BusinessMagazin

Blog

  • Google reduce pentru a doua oară tarifele pentru serviciile cloud oferite companiilor, cu 10%

    Anunţul a fost făcut de Urs Holzle, unul dintre vicepreşedinţii Google, informează Bloomberg.

    Reducerile sunt posibile datorită scăderii costurilor pentru componentele hardware şi a creşterii eficienţei centrelor de date deţinute de Google, a precizat el.

    Google şi Amazon se află într-o competiţie a tarifelor pentru serviciile cloud de la începutul anului.

    Astfel, Google a anunţat în martie că reduce cu 30% preţurile pentru mai multe servicii, printre care şi Compute Engine. Ulterior, Amazon a coborât preţurile serviciilor din Amazon Web Services în medie cu 28%.

    Google concurează cu liderul Amazon, precum şi cu Microsoft şi Rackspace Hosting pe o piaţă a serviciilor cloud estimată la 45 de miliarde de dolari anul trecut, potrivit companiei de cercetare de piaţă IDC.

    Divizia cloud a Google oferă companiilor infrastructură IT pe web, aplicaţii şi servicii.

    În loc să înfiinţeze propriile centre de date şi să plătească sume mari pentru licenţe şi întreţinere, companiile folosesc reţeaua unui furnizor, plătind în funcţie de capacitatea informatică utilizată.

  • Consumul de alimente, băuturi şi tutun a crescut cu 8,4% în primele opt luni ale anului

    De asemenea, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate s-a majorat cu 0,6%.

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a urcat cu 7,6% în intervalul ianuarie-august, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+11,3%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+8%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,2%).

    Afacerile din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2014, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 0,1% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,6%). Scăderi au înregistrat comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-1,6%) şi vânzările de produse nealimentare (-1,6%).

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2014, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 0,6% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-2,2%) şi vânzările de produse nealimentare (-0,3%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 0,3%.

    Comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2014, comparativ cu luna august 2013 a înregistrat o creştere cu 3,7% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+9,1%) şi la vânzările de produse nealimentare (+5,1%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 4,9%.

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2014, comparativ cu luna august 2013 a înregistrat o creştere cu 5,6% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+9,9%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+7,5%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 7,3%.

  • Jean Pădureanu rămâne în închisoare, CAB i-a respins definitiv cererea de întrerupere a pedepsei

    CAB a menţinut astfel decizia dată în 12 iunie de Tribunalul Ilfov.

    Fostul preşedinte al clubului de fotbal Gloria Bistriţa a fost condamnat definitiv, în 4 martie, la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul privind transferul unor jucători. Executarea pedepsei a început în ziua în care a fost condamnat şi expiră la 3 iulie 2017, Jean Pădureanu fiind încarcerat la Spitalul Penitenciarului Jilava.

    În 12 iunie, Tribunalul Ilfov a respins cererea lui Jean Pădureanu de întrerupere, din motive medicale, a executării pedepsei.

    Instanţa a dispus, după ce a analizat expertiza medicală efectuată de Institutul Naţional de Medicină Legală, că nu este necesară întreruperea executării pedepsei lui Jean Pădureanu, întrucât bolile de care acesta suferă pot fi supravegheate şi tratate şi în reţeaua penitenciară.

    Avocatul lui Jean Pădureanu declara în 12 iunie că decizia Tribunalului Ilfov, ca acesta să rămână încarcerat, nu este corectă, întrucât starea sa de sănătate se agravează pe zi ce trece, are pierderi de memorie şi merge cu însoţitor.

    Decizia Tribunalului Ilfov a fost contestată de Jean Pădureanu în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat în 23 septembrie că a primit o cerere de graţiere a pedepsei lui Jean Pădureanu, care este în curs de soluţionare, precizând că probabil în una-două săptămâni va fi dat un răspuns.

    Alături de Jean Pădureanu, au fost condamnaţi, în dosarul Transferurilor, George Copos, la trei ani şi opt luni, Mihai Stoica, la trei ani şi şase luni, Cristian Borcea şi Ioan Becali, la câte şase ani şi patru luni, Victor Becali, la patru ani şi opt luni, Gheorghe Popescu, la trei ani, o lună şi zece zile, Gheorghe Neţoiu, la trei ani şi patru luni de închisoare, toţi fiind încarceraţi din 4 martie.

