10.000 de
minute intr-o luna, mesaje gratuite si chiar si minute nationale,
in unele cazuri mai multe decat la abonament in functie de promotia
derulata de operatori.
La prima vedere, balanta intre cele doua variante ar trebui sa
incline fara indoiala catre cartela. Nu se intampla insa asa.
Aproape jumatate dintre posesorii de telefoane mobile din Romania
sunt abonati la astfel de servicii, in timp ce 40% folosesc cartele
preplatite, iar 12% au ambele variante, potrivit unui studiu
realizat de Gallup Organization Romania pe un esantion
reprezentativ de aproape 6.000 de oameni anul trecut. Ba mai mult,
fata de 2008, ponderea abonatilor a crescut de la nivelul de putin
peste 43% dintre utilizatori, cat era la acel moment, pe cand
cartelele si-au diminuat nivelul fata de penetrarea de 47,4% din
urma cu trei ani.
“Explicatia este cat se poate de simpla: minutele gratuite in
retea oferite pe cartela depasesc intr-adevar orice nevoie posibila
de comunicare, insa cele catre alte retele sunt cu mult mai scumpe
decat la abonament”, comenteaza Adrian Ciobanu, managing partner la
Reimens Group, companie care ofera consultanta in reducerea
costurilor cu serviciile de comunicatii. Cu alte cuvinte,
consumatorii castiga doar cata vreme conversatiile lor se petrec in
aceeasi retea, dar pierd din lipsa altor servicii pe care poate au
nevoie sa le foloseseasca, ajungand de cele mai multe ori sa
plateasca la fel sau chiar mai mult decat pentru un abonament.
Devine mai rentabil serviciul preplatit in momentul in care este
suplimentat de un serviciu echivalent al altui operator si eventual
de extraoptiuni care sa acopere si necesarul de mesaje scrise sau
internet pe mobil. Ceea ce anumiti consumatori chiar fac, avand in
vedere ca 18% dintre acestia au servicii de la doi furnizori, iar
patru procente dintre utilizatori au chiar trei sau mai multi
furnizori pentru telefonia mobila. Si tocmai costul mai mic al
convorbirilor este motivul pentru care majoritatea consumatorilor
aleg sa foloseasca mai multe telefoane – 40% dintre abonati si 69%
dintre utilizatorii de servicii preplatite justifica astfel
decizia, conform datelor Gallup.
“Un pachet preplatit bine gandit poate ajunge in unele cazuri
mai avantajos decat abonamentul”, este de parere Ciobanu. Putini
isi pun insa problema cat vorbesc la telefon intr-o luna si
adapteaza serviciile folosite corespunzator. Asta pentru ca
telefonia mobila a devenit practic de mai multi ani o comoditate,
odata ce numarul de cartele folosite l-a depasit pe cel al
locuitorilor, ajungand la peste 24 de milioane. Serviciile de
telefonie mobila sunt folosite in 82% din gospodariile din Romania,
potrivit studiului Gallup, in calcul nefiind luate cele platite
chiar si partial de companii sau de alte institutii, ci doar
telefonul mobil personal care exista in peste sase milioane dintre
cele 7,32 milioane de gospodarii. La nivel individual, 77% dintre
cetatenii cu varsta mai mare de 16 ani, mai exact 13,8 milioane de
oameni, au cel putin un telefon mobil, pondere care ajunge chiar la
86% in mediul urban, in timp ce in zonele rurale se situeaza in
jurul a 66%, dupa cum reiese din studiul Gallup.
Cateodata, aceasta maiestrie ajunge sa fie cautata si in domenii
fara legatura cu filmul, asa cum s-a intamplat in cazul lui Tony
Gardner, al carui talent consta din crearea unor trupuri umane cat
mai veridice pentru filmele de la Hollywood. Gardner a colaborat la
ultimul film al lui Danny Boyle, “127 de ore”, ce prezinta povestea
unui alpinist care si-a amputat bratul in incercarea disperata de a
se salva, realizand un brat atat de realist, incat a primit o
propunere de colaborare de la un spital din Los Angeles unde sunt
pregatiti studentii la medicina care invata sa gestioneze urgente
medicale.
Coordonatoarea programului de la spitalul din Los Angeles, Jane
Kleinman si Tony Gardner au infiintat chiar si o companie,
Simureal, ce produce manechine si alte elemente pentru pregatirea
personalului din spitale universitare, care imita atat de bine
corpul uman, incat studentii chiar au impresia ca lucreaza pe
oameni adevarati, ceea ce nu era cazul cu materialele folosite
anterior.
Fiind nevoita sa socializeze cu singura persoana pe care ar fi
vrut sa nu o mai vada niciodata, Marni trebuie sa se pregateasca
pentru cateva zile de cosmar. Ca si cum asta nu ar fi fost de
ajuns, si mama ei (Jamie Lee Curtis) are parte de o surpriza de
proportii. Matusa viitoarei ei nurori nu este nimeni alta decat
fosta ei rivala din liceu (Sigourney Weaver). Totul se transforma
intr-o comedie nebuna, care cu siguranta nu va va lasa sa va opriti
din ras.