BusinessMagazin

Blog

  • Institutul Cantacuzino a fost trecut de la Sănătate la Ministerul Educaţiei şi Cercetării – surse

    Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că decizia a fost luată pentru ca Institutul să poată accesa fonduri europene de cercetare prin programele derulate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi în acest mod să îşi reia cât mai curând activitatea de producţie a vaccinurilor.

    Institutul Cantacuzino nu va putea produce vaccin antigripal nici pentru sezonul 2014-2015, întrucât mai sunt probleme de rezolvat, iar fabricaţia va fi reluată de anul viitor, declara, în iunie, managerul unităţii, Radu Iordăchel.

    Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat Institutul Cantacuzino, la sfârşitul anului 2013, că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform. Agenţia franceză a făcut şi un al doilea test, de reconfirmare, care a indicat aceleaşi rezultate.

    Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), întocmit după verificările făcute la Cantacuzino din perioada 25 – 27 februarie, arăta că producţia de vaccin antigripal pentru sezonul rece 2013-2014 a început foarte târziu, nefiind suficient timp pentru respectarea adecvată a sistemului de calitate.

    Verificările la Cantacuzino au mai relevat, potrivit specialiştilor OMS, că institutul nu are un plan de business clar, bugetat, pentru următorii 5-10 ani.

    Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

    Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.

  • Industria serviciilor pentru afaceri din România va depăşi 1,5 miliarde de euro în 2014

    Domeniile business process outsourcing şi IT Outsourcing reprezintă aproape jumătate din industrie, iar restul este atribuit segmentului shared services, în timp ce 20 dintre cei mai importanţi jucători din domeniu generează până la 25% din cifra de afaceri totală a pieţei. Sectorul serviciilor pentru afaceri este extrem de competitiv şi reprezintă una dintre industriile cu cele mai rapide creşteri din România, având o contribuţie importantă la exporturile din România şi un impact puternic pe piaţa locală a muncii, susţin oficialii ABSL.

    Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România, cea mai importantă organizaţie care reprezintă sectorul de servicii pentru afaceri şi reuneşte cele mai mari companii de profil din domeniile Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Outsourcing IT (ITO) şi Cercetare şi Dezvoltare (R&D), a organizat astăzi un eveniment de amploare – One Voice. ABSL – care a oferit companiilor din acest domeniu, autorităţilor publice şi reprezentanţilor mediului academic ocazia de a discuta soluţii pentru dezvoltarea industriei.

    Capitalul străin este sursa principală de investiţii în industria serviciilor pentru afaceri din România. Principalii investitori străini sunt companii din ţări din Europa Occidentală, precum Franţa, Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie, Irlanda sau Statele Unite. Pe lângă acestea, companii din Brazilia şi din Bulgaria şi-au început, de asemenea, operaţiunile pe plan local. De la lansarea sa, Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România a sprijinit investitorii străini interesaţi să interacţioneze cu companiile care desfăşoară activităţi în sectorul serviciilor pentru afaceri din România, evaluând oportunităţi de investiţii şi de lansare a activităţilor, şi s-a concentrat în stabilirea unor colaborări strânse şi parteneriate strategice cu jucători şi susţinători cheie din industrie, din perspectiva ABSL, asigurând astfel continuarea dezvoltării pieţei.

    Sectorul de servicii pentru afaceri este un angajator important în România. În total, peste 60.000 de profesionişti sunt angajaţi în această industrie, dintre care 25% în companii membre ABSL. “Estimăm o evoluţie importantă în următorii ani, de până la 30% pentru principalii jucători, datorită unor creşteri semnificative ale cererii de servicii pentru afaceri livrate din România”, a spus Alexander Weigl. 

    Industria locală oferă o gamă largă de servicii clienţilor din Europa, America de Nord şi România, acoperind şi America de Sud, Africa, CEE, Asia Pacific, precum şi Orientul Mijlociu.

  • Cazanciuc le-a spus “bobocilor” de la Drept că averile şi cariera nu se fac “prin orice mijloace”

    “Nu vă lasaţi pradă falselor valori, nu credeţi în imaginile mincinoase ale succesului peste noapte, în capcana de a crede că averile şi carierele se fac prin orice mijloace“, a spus Cazanciuc, la deschiderea anului universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

    Cu acelaşi prilej, ministrul Justiţiei spus că, “din fericire pentru cei mai mulţi din această ţară, România are, în acest moment, un sistem de justiţie independent şi instituţii de aplicare a legii eficiente”.