  • Centrul Wiesenthal transmite Germaniei numele a 80 de nazişti care ar putea fi în viaţă

    “Am transmis justiţiei germane o listă cu 80 de membri ai Einsatzgruppen”, a declarat Zuroff pentru AFP la Ierusalim.

    Comandourile paramilitare Einsatzgruppen ar fi responsabile de moartea a peste un milion de evrei în teritoriile cucerite din fosta Uniune Sovietică, în Polonia şi Europa de Est, a precizat centrul Wiesenthal într-un comunicat.

    Cei 76 de bărbaţi şi patru femei, ale căror nume au fost comunicate miniştrilor germani ai Justiţiei şi Internelor sunt cu toţii născuţi între 1920 şi 1924 (prin urmare aveau cel mult 21 de ani la sfârşitul războiului) şi sunt “suspecţii care au cea mai mare şansă să fie în viaţă şi într-o stare de sănătate bună pentru a fi urmăriţi în justiţie”, a declarat el.

    Dincolo de membrii Einsatzgruppen, “noi considerăm că 2 la sută dintre foştii criminali nazişti sunt în continuare în viaţă şi aproape jumătate pot fi judecaţi”, a declarat Zuroff.

    Einsatzgruppen, formate sub conducerea lui Reinhard Heydrich, unul dintre principalii arhitecţi ai Holocaustului, au jucat un rol preponderent în punerea în aplicare a “soluţiei finale”.

    Ei au fost folosiţi mai întâi pentru a opri comuniştii cehi sau opozanţii germani şi pentru a elimina elemente “indezirabile” din rândul populaţiei germane. Ulterior, ei şi-au extins faptele – comise în principal împotriva populaţiei civile – atacând elitele poloneze apoi evreieşti, comuniştii sovietici şi romii.

  • Niţu: În cazul lui Turcescu, PICCJ nu s-a sesizat din oficiu deoarece nu s-au constatat infracţiuni

    “În ceea ce priveşte decizia privind declaraţiile jurnalistului (Robert Turcescu, n.r.), nu ne-am sesizat din oficiu, întrucât am apreciat că acele împrejurări nu sunt de natură să constituie infracţiuni”, a spus Tiberiu Niţu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Întrebat dacă în cazul sesizării parlamentarilor Ilie Năstase şi Mădălin Voicu, pe acelaşi subiect privind declaţiile lui Robert Turcescu, a fost luată vreo decizie, procurorul general a spus că în acest caz nu a fost făcută o plângere, ci i s-a cerut să analizeze situaţia şi să apere siguranţa naţională.

    “O decizie faţă de sesizarea domnilor nu e de luat. Domnii m-au sesizat ş m-au rugat să am grijă să veghez ca siguranţa naţională să fie apărată şi să analizez situaţia creată. Nu au făcut o plângere şi nu mi-au cerut nimic. Pur şi simplu, în calitate de parlamentari, mi-au solicitat să verific şi să apăr siguranţa naţională”, a adăugat Tiberiu Niţu.

    Procurorul general al României declara, în 23 septembrie, că Parchetul instanţei supreme evaluează situaţia în cazul lui Robert Turcescu, după ce acesta a dezvăluit că a fost ofiţer acoperit, iar dacă aceasta este de natură să constituie sau să ducă la concluzia că sunt indicii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, PICCJ se va sesiza.

    În 26 septembrie, senatorul PC Ilie Năstase şi deputatul PSD Mădălin Voicu au depus, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o sesizare în cazul lui Robert Turcescu.

    În sesizare, Ilie Năstase şi Mădălin Voicu îi cer procurorului general al României să le comunice dacă PICCJ a verificat documentele şi materialele prezentate de Robert Turcescu.

    “Datorită faptului că în ultima perioadă au apărut date şi informaţii legate de declaraţiile dl. Turcescu Robert Nicolae, care a făcut un autodenunţ în legătură cu calitatea sa de ofiţer acoperit, vă rugăm să ne comunicaţi dacă Parchetul General, pe care cu onoare îl conduceţi, a verificat documentele şi materialele prezentate de către dl. Turcescu. Considerăm, dl. procuror general, că este nevoie de lămuriri şi clarificări pentru a preveni o eventuală încălcare a prevederilor unor legi ce pun în pericol siguranţa naţională. (…)”, au arătat cei doi parlamentari în documentul citat.

