BusinessMagazin

Blog

  • BRAT organizează seminarii despre strategii media pentru principalele industrii de pe piaţă

    “O campanie de media este eficientă dacă foloseşte date de audienţă exacte, indicatori de performanţă adecvaţi şi instrumente moderne de evaluare. De aceea am demarat această serie de seminarii: arătăm pentru fiecare mare industrie consumatoare de publicitate cum poate să îşi eficientizeze modul în care foloseşte bugetul de media, pornind tocmai de la serviciile SATI, SNA FOCUS şi MIP, dezvoltate de BRAT. Practic, explicăm instrumentele pe care BRAT le pune la dispoziţia specialiştilor pentru realizarea strategiilor de media şi modul în care ele pot fi utilizate pentru a răspunde în mod eficient nevoilor de piaţă. Accentul este pus pe utilitate, transparenţă, credibilitate, standardizare, măsurabilitate şi eficienţă”, a declarat Arina Ureche, directorul general al BRAT.

    În cadrul seminariilor, experţii BRAT prezintă metode concrete prin care specialiştii cu atribuţii manageriale în marketing, branding şi comunicare pot să utilizeze în realizarea strategiilor de media şi în planificarea campaniilor de comunicare măsurătorile standardizate oferite de BRAT privind tirajul, audienţa, traficul şi investiţiile în publicitate, fie că este vorba de mediul online, fie de presă scrisă.

    Primul seminar s-a desfăşurat pe 25 septembrie şi a avut tema “Tehnici de utilizare a cercetării media în strategiile de marketing, branding şi comunicare pentru domeniul financiar, bancar şi al asigurărilor”.

    Următorul seminar va avea loc pe 16 octombrie, la Bucureşti, şi va fi dedicat sectorului bunurilor de larg consum, respectiv zonei produselor alimentare. Alte două seminarii de acest gen vor fi dedicate sectorului cosmeticelor şi produselor de infrumuseţare şi celui de IT şi telecomunicaţii.

    BRAT este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presă scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presă scrisă, online, radio şi outdoor).

  • Povestea românului nominalizat de revista Time drept “unul dintre cei mai influenţi tineri din 2013″

    Budişteanu programează de mai bine de nouă ani şi a fost implicat în peste 50 de proiecte din zona IT. Tânărul programează de mai bine de nouă ani şi a fost implicat în peste 50 de proiecte din zona IT. Budiştanu este membru al celei mai mari organizaţii mondiale dedicate ştiinţelor informatice ACM (Association for Computing Machinery) şi al celei mai mari asociaţii pentru tehnologii avansate, IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers)

    Numele lui se află, alături de Paul-Andre Baran şi Cristian Botan pe lista finală a proiectului New Europe 100 (NE100). Lista NE100 a fost creată ca parte a unei campanii care are ca scop promovarea inovaţiei în Europa Centrală şi de Est, prin evidenţierea celor care sunt motorul schimbărilor pozitive în societate.

  • Visa: Guvernul ar putea stimula populaţia să plătească taxele locale cu cardul printr-un discount

    “Orice iniţiatăvă care ar duce la creşterea plăţii de impozite şi taxe locale, mai ales online, este pozitivă. Din perspectiva noastră, demersul autorităţilor este unul pozitiv, mai ales pentru primăriile care nu acceptă plata cu cardul în prezent. de la 200 de primării care acceptă în prezent şi până la câteva mii există cale lungă şi credem că aici s-ar putea constitui marea valoare care ar putea fi adusă”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe.

    Guvernul a aprobat miercuri o ordonanţă care creează cadrul legal pentru implementarea sistemului de plată cu cardul de către persoanele fizice, online şi la terminalele Trezoreriei, a impozitelor şi taxelor administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, începând din 2015.

    Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.

    Directorul Visa a arătat că populaţia ar putea fi stimulată de către Guvern pentru a se orienta către plăţile de taxe şi impozite cu cardul în defavoarea numerarului, prin oferirea unei reduceri la sumele de plată, aşa cum există discountul pentru orice contribuabil care plăteşte taxele anuale integral în primul trimestru din an.

    “Cred că este momentul în care autorităţile, dacă se angajează pe acest drum, să articuleze concret preferinţa pentru plata electronică şi s-o susţină, poate, printr-un discount mai mare faţă de plata în numerar. Dacă te angajezi şi spui ca preferi plăţile electronice, este important să stimulezi şi să oferi anumite stimulente preferenţial pentru plata electronică“, a spus Creţu.

    El a precizat că, din valoarea totală a banilor aflaţi pe carduri în România, de 30 miliarde euro, valoarea plătită cu cardul se situează sub 20%, restul reprezentând retragerile de la bancomate, însă ca număr de tranzacţii aproape una din două operaţiuni cu cardul reprezintă o plată.