    Robert Cazanciuc le-a mai spus studenţilor că performanţa depinde doar de ei şi că, de multe ori, este posibil ca mulţi să fie puşi în faţa unor “alegeri morale” sau vor trebui să lupte pentru oameni “în care, poate, nu credeţi”.

    “Atâta timp cât veţi sluji doar legea, fără să vă abateţi de la calea cea dreaptă, nu aveţi de ce să vă temeţi, nu aveţi de ce să vă fie ruşine. Sistemul de drept înseamnă egalitate de şanse între acuzare şi apărare şi, chiar dacă în ochii publicului, procurorul este personajul pozitiv, de cele mai multe ori nu poate exista echilibru, nu poate exista o garanţie a respectării drepturilor individului fără avocaţi. Indiferent ce veţi alege, nu trebuie să uitaţi că aveţi în mâini viaţa unor oameni, la vârste extrem de fragede “, a adăugat ministrul, care le-a urat succes studenţilor, spunându-le că de viitorul lor “depinde, în mare măsură, succesul acestei ţări”.

    Pe de altă parte, demnitarul le-a mărturisit studenţilor că o carte i-a schimbat destinul, după ce el hotărâse să urmeze o carieră de inginer electronist. El a adăugat că alegerea carierei, respectiv decizia de a urma o anumită specializare, “nu trebuie să fie întotdeauna foarte pragmatică” , ci trebuie să conţină şi “puţină emoţie”. “Altfel, o să pierdeţi, probabil, mulţi ani până vă veţi regăsi cu adevărat sau s-ar putea să vă dezamăgiţi pe dumneavoastră, profesorii sau părinţii”, a adăugat ministrul Justiţiei.

    În acelaşi context, demnitarul a dat un exemplu relevant, în opinia lui, despre cei care nu au vocaţie pentru o profesie. “E clar că nu ai vocaţie pentru o anumită profesie, atunci când vii la examenul de admitere la Şcoala de Magistratură cu un aparat de emisie recepţie asupra ta şi, din păcate, acest lucru se întâmplă şi în zilele noastre”, a spus Robert Cazanciuc.

  • Proiectul prin care acţiunile Aeroportului Timişoara trec în proprietatea judeţului, adoptat de Senat

    Aeroportul are, în prezent, ca acţionari statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, care deţine 80% din acţiuni, şi Fondul Proprietatea, care deţine 20% din acţiuni.

    Guvernul menţionează, în expunerea de motive la proiectul de lege, că, după ce nu a mai fost folosit şi ca bază militară, Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia şi-a pierdut caracteristicile de aeroport de interes naţional, în timp ce piaţa de transport aerian deservită de acest aeroport este mai mult caracteristică unui aeroport de interes local.

    ”Prin rolul său de principală poartă aeriană în zona de sud-vest a ţării, aeroportul internaţional Timişoara reprezintă în prezent un pilon important în economia judeţului Timiş. Devine, astfel, o necesitate implicarea activă a Consiliului Judeţean Timiş în dezvoltarea acestui aeroport. Acest transfer nu va schimba statutul de aeroport internaţional, acesta urmând să respecte în continuare obligaţiile ce decurg pentru România din tratatele internaţionale”, explică Executivul.

    Proiectul de lege, prioritate legislativă a Guvernului, a fost adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

  • Rus: Majoritatea studiilor de fezabilitate scoase la licitaţie de Şova pentru autostrăzi rămân valabile

    “Nu există studii de fezabilitate, adică nu ştiu eu să existe studii care să nu răspundă unor nevoi existente astăzi. Deci, majoritatea rămân valabile”, a spus Rus.

    El a arătat că studiile de fezabilitate pentru autostrăzi corespund şi celor privind drumurile expres, exproprierile fiind făcute şi în acest caz ca pentru autostrăzi.

