BusinessMagazin

Blog

  • BRD a lansat un pachet nou de servicii pentru facilitarea tranzactiilor online

    Asigurarile din cadrul pachetului protejeaza bunurile si
    echipamentele electronice portabile achizionate cu cardul, online
    si la comercianti si despagubeste convorbirile neautorizate
    efectuate cu telefonul mobil in cazul furtului. Sunt acoperite, de
    asemenea, operatiunile frauduloase derulate cu cardul pierdut sau
    furat, inclusiv cheltuielile de refacere pentru card, chei,
    documente.

    Pachetul e-CLICK poate fi comandat online, direct pe site-ul
    bancii, sau solicitat in cele peste 930 de agentii ale BRD.

    Posesorii unui pachet e-CLICK beneficiaza si de o serie de reduceri
    si gratuitati: operatiunile de transfer prin serviciile de banca la
    distanta sunt reduse cu 75%, cardul BRD ePayment este emis gratuit,
    comisionul de gestiune anuala a cardului se reduce cu 20%, iar
    comisionul pentru interogare de sold si cea pentru retragere de
    numerar nu se mai percep.

    “Pachetul e-CLICK grupeaza toate produsele si serviciile online din
    oferta BRD: card BRD ePayment atasat unui cont curent in lei,
    internet banking – BRD-Net, phone banking – Vocalis. Multumita
    componentelor de asigurari adaptate acestui mediu, tranzactiile
    online de la BRD sunt nu doar mai avantajoase, ci si mai sigure”,
    declara Philippe Lelarge, directorul executiv al Departamentului
    Strategie si Marketing al BRD.

    La cumpararea unui pachet e-CLICK, clientul intra automat in
    programul de fidelitate atasat cardului BRD ePayment. Timp de o
    luna de la lansare, in perioada 1 iulie – 1 august, clientii vor
    primi de 2 ori mai multe puncte de loialitate pentru cumparaturile
    online realizate in cele peste 1.900 de magazine online care
    folosesc solutia ePayment. Prin punctele de fidelitate se obtin
    reduceri de pana la 20% la noi cumparaturi în magazinele online
    partenere.

    BRD-Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România
    după totalul activelor şi are cea de-a doua capitalizare bursieră
    la BVB. Banca face parte din grupul francez Société Générale, unul
    dintre cele mai mari grupuri de servicii financiare din zona
    euro.

  • A mintit camerista care il acuza pe Dominique Strauss-Kahn?

    Unul dintre oficialii citati a afirmat ca autoritatile au
    descoperit probleme legate de cererea de azil a femeii si posibile
    legaturi cu activitati penale, inclusiv trafic de droguri si
    spalare de bani.

    Conform acestora, femeia ar fi vorbit la telefon, cu o zi inaintea
    incidentului de la hotelul Sofitel, cu un barbat aflat in
    inchisoare, cu care a discutat despre posibilele beneficii pe care
    le-ar obtine daca ar formula acuzatii impotiva directorului FMI,
    iar convorbirea a fost inregistrata. Barbatul fusese arestat pentru
    posesie de marijuana si se numara printre persoanele care au varsat
    sume in valoare totala de circa 100.000 de dolari in contul femeii
    in ultimii doi ani.

    Procuratura din Manhattan urmeaza sa il anunte pe judecator vineri
    ca “exista probleme cu cazul”, pe baza rezultatelor anchetei, in
    timp ce femeia isi mentine acuzatiile, au afirmat sursele
    citate.

    Mai mult pe
    www.mediafax.ro    .