    “Plata taxelor cu cardul, în schimb, este mult la început, pe primele opt luni fiind consemnate circa 374.000 de tranzacţii, în valoare de 134 milioane lei. Pentru a se dezvolta segmentul acestor plăţi este nevoie de extinderea reţelei de acceptare, la fel ca în reţeaua comercială“, a afirmat Creţu.

    Valoarea medie a plăţii cu cardul se ridică la 34 de euro (circa 150 de lei), în timp ce valoarea medie a taxei locale este de aproximativ 250 de lei, potrivit datelor Visa.

    Directorul Visa a arătat că primii care îşi vor plăti electronic impozitele şi taxele vor fi cei care efecutează plăţi cu cardul regulat, de cel puţin o dată pe săptămână. El apreciază că, în primă fază, circa 10% dintre deţinătorii de carduri vor putea beneficia de această măsură.

    Potrivit ordonanţei de urgenţă, comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.

    Întrebat dacă nivelul comisioanelor este mulţumitor, Creţu a reiterat ideea că reglementarea comisioanelor este o măsură care nu sprijină sistemul de plăţi cu cardul, întrucât e nevoie de beneficii atât pentru instituţia de credit care a emis cardul, cât şi pentru entitatea care acceptă cardul, respectiv Trezoreria în acest caz.

    “Dincolo de faptul că reglementarea comisioanelor este privită într-un anumit fel de industrie şi dintr-o altă perspectivă de către autorităţi, cred că ce este important că o astfel de iniţiativă, care deschide un nou drum, să fie implementată cum trebuie, astfel încât să fie fezabilă şi să dea posibilitatea volumelor mari pe care le vizează, pentru că aceasta a fost dorinţa Ministerului de Finanţe, să crească semnificativ volumul de plăţi electronice a taxelor şi impozitelor”, a comentat reprezentantul operatorului de plăţi.

    Pe de altă parte, el a confirmat declaraţia ministrului Finanţelor, potrivit căreia România va fi prima ţară la nivel global care va avea un punct unic de plată cu cardul pentru toate taxele şi impozitele, dacă implementează rapid procedurile.

    “Am fi prima ţară din lume în care un minister, respectiv o trezorerie naţională devine acceptator de plăţi cu cardul. Văzând ordonanţa în final, scrisă, pentru că au avut loc discuţii anterior la care am participat, am început deja consultările în interiorul organizaţiei pentru că aceste lucruri presupun ca Ministerul de Finanţe să devină membru Visa pentru a oferi acest serviciu de acceptare a plăţii cu cardul, aşa cum o fac toate băncile comerciale care sunt membri Visa”, a punctat Creţu.

    El consideră că implementarea sistemului nu va fi uşoară, având în vedere numărul mare al instituţiilor care urmează să fie integrate. Procesul de integrare dintre Trezorerie şi administraţiile locale va fi realizat de către Finanţe, existând deja o integrare în ceea ce priveşte plăţile şi fluxurile de bani.

    “În ceea ce priveşte relaţia cu noi, evident va trebui să facem nişte teste, certificări să ne asigurăm că o tranzacţie care este autorizată pe un card Visa emisă de oricare dintre băncile din România va fi acceptată, banii vor fi debitaţi în condiţii normale pentru această plată la Trezorerie”, a spus directorul organizaţiei.

    El nu a putut aprecia când se va putea face prima plată prin noul sistem, însă confirmă spusele ministrului Finanţelor, că este nevoie de 6-12 luni pentru implementarea proiectului, astfel încât plăţile să poată fi realizate în a doua parte a anului viitor.

    Totodată, Creţu atrage atenţia că acest proiect trebuie implementat foarte bine din punct de vedere tehnic-operaţional, fiind necesar aportul specialiştilor din industrie în acest proces.

    “Dimensiunea lucrării este în curtea Ministerului de Finanţe, certificările cu noi vor avea loc în ultima parte a acestei lucrări operaţionale. Cred că această activitate este una specifică, tehnică-operaţională, care trebuie făcută bine, de aceea este important ca în back-office această activitate să fie desfăşurată de nişte entităţi care ştiu să lucreze în această activitate, fiind unul dintre punctele exprimate în discuţiile pe care le-am avut şi cred că Ministerul de Finanţe a înţeles că, deşi este iniţiativa dânşilor şi vor avea controlul, au nevoie şi de o componentă tehnică specializată pentru a desfăşura această activitate”, a mai spus directorul Visa.