    “Studiile de fezabilitate şi pentru drumurile pe care le vom face expres în acest moment se vor face studii de autostradă, pentru că, am spus, noi vom expropria la regim de autostradă unele zone, chiar dacă în acest moment vom construi un drum expres, urmând ca în timp să se tranforme în autostradă”, a spus Rus.

    El a arătat că între studiul de fezabilitate cu expropiere pentru autostradă şi proiectul tehnic pentru drum expres vor exista diferenţe care vor releva şi diferenţele de cost dintre cele două.

  • Consiliul Concurenţei: Limitarea numărului de farmacii în oraşe nu va determina deschideri la sate. Care sunt soluţiile pentru aprovizionarea satelor

    În opinia Ministerului Sănătăţii, obiectivul restricţiei demografice stabilite în Legea farmaciei urmăreşte asigurarea unei aprovizionări sigure şi de calitate cu medicamente a populaţiei, prin împiedicarea migrării farmaciilor comunitare din mediul rural în mediul urban.

    “Consiliul Concurenţei a avut în vedere că, în lipsa oricărei reglementări, nu se poate exclude faptul că farmaciştii se vor concentra în localităţile considerate atractive. Consecinţa este aceea că alte localităţi, mai puţin atractive, ar suferi din cauza unui număr insuficient de farmacii, care să asigure un serviciu farmaceutic sigur şi de calitate. (…) Dacă prin criteriul demografic se urmăreşte stimularea sau menţinerea numărului de farmacii în mediul rural, pentru asigurarea cu medicamente a populaţiei din aceste zone, considerăm că limitarea numărului de farmacii în mediul urban nu va conduce în mod direct la deschiderea de noi farmacii în mediul rural, cu atât mai mult cu cât viabilitatea economică a farmaciilor din mediul rural este pusă sub semnul întrebării”, se arată în opinia Consiliului Concurenţei referitoare la o eventuală iniţiativă legislativă de prelungire a duratei de aplicare a criteriului demografic la înfiinţarea unei farmacii în mediul urban.

    Autoritatea precizează că, dacă într-adevăr există probleme privind accesul în anumite zone, soluţia este încurajarea accesului în respectivele zone, nu împiedicarea accesului la nivel urban.

    “De exemplu, în Marea Britanie, pentru zonele în care nu există farmacii care eliberează reţete au fost găsite două soluţii mult mai potrivite pentru zonele cu probleme decât reglementările care controlează accesul la nivel general, respectiv Schema Esenţială pentru Farmaciile Mici şi eliberarea medicamentelor chiar de către medicii prescriptori”, menţionează Consiliul Concurenţiei.

    Schema Esenţială pentru Farmaciile Mici furnizează asistenţă financiară farmaciilor care nu sunt viabile din punct de vedere economic datorită locaţiilor lor, dar sunt considerate vitale pentru furnizarea de servicii farmaceutice către comunitatea locală. În concluzie, această schemă are ca scop asigurarea furnizării de servicii farmaceutice în zone care, altfel, ar avea dificultăţi în ceea ce priveşte atragerea lor. Aceasta joacă un rol important în asigurarea accesului, şi datorită faptului că este folosită în mod direct pentru rezolvarea problemei de acces, determină obţinerea acestui scop la un cost substanţial mai mic pentru consumatori decât reglementarea controlului la nivel general, precizează Consiliul Concurenţei.

    Eliberarea medicamentelor direct de către medicii prescriptori în zonele rurale în care consumatorii întâmpină dificultăţi în procurarea de medicamente este o soluţie adoptată de mai multe state membre pentru a rezolva lipsa farmaciilor din mediul rural, precum Austria, Cehia, Franţa, Ungaria, Irlanda, Slovenia, Marea Britanie şi Olanda.

    Reglementările din aceste ţări prevăd posibilitatea eliberării de către medici a medicamentelor ce se eliberează pe bază de prescripţie la preţul de farmacie, fără un adaos suplimentar, până în momentul în care în respectivele zone se deschid farmacii. Totuşi, medicii nu pot vinde medicamente fără prescripţie în aceste zone.