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Cum se ghideaza Judith Kis in cariera sa din HR

    Absolventa a Facultatii de Psihologie din Bucuresti (1999),
    Judith Kis a urmat cursuri de master in domeniul resurselor umane
    si este absolventa MBA. Si-a inceput cariera inca de pe vremea
    studentiei, cand s-a angajat ca secretara la Logic Telecom, firma
    in care a lucrat pana in 2001 si a ocupat si alte pozitii. Si-a
    petrecut apoi trei ani la QAB Pepsi Cola, ca deputy human resources
    manager, apoi HR manager si, ulterior, public relation manager. S-a
    angajat apoi, pentru doi ani, la Autoitalia Group, ca director de
    resurse umane. In perioada 2006-2010 a ocupat aceeasi pozitie la
    Rosegur, companie care avea 4.500 de angajati, iar Kis coordona un
    departament cu 20 de oameni.

    Dupa Bucuresti a ales sa locuiasca, impreuna cu familia, la
    Sibiu. A preluat functia de director de resurse umane la Ambient
    din aprilie anul trecut, iar intre responsabilitatile sale se
    numara strategia de resurse umane a companiei, bugetele dedicate,
    comunicarea interna, recrutarea, programele de training si de
    dezvoltare a personalului, dar si compartimentul de salarizare. La
    34 de ani spune ca filosofia sa este de a conduce departamentul de
    resurse umane avand ca permanent focus dezvoltarea afacerii.

    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
    100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
    si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
    importante si dinamice companii din Romania.

    Comanda acum varianta electronica a catalogului la
    pretul de 25 lei.

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Razvan Bagiu, managerul multitouch de la CS Vision

    Brasoveanul a absolvit Facultatea de Matematica si Informatica
    din cadrul Universitatii Bucuresti si a urmat apoi si un master in
    informatica aplicata la aceeasi institutie de invatamant.

    Mesele multitouch – suprafete tactile de mari dimensiuni care
    pot reda fotografii, documente si chiar jocuri – au fost lansate in
    Romania in toamna anului trecut. Sunt produse intr-o fabrica mica
    din Brasov, pe care Razvan Bagiu a folosit-o anterior pentru
    productia altor dispozitive ale companiei, precum terminale
    informative sau diverse echipamente pentru publicitate interactiva.
    “Planul este sa vindem 15 mese multitouch pana la finalul acestui
    an”, estimeaza el despre o piata inca neexplorata in Romania pe
    care a intrat in urma unui proces de cercetare de sase luni si a
    unei investitii de 35.000 de euro. Cinci au ajuns deja in piata,
    doua la un post de televiziune care vrea sa le foloseasca in cadrul
    unei emisiuni difuzate in direct, iar restul la companii din farma,
    auto si FMCG. “Tehnologia multitouch este deocamdata una de
    avangarda, dar incepe incet-incet sa prinda elan si in Romania”,
    spune Bagiu, care in perspectiva proiectelor in lucru si a
    negocierilor cu potentiali clienti ia in calcul relocarea fabricii
    de la Brasov intr-un spatiu mai mare si cresterea numarului de
    angajati.

    Din acest business Razvan Bagiu a avut anul trecut venituri de
    950.000 de euro, dintre care aproximativ 65% au fost veniturile
    TomTouch, divizia companiei care produce dispozitivele interactive.
    “Anul acesta afacerile ar trebui sa ajunga la 1,3 milioane de
    euro”, estimeaza antreprenorul, iar daca procentul se mentine,
    echipamentele interactive vor insemna in jur de 850.000 de euro din
    total.

    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
    100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
    si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
    importante si dinamice companii din Romania.


    Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25
    lei.

  • Romania ar putea primi inapoi 46 de milioane de euro din contributia sa la bugetul UE

    Suma totala ce urmeaza sa fie returnata statelor membre este de
    4,54 miliarde de euro. Acesti bani reprezinta surplusul ramas din
    anul financiar 2010. Din total, 2,72 miliarde de euro reprezinta
    excedentele din programele aplicate in 2010. Restul de bani provin
    din amenzi, dobanzi aplicate platilor intarziate si surplusuri
    rezultate din diferentele de curs valutar.