    La fel de importante sunt însă, în opinia lui, şi componenta de mentenanţă a sistemului, dar mai ales cea de promovare, astfel încât populaţia să afle că îşi poate plăti taxele şi impozitele cu cardul.

    Ordonanţa stabileşte că nu sunt acceptate alte costuri sau comisioane (cu excepţia celui de 0,3% din valoarea tranzacţiei), inclusiv licenţe, mentenanţe sau îmbunătăţiri ale sistemelor solicitate de către emitenţii cardurilor sau sistemele de plăţi. În plus, operatorii sistemelor de plăţi trebuie să accepte realizarea unor acţiuni de promovare şi educare a contribuabililor pentru a utiliza plăţile electronice cel puţin o dată pe an.

    Faţă de condiţiile specificate, pot apărea condiţii suplimentare ulterior conectării Trezoreriei la un sistem de plată, pe care acesta trebuie să le accepte în maxim trei luni de la aprobarea lor, altfel procesarea cardurilor de plată aferente sistemului respectiv va fi sistată.

    Bugetul de stat sau, după caz, cel al Trezoreriei, suportă cheltuielile cu implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice, precum şi cele pentru prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri.

    “Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituţiile publice care vor încasa venituri bugetare, întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relaţia cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat”, se precizează în comunicatul ministerului.

    Guvernul estimează costuri la bugetul de stat, în urma aplicării proiectului, de 700.000 de lei pentru anul viitor şi 1,2 milioane lei pentru 2016, iar la bugetul local de 2 milioane lei în 2015 şi 2,3 milioane lei în 2016.

    Serviciile ar putea fi extinse şi pentru firme, prin ordin emis de Ministerul Finanţelor Publice, care va stabili tipurile de plăţi care pot fi achitate prin acest sistem, nivelul comisioanelor şi entitatea care suportă comisionul.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă în care va explica decizia luată de BCE în cadrul şedinţei lunare a instituţiei, care a avut loc în Italia.

    De asemenea, Draghi va prezenta detaliile programului de cumpărare de obligaţiuni garantate cu active şi obligaţiuni emise de statele din zona euro. Datoria Greciei a crescut miercuri, pe fondul speculaţiilor conform cărora BCE va reduce standardele impuse de instituţie, pentru a permite cumpărarea de obligaţiuni garantate cu active din Grecia şi Cipru.

    BCE a redus, la începutul lunii septembrie, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, de la 0,15%.

    Tot în urma şedinţei din septembrie, BCE a anunţat că va lansa, în luna octombrie, două noi programe pentru cumpărarea de eurobonduri emise de statele din zona euro şi de obligaţiuni garantate cu active din sectorul privat, în încercarea de a impulsiona creşterea economică şi a încuraja creditarea.

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat 11 companii din industria media cu amenzi în total de 3,2 milioane de euro

    Cele 11 companii implicate şi sancţionate sunt: Brand Programming Network S.A.: 280.296 lei (62.500 euro), B.V. McCann-Erickson S.R.L.: 3.218.755 lei (717.719 euro), GroupM Media Operations S.R.L.: 230.011 lei (51.288 euro), Initiative Media S.A.: 2.498.443 lei (557.104 euro), Mediacom Romania S.R.L.: 1.328.727 lei (296.280 euro), Mediaedgecia Romania S.R.L.: 967.226 lei (215.672 euro), Mindshare Media S.R.L.: 949.672 lei (211.758 euro), Opti Media S.R.L.: 599.636 lei (133.707 euro), Starcom Mediavest Group S.R.L.: 1.849.843 lei (412.479 euro), United Media Services S.R.L.: 498.748 lei (111.211 euro), Zenith Media Communications S.R.L.: 2.146.199 lei (478.560 euro).

    “Acţiunile comune, prin care companii concurente îşi coordonează comportamentul comercial, constituie o încălcare a regulilor de concurenţă. Consiliul Concurenţei a ţinut cont, însă, de demersurile companiilor de a realiza şi promova un set de principii care să asigure transparenţa şi profesionalismul în piaţa media. Considerăm că existenţa unor norme de autoreglementare a profesiei, adaptate la cerinţele specifice pieţei, sunt bine venite în măsura în care contribuie la crearea unui mediu echitabil pentru toţi actorii din piaţă” a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Potrivit unui comunicat al instituţiei, Consiliul Concurenţei colaborează cu companiile din domeniu, respectiv cu asociatia de profil, Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România, pentru a elabora un set de principii care să asigure transparenţa şi profesionalismul pe această piaţă, astfel încât clienţii să poată beneficia de cea mai bună ofertă din punct de vedere al calităţii serviciilor şi preţul acestora.