    “De asemenea, înfiinţarea de farmacii în mediul rural ar putea fi stimulată dacă legislaţia în domeniu ar facilita accesul în aceste zone prin stabilirea unor condiţii şi criterii de înfiinţare mai puţin restrictive, în raport cu cele cerute pentru înfiinţarea unor farmacii în mediul urban, de tipul: program redus de funcţionare, o gamă restrânsă de produse, eliminarea condiţiei privind laboratorul propriu, suprafaţă mai mică, posibilitatea de a fi deservită de un asistent de farmacie etc. O altă soluţie ar putea fi introducerea unui program pilot pentru înfiinţarea de farmacii mobile, care să deservească zonele rurale greu accesibile”, mai arată Consiliul Concurenţei.

    Creşterea numărului de farmacii dintr-o zonă corelată cu redistribuirea pacienţilor din zona respectivă conduce, în opinia Consiliului Concurenţei, la întărirea concurenţei, fapt care poate genera servicii farmaceutice de calitate superioară.

    În concluzie, punctul de vedere al Consiliului Concurenţei este că menţinerea criteriului demografic la înfiinţarea unei farmacii în mediul urban nu se poate realiza decât pe o perioadă limitată, de 6 – 9 luni, respectiv până la cel mult data de 30.09.2015, prelungire avută în vedere din perspectiva necesităţii respectării legislaţiei privind procedurile de elaborare, avizare şi prezentare a proiectelor de acte normative.

    De asemenea, o prelungire a termenului de menţinere a criteriului demografic ar trebui să fie justificată de existenţa unor circumstanţe excepţionale.

    “O astfel de măsură ar putea fi justificată doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii, evidenţiate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: criteriul demografic să se aplice fără discriminare, să fie justificat de motive imperative de interes general, să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit şi să nu depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia. În ceea ce priveşte ultima condiţie, trebuie subliniat că au existat prelungiri succesive pe perioade de 2 ani ale duratei de aplicare a criteriului demografic, care ar fi permis identificarea şi implementarea unor soluţii compatibile cu principiile concurenţiale”, explică autoritatea.

    În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei are în vedere faptul că eliminarea criteriului demografic din Legea farmaciei necesită un termen acoperitor pentru respectarea legislaţiei în vigoare privind procedura de elaborare, avizare şi adoptare a proiectelor de acte normative.

    Conform prevederilor actuale din Legea farmaciei, criteriul demografic este în vigoare până la data de 31 decembrie 2014.

    La începutul săptămânii, Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutic din România (ADRFR) şi directorul general al grupului A&D Pharma, care deţine reţeaua Sensiblu, spunea că România nu este pregătită pentru liberalizarea pieţei farma, care ar însemna mai multe farmacii, explicând că România se află între primele ţări din Europa după numărul de farmacii la mia de locuitori.

    Astfel, România ar urma exemplul Ungariei, unde, după liberalizare, s-au deschis foarte multe farmacii, care supă un an şi jumătate au intrat în faliment, statul ungar reintroducând ulterior criteriul demografic în lege.

  • Telekom România a lansat pachete de servicii fix-mobil pentru companii pe o singură factură

    Pachetul complet FixMobil XXL oferă voce mobila şi date, voce fixă plus internet fix şi mobil, alături de opţiuni precum: nelimitat minute în reţea de pe fix şi mobil, nelimitat minute naţionale de pe fix şi mobil, nelimitat SMS-uri naţionale şi în reţea, nelimitat viteză 4G pentru traficul de date şi nelimitat apeluri internaţionale către Zona 1 (reţelele fixe din Europa şi reţelele fixe şi mobile din SUA si Canada). Pachetul conţine şi 500 de minute, 500 SMS-uri şi 500 MB în roaming, plus următoarele echipamente: o tabletă Samsung Galaxy Tab 4 10,1” , smartphone-ul Samsung Galaxy SIII mini, un telefon DECT şi un router WiFi. Preţul lunar al pachetului este de 54 euro, fără TVA.

    În funcţie de comportamentul de consum, clienţii pot alege alte configuraţii ale pachetelor FixMobil, cu 3 sau 4 servicii, la preţuri începând de la 23 euro/lună fără TVA, cu terminale incluse sau la preţuri speciale.