    Totalul contributiilor initial aprobate ale statelor membre la
    bugetul UE este de 94,56 miliarde de euro, din care dupa
    rectificarea propusa de PE ar urma sa ramana 90,02 miliarde.
    Contributia Romaniei fixata initial a fost de 965.258.081 euro, din
    care excedentul pe care ar urma sa-l primeasca inapoi reprezinta
    46.336.945 euro.

    Cea mai mare suma ar urma s-o primeasca inapoi Germania, cel mai
    mare contributor la bugetul european, respectiv 922,9 milioane de
    euro.

    Raportorul propunerii este Sidonia Elżbieta Jędrzejewska din
    Polonia, tara care de la 1 iulie preia presedintia UE.

    In 2009, Romania a contribuit cu 1,22 miliarde de euro la bugetul
    UE si a colectat 166 de milioane de euro prin taxe agricole si
    vamale in numele UE, din care Romania poate retine 25% ca taxa
    administrativa.

    Tot in 2009, UE a cheltuit 2,95 miliarde de euro in Romania. Din
    aceasta suma, 1,17 miliarde (40%) au reprezentat cheltuieli
    agricole. Politica regionala a reprezentat 31% din cheltuieli. in
    2009, Romania a fost una dintre putinele tari care a beneficiat de
    finantari prin Instrumentul de Preaderare: 619 milioane de euro,
    ceea ce reprezinta 21% din cheltuielile totale ale UE in
    Romania.

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Cornelia Gheorghe conduce afaceri pentru oameni practici

    Cornelia Gheorghe este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

     

     

     

     

    Absolventa a ASE (1998), Cornelia Gheorghe are o experienta de peste 10 ani in retail, dintre care ultimii noua la Praktiker Romania, unde a ajuns chiar din primul an de activitate al companiei, in vara lui 2001. A trebuit, practic, sa invete totul despre produse – la inceput despre adezivi, polistiren, parchet, lambriuri, chiuvete, armaturi sanitare s.a.m.d. A urmat deschiderea primului magazin, Praktiker Voluntari, proiect in care s-a implicat in stabilirea sortimentului, in amenajare, structurarea si expunerea sortimentului de produse pe care il gestiona compania.

    Din vara anului trecut, in plina criza economica, a fost numita director de achizitii. “A fost un alt moment dificil, care m-a solicitat foarte mult, dar din care am castigat foarte multa experienta.” Acum lucreaza cu o echipa de 45 de oameni si gestioneaza bugete de sute de milioane de euro. Pe termen lung se vede avand alaturi familia, implinita din toate punctele de vedere si cu un istoric de realizari profesionale care sa o reprezinte. “Nu ma gandesc la realizari acumulate pe pozitii inalte, care iti hranesc mandria sau raspund nevoii de statut si recunoastere, ci la acelea care au in primul rand valoare de suflet.” Isi doreste sa faca tot timpul ceea ce poate mai bine folosindu-si experienta si pastrandu-mi intacte valorile personale.

     

     

     

     

    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului 100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai importante si dinamice companii din Romania.

    Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25 lei.

     

  • Cat costa un expat?

    Ilgaz Huseyn Kaya, directorul de marketing al Garanti Bank, a
    venit in Romania in anul 2006. Permisul de sedere l-a luat abia in
    2008, dupa sase luni de proceduri birocratice care pareau sa nu mai
    ia sfarsit. Daca s-ar fi mutat impreuna cu familia, procedura ar fi
    fost chiar mai complicata de atat, demersuri similare fiind
    necesare atat pentru sotia, cat si pentru copiii sai. “Este foarte
    complicat nu neaparat din cauza taxelor pe care trebuie sa le
    platesti, ci din cauza faptului ca dureaza foarte mult pana cand
    sunt intocmite toate actele necesare pentru a obtine permisul
    respectiv”, spune Kaya. In banca pentru care lucreaza, din 8.500 de
    angajati, 15 sunt expati. Pentru toti, compania a trebuit sa
    deruleze aceeasi procedura greoaie, care, in multe cazuri, nu face
    decat sa descurajeze importul de talente si de forta de munca, in
    general.