    La ieşirea din sediul Parchetului, Ilie Năstase şi Mădălin Voicu au declarat că sunt interesaţi de această situaţie, care ar putea deveni periculoasă în contextul în care ţine de siguranţa naţională a statului.

    Mădălin Voicu preciza atunci că nu au depus o plângere penală la Parchet, ci o sesizare prin care se încearcă să se găsească la Parchetul instanţei supreme un răspuns “mult mai aproape de un adevăr palpabil”, pentru că altfel s-ar putea vorbi de oricine că este ofiţer acoperit. Mădălin Voicu spunea că nu vor să fie divulgate nume, ci, dacă există o situaţie, să se verifice dacă ceea ce spune Turcescu este adevărat.

    În 21 septembrie, jurnalistul Robert Turcescu a dezvăluit pe blogul său că a fost locotenent colonel sub acoperire. Postarea intitulată “Mărturise şi spovedanie” a fost însoţită de copii ale unui livret militar cu fotografia sa şi două ştate de plată. Pe livretul militar apare ştampila MApN – UM 02515.

    “Da, am fost lt -colonel sub acoperire. Public mai jos câteva dintre ştatele de plată, cu sumele de bani pe care le-am primit”, a scris Turcescu pe blogul personal. “Am ales să nu-l trădez pe bunul Dumnezeu şi să fac această mărturisire publică. Refuz să fiu Iuda în faţa lui Christos, chiar dacă astăzi, celor ce vor citi şi vor vedea acest text poate că nu le va fi foarte clar ce se întâmplă. Rugaţi-vă pentru mine şi cu mine să fim iertaţi şi izbăviţi. Sunt pregătit să îndur oprobiul public, îl merit, dar sper să avem parte de legi şi de judecători drepţi. Cu Dumnezeu înainte şi va fi bine! Vă cer iertare tuturor”, a scris acesta.

    În seara aceleiaşi zile, într-o emisiune la postul B1 TV, el a confirmat că documentele sunt reale, fără a spune al cărei instituţii ar fi fost ofiţer acoperit. Turcescu a spus că este dispus oricând va fi chemat în faţa judecătorului să spună tot ceea ce ştie despre aceste documente. Robert Turcescu a anunţat totodată că se retrage din presă.

    MApN arăta, în 22 septembrie, că nu face niciun fel de comentariu legat de cazul jurnalistului Robert Turcescu, ministerul precizând că aplică legile ţării şi că, dacă se vor constata nereguli, alte instituţii ale statului sunt abilitate să se pronunţe.

    “În legătură cu informaţiile referitoare la Robert Turcescu, apărute în spaţiul public în ultimele zile, facem următoarele precizări: Ministerul Apărării Naţionale nu face niciun fel de comentariu pe marginea acestui subiect. MApN aplică legile ţării şi consideră că dezbaterile care pot aduce atingere imaginii Armatei României nu sunt benefice. Dacă se vor constata nereguli, alte instituţii ale statului sunt abilitate să se pronunţe”, se arăta într-un comunicat al MApN.

    În anul 2012, Ministerul Apărării Naţionale a confirmat că jurnalistul Robert Turcescu primise gradul de locotenent-colonel. Turcescu apărea pe o listă împreună cu politicieni, foşti miniştri, primari, preşedinţi, alţi jurnalişti. Atunci, Robert Turcescu, a susţinut, într-o scrisoare adresată MApN, că pentru el acest lucru reprezintă o „regretabilă eroare” şi solicită de urgenţă „îndreptarea acestei situaţii prin revenirea la starea de fapt: cetăţean român care nu şi-a satisfăcut stagiul militar şi, prin urmare, nu poate aparţine corpului ofiţeresc al Armatei Române”. Robert Turcescu spunea, că în situaţia în care nu i se va anula gradul primit „în mod accidental”, va „acţiona în judecată MApN pentru prejudicii grave de imagine şi tragerea la răspundere a celor care se fac vinovaţi de acest lucru”.

    MApN a dat publicităţii în august 2012 o listă cu cei cărora le-au fost acordate grade militare în perioada 2010-2012 şi pentru care s-au înregistrat nereguli, în care apăreau inclusiv politicieni, sportivi renumiţi şi în care se regăsea şi numele lui Robert Turcescu. Ulterior, ministerul a retras toate aceste grade acordate cu nereguli.