    Toate pachetele includ soluţii de web hosting cu domeniul .ro, spaţiu pentru găzduirea paginii web şi un număr nelimitat de adrese de email, Service Level Agreement (SLA) Standard pentru serviciile de voce fixa, respectiv SLA Advanced pentru serviciile de date,drept garanţie a funcţionării serviciilor, spaţiu pentru stocarea datelor şi funcţia de recovery, IP static şi licenţe Norton Internet Security.

    De asemenea, brandul Telekom intră pe piaţa românească cu un portofoliu mobil cu şapte planuri tarifare mobile, oferind nelimitat minute şi SMS-uri în reţea şi preţuri reduse pentru smartphone-uri, alături de acces gratuit la viteză 4G pentru toate planurile tarifare, la preţuri promoţionale valabile până la 30 noiembrie 2014, începând cu 7 euro/lună fără TVA.

    „Telekom intră pe piaţă cu filozofia One Stop Shop: un punct de contact unic pentru toate nevoile de comunicare şi un portofoliu complet de soluţii fixe, mobile şi IT. Acesta este motivul pentru care am creat pachetele integrate FixMobil şi beneficiile nelimitate ale abonamentelor noastre pentru companii”, a declarat Ovidiu Ghiman, director executiv comercial al Telekom România Communications şi Telekom România Mobile Communications.

    Telekom România este compania rezultată prin unificarea pe piaţa românească a operaţiunilor grupului de telefonie mobilă Cosmote şi ale Romtelecom.

  • EXCLUSIV: Guvernul extinde durata de protecţie a drepturilor patrimoniale ale artiştilor de la 50 la 70 ani

    Modificarea va fi operată în regim de urgenţă, în baza unei directive a Comisiei Europene, care nu a fost transpusă în legislatia naţională până la 1 noiembrie 2013, aşa cum era necesar, oficialii de la Bruxelles declanşând împotriva României procedura în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru.

    “În momentul de faţă, Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe prevede că drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi privind interpretarea sau execuţia sunt protejate pe o durată de 50 de ani. În realitate, s-a constatat că artiştii interpreţi sau executanţi debutează, în general, devreme şi, adeseori, actualul termen de 50 de ani nu le protejează executările sau interpretările pe întreaga durată a vieţii, lipsindu-i pe aceştia de veniturile necesare tocmai în perioada de sfârşit a vieţii. Ţinând cont de existenţa acestei situaţii injuste şi păgubitoare pentru o multitudine de artişti interpreti sau executanţi, la nivelul Uniunii Europene s-a elaborat Directiva nr. 2011/77/UE prin care s-a extins durata de protecţie a drepturilor acestora, astfel încât artiştii interpreti sau executanţi să poată beneficia cel puţin pe toată durata vieţii de veniturile provenind din drepturile de autor asupra interpretărilor şi execuţiilor proprii”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Urmare a acestei situaţii, a fost elaborat actul normativ care prevede că durata de protecţie a drepturilor patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi va fi extinsă de la 50 ani la 70 ani, tot la 70 de ani de la moartea ultimului supravieţuitor dintre textier şi compozitor fiind extinsă şi durata de protectie în cazul compoziţiilor muzicale cu text.

    Astfel, va fi stabilit că termenul de protecţie a unei compoziţii muzicale cu text încetează după 70 de ani de la decesul ultimului supravieţuitor dintre textier şi compozitor, indiferent dacă aceştia au fost sau nu desemnaţi drept coautori, cu condiţia ca acea contribuţie adusă respectivei compoziţii muzicale cu text să fi fost creată în mod special pentru aceasta.

    Durata de protecţie a drepturilor patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi va fi de 50 de ani de la data interpretării sau execuţiei, dar cu o serie de excepţii, respectiv precum în cazul în care fixarea executării pe o fonogramă face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestui termen, drepturile încetând la 70 de ani de la prima astfel de publicare sau de la prima astfel de comunicare către public, în funcţie de care dintre aceste date este prima.

    De asemenea, durata de protecţie a drepturilor patrimoniale ale producătorilor de fonograme va fi de 50 ani de la data primei fixări, dar, dacă în decursul acestei perioade fonograma face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări publice legale, durata de protecţie a drepturilor va fi de 70 de ani de la data la care a avut loc prima dintre acestea.