    “Pentru a angaja un strain nu este suficient sa gasesti un
    candidat eligibil. Trebuie sa te asiguri ca ai apelat la toate
    metodele de a gasi un om de pe piata locala si ca nu a a existat
    niciunul”, spune Ruxandra Popescu, manager senior al
    departamentului de servicii de consultanta privind detasarile
    internationale din cadrul PwC Romania. Asta inseamna ca angajatorul
    trebuie sa trimita solicitari scrise Agentiilor Judetene pentru
    Ocuparea Fortei de Munca pentru a verifica daca in randul somerilor
    exista persoane potrivite pentru posturile respective. Abia cand
    primesc un raspuns negativ, ceea ce se intampla in toate cazurile,
    pot incepe demersul de aducere in tara a managerului pe care doresc
    sa-l angajeze. Aceasta este doar o formalitate, insa
    obligativitatea ei nu face decat sa intarzie si mai mult aducerea
    expatului in Romania. Urmeaza apoi analiza tuturor actelor, proces
    care cere rabdare pentru ca nu dureaza niciodata mai putin de
    cateva luni.

    “Sunt si situatii in care apar probleme suplimentare pentru ca
    multi manageri au fost relocati frecvent in ultimii ani si au cate
    doi, trei copii nascuti in tari diferite. Trebuie in aceste cazuri
    sa le cautam certificatele de nastere in orasele in care s-au
    nascut, sa le aducem in Romania si sa incepem un nou proces complex
    de oficializare a sederii lor”, mai spune Popescu. In genere, toti
    acesti pasi dureaza circa patru-cinci luni, dar au fost si cazuri
    in care permisele de sedere s-au obtinut chiar si in 10 luni de
    zile. Costurile aducerii unui expat in tara pot ajunge si la cateva
    mii de euro, daca luam in calcul si primele de relocare, care
    includ plata chiriei pentru o anumita perioada de timp, a
    gradinitei sau a scolii pentru copii sau biletele de avion pentru
    deplasare. Strict referitor la costurile pe care le implica taxele
    si actele necesare mutarii, acestea se ridica la cateva sute de
    euro.

    Companiile se plang insa de legislatia greoaie privind
    acceptarea imigrantilor si de faptul ca Romania nu ia masuri
    concrete pentru a incuraja transferul de talente. Aceasta ar
    trebuie sa fie o preocupare importanta pentru autoritati, in
    conditiile in care avem deja 2,8 milioane de romani care muncesc in
    strainatate si, mai grav, cateva zeci de mii sunt specialisti si
    manageri care au plecat din Romania nemultumiti de salariile si
    conditiile de munca de aici sau, pur si simplu, atrasi de ofertele
    pe care le-au gasit in afara tarii. Plecarea in masa a medicilor
    sau a programatorilor, spre exemplu, a lasat un gol care ar putea
    fi umplut cu usurinta de straini. “Strainii vin cu un know-how de
    care companiile locale au mare nevoie. Aduc o alta etica a muncii,
    sunt familiarizati cu practici mai avansate, au un alt stil de
    leadership si este nevoie de ei cu atat mai mult cu cat creste
    numarul celor care vor sa plece din Romania catre strainatate”,
    crede Mihaela Mitroi, partener in cadrul departamentului de
    servicii de consultanta privind detasarile internationale de la PwC
    Romania.

    Cu toate acestea, Romania limiteaza anual numarul imigrantilor
    care pot veni sa munceasca si sa traiasca aici. Pragul maxim
    stabilit se refera doar la cetatenii din spatiul extracomunitar.
    Anul trecut, spre exemplu, a fost stabilit un contingent de 8.000
    de imigranti, in timp ce pentru 2011 limita a scazut la 5.500. In
    momentul de fata, exista cateva mii de manageri straini care
    lucreaza de ani buni in Romania. Majoritatea sunt europeni, insa
    sunt companii care au adus in echipa de management specialisti din
    America, Asia si chiar si Africa. In ceea ce-i priveste pe
    managerii romani care lucreaza in strainatate, acestia se indreapta
    in special catre tarile din regiune. Cu toate acestea, sunt si
    exemple de manageri care lucreaza in tari mai exotice, precum Kenya
    sau Emiratele Arabe Unite sau pe piete extrem de dezvoltate si
    competitive, precum Statele Unite ale Americii, Germania, Franta
    sau Marea Britanie.