     

  • ANI: Doisprezece actuali sau foşti aleşi locali, între care doi primari, în incompatibilitate

    Într-un comunicat de presă transmis joi dimineaţă, ANI precizează că sunt în incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane de funcţii şi calităţi un număr de 12 foşti sau actuali aleşi locali – doi primari, doi viceprimari, un consilier judeţean, un fost consilier judeţean, cinci consilieri locali şi un fost consilier local.

    Astfel, ANI a constatat că viceprimarul din Piatra Neamţ Monica Elena Anton s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 27.06.2012 – 26.04.2013, întrucât simultan cu funcţia de ales local a deţinut atât calitatea de avocat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură ”Monica Anton”, cât şi pe cea de practician în cadrul Cabinetului Individual de Insolvenţă ”Anton Elena Monica”.

    ANI a constatat starea de incompatibilitate şi în cazul lui Gheorghe Vasiloiu, consilier judeţean în Consiliul Judeţean Neamţ întrucât în 28 august 2008 societatea comercială la care a fost administrator şi membru în consiliul de administraţie şi la care este asociat a încheiat cu Consiliul Judeţean Neamţ un contract de asociere pe o perioadă de cinci ani, prin care a fost alocată suma de 108.000 de lei pe lună până la data de 31 decembrie 2008 şi suma de 90.000 de lei pe lună începând cu 1 ianuarie 2009.

    În stare de incompatibilitate s-a aflat, în intervalul 28.02.2011 – 20.06.2012, şi fostul consilier judeţean în CJ Botoşani Ioan Strujan întrucât în perioada exercitării mandatului de consilier judeţean societatea comercială la care a deţinut funcţia de administrator a încheiat contracte de prestări servicii cu Consiliul Judeţean Botoşani şi instituţii din subordinea acestuia.

    Potrivit ANI, s-au aflat în incompatibilitate şi doi primari – Alin Bănică Stanciu, primarul comunei Izvoarele din judeţul Giurgiu, şi Ioan Vesa, primarul comunei Brazii din judeţul Arad -, precum şi Sorin Avram, viceprimarul comunei bistriţene Leşu, care au deţinut simultan şi funcţia de ales local şi pe cea de administrator al unei societăţi comerciale, respectiv titular al unei întreprinderi individuale.

    În situaţii de incompatibilitate s-au aflat şi cinci consilieri locali – Gheorghe Săndulescu, consilier în comuna teleormăneană Stejaru, Ion Hornea, consilier în comuna Tîmna (Mehedinţi), Leon-Gabriel Georgescu, consilier în comuna Dobreşti (Argeş), Costel Măru, consilier în comuna Tănăsoaia (Vrancea), şi Petre Petricioaia, consilier la Roşiorii de Vede (Teleorman). În cazul a patru dintre aceştia, ANI a constatat că, simultan cu funcţia de consilier local, au fost şi angajaţi ai primăriei, iar consilierul din Roşiorii de Vede a deţinut şi funcţia de cenzor la societatea comercială al cărei acţionar este Consiliul Local.

    Totodată, ANI s-a sesizat şi în cazul unui fost consilier local la Caranşebeş, Petru Albai, întrucât în perioada mandatului său societatea comercială la care a deţinut funcţia de administrator a încheiat un contract de prestări servicii cu Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş, aflat în subordinea CL Caransebeş.

  • Românii vor să cumpere cu un an înainte vacanţa de vară în străinătate, dar să dea cu 50% mai puţin

    “Din solicitările primite la agenţiile noastre am constatat că numărul românilor dispuşi să-şi cumpere încă din octombrie un zbor charter pentru vara anului viitor într-o destinaţie din străinătate este de peste două ori mai mare decât anul trecut. Cei care rezervă acum au înţeles că plătesc pe vacanţa de vară cu 10% mai puţin decât dacă ar achiziţiona sejurul în ianuarie şi cu 50% mai puţin faţă de cei care cumpără acelaşi pachet în vară, înainte de plecare”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, proprietarul Paralela 45, una dintre cele mai mari agenţii de turism din România.