    În cazul în care fixarea executării, altfel decât pe o fonogramă, face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestui termen, drepturile încetează la 50 de ani de la prima publicare sau de la prima comunicare către public, în funcţie de care dintre aceste date este prima.

    În cazul în care, la 50 de ani de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, la 50 de ani de la comunicarea legală a acesteia către public, producătorul fonogramei nu oferă copii ale fonogramei spre vânzare într-o cantitate suficientă sau nu pune fonograma la dispoziţia publicului, prin cablu sau fără cablu, în aşa fel încât membrii publicului să aibă acces individual din locul si momentul ales, artistul interpret sau executant poate rezilia contractul prin care a cesionat unui producător de fonograme drepturile asupra fixării executării sale.

    Dreptul de reziliere a contractului de cesiune poate fi exercitat cu condiţia ca producătorul, în termen de un an de la notificarea de către artistul interpret sau executant a intenţiei sale de a rezilia contractul de cesiune, să nu desfăşoare cele două activităţi de exploatare. Dreptul de reziliere nu poate face obiectul unei renunţări din partea artistului interpret sau executant.

    În cazul în care pe fonogramă sunt înregistrate interpretările mai multor artişti interpreţi sau executanţi, aceştia îşi pot rezilia contractele lor de cesiune. În cazul în care contractul de cesiune se reziliază, drepturile producătorului de fonograme asupra fonogramei încetează.

    În cazul în care contractul de cesiune prevede dreptul artistului interpret sau executant la o remuneraţie unică, acesta are dreptul de a primi de la producătorul de fonograme o remuneraţie suplimentară anuală pentru fiecare an întreg imediat următor celui de-al 50-lea an de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, celui de-al 50-lea an de la comunicarea legală a acesteia către public. Dreptul de a obţine o remuneraţie anuală suplimentară nu poate face obiectul unei renunţări din partea artistului interpret sau executant.

    Suma totală pe care producătorul de fonograme trebuie să o aloce pentru plata remuneraţiei suplimentare anuale va corespunde unui procent de 20 % din veniturile pe care producătorul de fonograme le-a obţinut în cursul anului anterior celui pentru care se plăteşte remuneraţia, din reproducerea, distribuirea şi punerea la dispoziţie a fonogramelor respective, după cel de al 50-lea an de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, după cel de-al 50-lea an de la comunicarea legală a acesteia către public.

    Producătorii de fonograme trebuie să furnizeze, la cerere, artiştilor interpreţi sau executanţi care sunt îndreptăţiţi la plata remuneraţiei suplimentare anuale orice informaţie necesară pentru asigurarea plăţii respectivei remuneraţii.

    Dreptul de a obţine remuneraţia suplimentară anuală este gestionat de organismele de gestiune colectivă.

    În cazul în care un artist interpret sau executant are dreptul la o remuneraţie plătită treptat, nici plăţile în avans, nici reducerile definite în contract nu se deduc din plăţile efectuate către artist după cel de al 50-lea an de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, după cel de al 50-lea an de la comunicarea legală către public a acesteia.

    La capitolul privind dispoziţiile tranzitorii, documentul stabileşte că, până la transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2011/77/UE, fixărilor de interpretări şi executări şi fonogramelor cu privire la care drepturile artistului interpret sau executant şi ale producătorului de fonograme sunt încă protejate, în temeiul dispoziţiilor în vigoare la 1 noiembrie 2013, le sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile din directivă. Prevederea va fi aplicată şi în cazul fixărilor de interpretări şi executări şi fonogramelor realizate între 1 noiembrie 2013 şi data transpunerii în legislaţia naţională a directivei.

    Până la transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2011/77/UE, compoziţiilor muzicale cu text în care cel puţin compoziţia muzicală sau textul sunt protejate în cel puţin un stat membru la 1 noiembrie 2013 şi compoziţiile muzicale cu text apărute după acea dată le sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile din directivă, fără a se aduce atingere actelor de exploatare ce au avut loc înaintea datei de 1 noiembrie 2013.