  • Ce lectii are de invatat Uniunea Europeana de la Belgia

    Belgia a fost arareori in perioada moderna un pamant al
    concordiei si al bunei intelegeri; tocmai de aceea, spun unii,
    incercarile de a o pastra in forma actuala nu au mari sanse, cu
    toate mecanismele constitutionale de reprezentare paritara a
    grupurilor etnice. Cel mai recent exemplu: de la alegerile din
    iunie 2010 incoace si, probabil, mult dupa ce acest text va fi
    aparut, disputele politice dintre flamanzii vorbitori de olandeza
    din nord si valonii vorbitori de franceza din sud impiedica
    formarea unui guvern federal.

    Premierul Yves Leterme (51 de ani) conduce deja tara din martie
    2008 – cu o pauza de 11 luni in 2009 -, iar ultimul an l-a gasit
    blocat in postura de premier de tranzitie, pozitie din care a
    reusit sa gestioneze onorabil nu doar presedintia prin rotatie a
    Uniunii Europene, ci si situatia delicata a economiei belgiene. A
    fost ajutat, paradoxal, de aceeasi constructie statala pe care acum
    si-o disputa principalele formatiuni candidate la guvernare: Belgia
    este o confederatie impartita intre cele doua etnii, plus zona
    autonoma a Bruxellesului, centru politic nu doar al tarii, ci si al
    principalelor institutii politice si militare europene.

    Insa flamanzii din nord, care inseamna circa 60% din populatia
    totala, sunt sedusi tot mai mult de discursul izolationist al Noii
    Aliante Flamande (N-VA), care a castigat aici o majoritate decisiva
    in alegerile federale din iunie 2010. Si de atunci tot cer, fara
    succes, o autonomie sporita pentru regiunea de nord, desi actualul
    cadru legislativ le ofera flamanzilor dreptul de a-si decide
    singuri in parlamentul regional politica economica si de mediu,
    transportul si energia, pe langa chestiunile de educatie si
    cultura, aflate in sarcina comunitatii lor lingvistice.

    Da, guvernul federal a pastrat prerogativele de afaceri externe,
    aparare, justitie, sanatate si protectie sociala, insa tocmai
    acesta din urma pare a fi cel mai spinos dosar: dupa decenii in
    care tara a fost marcata politic si moral de superioritatea rar
    ascunsa a valonilor francofoni, care aveau apanajul zonelor
    industriale lucrative, situatia s-a schimbat, pe masura ce
    productia industriala s-a mutat in Orient, sub presiunea
    reglementarilor de mediu si a cresterii exigentelor salariale.
    Valonii sunt acuzati ca au ramas tributari unui trecut glorios,
    bazandu-se prea mult pe programele de protectie sociala, iar
    flamanzii nu uita sa arate ca somajul este, la “incapabilii” din
    sud, dublu fata de nord.

    Belgia nu este la prima experienta de vid guvernamental federal:
    in martie 2008, dupa noua luni de impas al discutiilor privind
    formarea unui nou executiv ca urmare a alegerilor din iunie 2007,
    actualul premier Yves Leterme, flamand de origine, a fost investit
    in functie pentru un mandat care a tinut pana in luna decembrie a
    aceluiasi an, cand a demisionat, ca urmare a scandalului din jurul
    injectiilor de fonduri publice pentru salvarea grupului financiar
    Fortis.