    El spune că se ajunge astfel ca o săptămână de cazare all inclusive în vară la un hotel de cinci stele din Antalya, incluzând zborul cu avionul, să poată fi cumpărată în octombrie şi cu 500 de euro.

    “Paralela 45 este prima agenţie din România care a lansat charterele anului 2015 la data de 1 octombrie 2014, prin programul Turbo Early Booking. Cei care cumpără prin acest program plătesc 30% în momentul rezervării, iar restul se achită înainte de plecare”, a adăugat Burcea.

    Acesta a afirmat că în 2014, cele mai atractive destinaţii de vară pentru români au fost Grecia şi Turcia, unde au plecat cu charterele 110.000, respectiv 80.000 de turişti. O altă destinaţie preferată a fost Spania.

    Burcea spune că o altă tendinţă este ca turiştii să plece din oraşe cât mai apropiate de cele în care locuiesc, motiv pentru care agenţiile încearcă să extindă oferta de zboruri charter. În acelaşi timp, şi aeroporturile din provincie încep să le ofere facilităţi operatorilor de chartere, încercând să-i atragă.

    “Dacă în urmă cu 10 ani toate charterele plecau din Bucureşti, iar acum cinci ani zburau din Bucureşti, Cluj şi Timişoara, am ajuns ca pentru anul viitor să operăm curse spre Antalya şi din Bacău, Craiova, Satu Mare şi chiar Chişinău”, a mai spus proprietarul agenţiei de turism.

    Paralela 45 este una dintre cele mai mari agenţii din România, alături de Perfect Tour, Christian Tour, Happy Tour şi Eximtur, şi a fost desemnată recent de revista Reader’s Digest, pentru al şaselea an consecutiv, ca cel mai cunoscut brand de turism din România.

    Agenţia a încheiat 2013 cu afaceri de 35 de milioane de euro, iar pentru anul în curs estimează vânzări de 40 de milioane de euro, creşterea fiind bazată pe suplimentarea numărului de curse charter şi pe majorarea numărului de circuite externe la peste 100.

    Paralela 45 a fost înfiinţată în anul 1990 şi este deţinută de Alin Burcea.

  • Celebra marcă Guban recâştigă teren

    Privatizată prin metoda MEBO, adică angajaţii au devenit acţionari ai firmei, compania a ajuns să se confrunte, în 2009, cu grave probleme financiare. ”Compania înregistra datorii de peste 1,5 milioane de euro la bănci”, explică Eugeniu Cicoare, manager general al G.P. & Company SA. Societatea a fost preluată de circa cinci ani de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors. Datoriile au fost achitate şi noul proprietar a investit 200.000 euro în retehnologizare, training pentru angajaţi, campanii de promovare. Pariul cu Guban s-a tradus într-o întreagă serie de schimbări majore. Distribuţia, de pildă, se făcea prin revânzători şi exclusiv în România. În 2012, 40.000 de perechi de pantofi au fost vândute în circa 140 de magazine din întreaga ţară. Or în momentul în care desfacerea se face exclusiv prin intermediul revânzătorilor, tot ei fac şi regulile. Pentru ca Guban să fie mai puţin dependentă de revânzători, compania a început să-şi dezvolte primele magazine, primul dintre ele fiind deschis în Băneasa Shopping City. Planurile pentru mai multe spaţii proprii, materialele noi folosite în producţie, strategia de export şi colaborările cu designeri români celebri ca Mihaela Glăvan sunt numai câteva dintre deciziile care fac brandul românesc de încălţăminte să recâştige teren pas cu pas. Iar Cicoare spune că previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 7 milioane de lei, faţă de 6,5 milioane de lei în 2013.

  • Două noi societăţi au fost create prin divizarea Electrocentrale Bucureşti

    Divizarea ELCEN a avut loc ca urmare a Memorandumului “Realizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică prin sistem de alimentare centralizată cu energie termică integrat (SACET) în Municipiul Bucureşti şi Municipiul Constanţa”, adoptat de Guvernul României în data de 21 martie 2013 şi aprobat cu scopul dezvoltării unui serviciu public energetic performant şi eficient pentru locuitorii din Bucureşti şi Constanţa.

    Procesul de divizare a fost finalizat marţi, 30 septembrie a.c., când s-au înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti noile companii desprinse din ELCEN, precum şi Actul Constitutiv modificat al Electrocentrale Bucureşti.