    De asemenea, până la transpunerea în. legislaţia naţională a Directivei 2011/77/UE, contractelor de cesiune prin care un artist interpret sau executant are dreptul la plăţi treptate şi care sunt încheiate înainte de 1 noiembrie 2013 le sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile din directivă.

    În lipsa unor clauze contractuale contrare exprese, se va considera că un contract de cesiune încheiat înainte de 1 noiembrie 2013 continuă să producă efecte şi după data la care, în temeiul legislaţiei anterioare, drepturile artistului interpret sau executant ar fi încetat să mai fie protejate.

  • Marca de fashion preferată Scott Fitzgerald, Clark Gable, Andy Warhol si Katherine Hepburn are acum un magazin în România

    Brooks Brothers, retailer american de fashion, a deschis azi primul magazin din România, în Băneasa Shopping City. Acesta  este al 54-lea magazin Brooks Brother din Europa.

    Spaţiul din Băneasa Shopping City re o suprafaţă de 170 mp şi pentru deschiderea sa a fost nevoie de o investiţie de aproape 300.000 euro, fiind operat de LT Apparel Romania SRL, un joint venture între FF Group România şi compania grecească LT Apparel SA.

    “Piaţa românească începe să se maturizeze, clienţii sunt mai sofisticaţi, cunosc marca Brooks Brothers şi tradiţia ei în moda internaţională”, a declarat Luca Gastaldi, preşedinte şi CEO al Brooks Brothers Group.

    “Brooks Brothers este un brand american legendar, cunoscut in intreaga lume”, a declarat Konstantinos Tsouvelekakis, Presedinte & CEO al LT Apparel SA.

    Magazinul reprezentativ al brandului este amplasat de aproape 100 de ani pe Madison Avenue nr. 346 in New York.

    Magazinul reuneşte colectii pentru barbati, femei si copii.

    Brooks Brothers a fost infiintata in 1818 de catre Henry Sand Brooks. Brooks Brothers a revolutionat lumea modei fiind prima companie care a lansat colectii pret-a-porter de haine, a introdus pentru prima oara pe piata americana materialele „seersucker” si „madras” si a creat unul dintre elementele legendare in moda – camasa cu guler prins in nasturi, „Button-Down Polo Shirt”.

    Brooks Brothers a creat tinute pentru 39 dintre cei 44 de presedinti americani, precum si pentru multe vedete de la Hollywood. A fost marca favorita a unora dintre cele mai reprezentative personalitati culturale ale tarii, cum ar fi F. Scott Fitzgerald, Clark Gable, Andy Warhol si Katherine Hepburn. Brandul continua sa reprezinte alegerea multor celebritati apreciate in intreaga lume si are multiple colaborari pentru realizarea costumelor de televiziune si pentre productii cinematografice cunoscute.

    Compania LT APPAREL ROMANIA SRL este un joint venture intre FF Group Romania, subsidiara a grupului international Folli Follie si compania greceasca LT Apparel SA. Are un capital social in valoare de 500.000 euro si este detinuta in proportie de 51% de LT Apparel din Grecia si 49% de FF Group Romania. LT Apparel SA din Grecia detine drepturile de distributie si promovare a brandului Brooks Brothers in Grecia, Cipru, tarile balcanice si Principatul Monaco. Incepand din 2008, compania greceasca a dezvoltat o retea de 15 puncte de vanzare Brooks Brothers in Grecia si Principatul Monaco.

  • IKEA retrage un nou produs de pe piaţă

    Compania de retail mobilier şi decoraţiuni IKEA retrage de pe piaţă pastele PASTAÄLGAR şi PASTAÄLGAR FULLKORN, comercializate în cadrul magazinului cu delicatese suedeze. Pastele ar putea conţine soia, ingredient care ar putea declanşa reacţii alergice consumatorilor care prezintă intoleranţă la acest produs.

    Informaţia referitoare la soia nu este menţionată pe etichetele acestora. Compania anunţă că clienţii care prezintă o sensibilitate la soia sau care doresc să returneze produsele din alte motive vor primi înapoi întreaga sumă plătită.

    Magazinul IKEA din Bucureşti a vândut 10.833 de bucăţi din ambele produse începând cu luna mai 2011, la preţul de 10,5 lei şi nu a primit până acum nicio sesizare de la clienţi.