    Solicitarile flamanzilor de a se desprinde tot mai mult de
    vecinii din sud dateaza inca din anii ’60. Li s-a raspuns mai intai
    prin crearea comunitatilor, trei la numar, care ii reprezinta pe
    vorbitorii de olandeza, de franceza si pe putinii vorbitori de
    germana din est. La inceputul anilor ’80 au fost infiintate
    actualele regiuni, tot in numar de trei: Flandra, Valonia si
    Bruxelles, care s-au suprapus peste comunitatile anterioare.
    Astfel, vorbitorii de germana se afla in regiunea valona, iar
    locuitorii Bruxellesului apartin in acelasi timp si regiunii
    autonome, dar si comunitatilor lingvistice specifice din care fac
    parte.

    Tot complicand mecanisme statale ca sa evite un deznodamant
    separatist, Belgia s-a transformat intr-un fel de Europa in
    miniatura, cu aceleasi probleme de competitivitate si clivaje
    etnice impachetate in mecanisme complicate de a le tine in frau pe
    care le regasim, sub alte forme, si in alte parti ale Europei.
    “Unitate in diversitate”, deviza de frunte a constructiei europene,
    se aplica tot mai greu chiar in Bruxelles, oras in care afirmarea
    propriei identitati ia forme adesea hilare: din mai, spre exemplu,
    in metroul capitalei nu se mai difuzeaza melodii frantuzesti, la
    reclamatia flamanzilor, care s-au plans ca autoritatea de transport
    ar cam favoriza acest gen de muzica.

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Ionut Gaota are jobul pe care si l-ar dori oricine – manager la Microsoft

    In 2008 s-a alaturat echipei Microsoft, ocupand pozitia de
    Mobility & Telco Business Group Manager. “Cel mai important
    moment din cariera mea a fost decizia de schimba compania si
    domeniul de activitate. A fost o decizie grea sa plec din Orange”,
    spune Gaota, precizand ca operatorul telecom a fost totodata si
    compania care l-a format ca si profesionist in diverse domenii.
    “Oportunitatea de a conduce o divizie de business la Microsoft a
    constituit o optiune greu de refuzat”, adauga el. In plus, tanarul
    de 29 de ani a decis sa-si extinda sfera de activitate dinspre
    Telecom catre IT&Telecom. “Am pastrat o legatura stransa cu
    acest domeniu din prima faza a carierei, construind peste
    experienta deja acumulata.”

    Cea mai mare realizare din cadrul Microsoft a fost sa
    construiasca divizia Mobility (Windows Mobile/Windows Phone),
    punand bazele acestui business in filiala din Romania, stabilind
    strategia de branding, vanzari si marketing local si depasind
    tintele in fiecare an. In mod natural a venit lansarea Windows
    Phone 7 din toamna anului 2010, cand a prezentat pentru prima data
    in Romania noul sistem de operare pentru telefoane inteligente.
    “Acum astept urmatoarea provocare, prin care sa pot creste ca
    manager: un business nou, o echipa mai mare si cu potential,
    targeturi ambitioase, inovatie in produse, strategii incisive”,
    spune Gaota, precizand ca toate acestea sunt lucruri care il
    motiveaza si il ambitioneaza in cariera, in alegerea urmatorului
    pas.

    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
    100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
    si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
    importante si dinamice companii din Romania.

    Comanda acum varianta electronica a catalogului la
    pretul de 25 lei.

  • Germania renunta oficial la energia nucleara

    Un numar de 513 deputati a aprobat textul care prevede ca
    ultimul dintre cele 17 reactoare nucleare ale tarii sa fie oprit
    cel mai tarziu la 31 decembrie 2022. Alti 79 au votat impotriva,
    iar opt s-au abtinut.

    in 2000, cand se aflau la putere, social-democratii si Verzii au
    hotarat, deja, abandonarea energiei nucleare, dar calendarul lor a
    fost abandonat de cancelarul Angela Merkel, sub presiunea
    actiunilor de lobby din domeniul nuclear si in pofida unei opinii
    publice germane profund ostila energiei nucleare civile.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.