    În urma divizării ELCEN, au rezultat trei societăţi: Electrocentrale Bucureşti S.A. (R.C.: J40/1696/2003, C.F.: RO15189596), Electrocentrale Constanţa S.A. (R.C.: J40/11293/2014, C.F.: 33636420) şi Electrocentrale Titan S.A. (R.C.: J40/11292/2014, C.F.: 33636439).

    Astfel, statul român rămâne acţionar majoritar al Electrocentrale Bucureşti S.A. (97,51%) prin intermediul Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, în timp ce Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A., cu sediul în Mediaş, va deţine 2,49% din acţiuni.

    În ceea ce priveşte cele două societăţi nou formate, statul român este unic acţionar al Electrocentrale Constanţa (100%) şi deţine 28,80% din titluri în cadrul Electrocentrale Titan, unde restul acţionarilor sunt Electrocentrale Grup (70,47%), respectiv Romgaz (0,73%).

    Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) rămâne cu cele 4 CTE-uri care deservesc Bucureştiul: Centrala Termoelectrică Vest, Centrala Termoelectrică Sud, Centrala Termoelectrică Grozăveşti, Centrala Termoelectrică Progresu, precum şi cu Uzina de Reparaţii.

    Electrocentrale Constanţa S.A. deţine Centrala Termoelectrică Palas şi reţelele de transport al energiei termice ce deservesc oraşul Constanţa, precum şi alte bunuri/active din patrimoniul ELCEN, în timp ce Electrocentrale Titan S.A. deţine Centrala Termoelectrică Titan şi Centrala Termoelectrică Fântânele, precum şi alte bunuri/active din patrimoniul ELCEN.

    Potrivit aceluiaşi Memorandum, următorii paşi constau în: transformarea celor două regii – RADET Bucureşti şi RADET Constanţa – în societăţi comerciale, transferul acţiunilor Electrocentrale Bucureşti şi Electrocentrale Constanţa din proprietatea privată a statului român către Primăria Municipiului Bucureşti, respectiv Primăria Municipiului Constanţa, şi fuziunea dintre cele două societăţi şi societăţile rezultate din reorganizarea celor două regii, în scopul creşterii calităţii serviciului public la un tarif suportabil pentru populaţie.

    ELCEN a fost înfiinţată pe 18 decembrie 2002, ca filială a S.C. Termoelectrica S.A., prin reorganizarea acestei societăţi comerciale. În prezent, Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este acţionarul majoritar al ELCEN, deţinând 97,51% din titlurile companiei.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional. În primele opt luni ale acestui an, ELCEN a înregistrat o producţie de energie termică de 2,8 milioane Gcal, respectiv 1,67 milioane MW/h de energie electrică.

    În primul semestru din 2014, ELCEN a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ

    un miliard de lei (circa 227 milioane de euro).

  • Bibiana Stanciulov: ”Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”

    După 1990 liniile de producţie au fost dezafectate şi folosite ca fier vechi. Retehnologizarea a costat 600.000 de euro, întreţinerea anuală a utilajelor, atât timp cât mai sunt încă noi, reprezintă 5% din valoarea liniilor de producţie iar promovarea mărcii a presuspus un buget de un milion de dolari. Bibiana Stanciulov spune că brandul este notorietatea produsului, cartea de vizită pentru partenerii din ţările evoluate din punct de vedere al civilizaţiei comerciale, este ”cartea de identitate” cu ajutorul căreia producătorul îşi poate face dreptate în justiţie. Mai mult, ”Brandul este cerificarea calităţii produsului. Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”, declară Bibiana Stanciulov. Tot ea spune că până în acest moment, poate enumera numai dezavantaje ale preluării unei vechi fabrici, dacă se referă strict la termenii financiari. Iar în rândul cauzelor enumeră absenţa unei legislaţii foarte stricte în materie de concurenţă neloaială, imposibilitatea prezentării la raft într-o zonă clar delimitată, în hiper şi supermarketuri. ”Pentru notorietatea pe care o creezi ca producător, primeşti drept răsplată apariţia unei multitudini de produse care copiază cât mai multe semne distinctive ale mărcii proprii, cu preţuri de dumping şi care încearcă să îţi sufoce cât mai rapid brandul”.