  • Românul care a primit de la Bill Gates 27 de milioane de dolari pentru ţara lui

    Paul-Andrei Baran este născut în Los Angeles şi a administrat în ultimii trei ani programul Biblionet, de 26,9 milioane de dolari, al fundaţiei Bill & Melinda Gates, menit să reformeze bibliotecile publice din România.

    Paul trăieşte şi munceşte în România de peste 12 ani, timp în care a oferit asistenţă tehnică pentru British Council în dezvoltarea centrelor de pregătire regionale ale administraţiei publice din România. Mai mult, a administrat programele de guvernanţă locală finanţate de USAID şi a fost consultant pentru guvernanţa locală al Preşedinţiei României.

    Paul-Andrei Baran este directorul programului Biblionet, prin care bibliotecile publice sunt dotate cu calculatoare conectate la internet, dar şi “campion digital” al României – titlu acordat de fiecare stat membru UE unei persoane cu merite deosebite în promovarea digitalizării în ţara respectivă.

    Prin programul Biblionet, în ultimii şase ani, 750.000 de români au avut pentru prima oară acces la internet, a spus Baran. De asemenea, prin acest program se încearcă şi îndrumarea oamenilor din mediul rural să înţeleagă lucruri precum online banking sau e-commerce.

    Însă, din cele aproximativ 3.100 de comunităţi din România (numărul aproximativ al oraşelor şi comunelor din România, n.r.), numai 2.800 au biblioteci publice, a atras atenţia directorul Biblionet.

    Programul a dotat deja peste 2.300 de biblioteci locale cu peste 9.790 de calculatoare şi echipamente aferente pentru a oferi acces gratuit la internet şi a instruit aproape 3.000 de bibliotecari pentru a iniţia şi asista utilizatori în accesarea informaţiei, potrivit unor date comunicate în septembrie anul trecut.

    Lista completă a celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Est este disponibilă la www.ne100.org şi a fost prezentată public în cadrul evenimentului European Forum for New Ideas (EFNI), din Sopot, Polonia.

  • Pe ce îşi cheltuie banii bogaţii zilei de azi

    Când au fost întrebaţi cum au ajuns bogaţi, “frugalitatea” (folosirea principiului “puţin şi simplu”)s-a aflat în primii cinci factori, alături de muncă asiduuă, educaţie, investiţii inteligente şi asumarea riscurilor. Totuşi, cheltuielile lor arată că se bucură în continuare de experienţe exclusiviste în viaţă. 60% dintre intervievaţi cheltuie mai mult de 10.000 de euro anual pe vacanţe, mai mult de un sfert cheltuie 25.000 de euro pe călătorii, iar 14% cheltuie mai mult de 50.000 de dolari. “Muncesc din greu, aşa că le plac vacanţele frumoase pe care le cumpără pentru că pot” declară George Walper, preşedinte al Spectrem Group.

    Spre comparaţie, bijuteriile, maşinile şi iahturile nu mai sunt atât de  populare. 30% dintre ei cheltuie mai mult de 10.000 de dolari pe bijuterii întru-nu an şi mai puţin de unu din cinci cheltuie mai mult de 50.000 de dolari pe o maşină. Totuşi, puţinii bogaţi pasionaţi de maşini au declarat că cheltuie pe o maşină 100.000 de dolari sau mai mult. Un trend în creşterea este cheltuirea banilor pe abonamente la cluburi exclusiviste: două treimi din bogaţii americii îşi cheltuie banii pe astfel de abonamente şi aproape unul din cinci plăteşte mai mult de 10.000 de dolari pe artă şi entertainment. 60% dintre bogaţi cumpără obiecte de artă, pe care preferă să le considere investiţii.

    Totodată, bogaţii Americii preferă să cheltuie mai mulţi bani pentru acte de caritate decât pe contribuţii în politică. Mai mult de jumătate fac contribuţii politice, dar majoritatea sunt sub 10.000 de dolari. 58% dintre ei cheltuie mai mult de 10.000 de dolari pe an pentru acte de caritate, iar 25% dintre ei fac donaţii mai mari de 25.000 de dolari. 

    Sursa: Entrepreneur.com

  • Irina Schrotter: Nu am nicio calitate în dosarul de evaziune. Nu am accesat niciodată fonduri europene

    Irina Schrotter a fost audiată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organziată şi Terorism (DIICOT) în dosarul în care sunt vizaţi oameni de afaceri din Iaşi, pentru fapte de evaziune fiscală.

    Aceasta a declarat că a dat declaraţii în faţa anchetatorilor în cazul sesizării unei reclamante, care vineri urmează să vină la DIICOT.

    “Reclamanta este Delia Dumitrescu, soţia jurnalistului Cătălin Dumitrescu, de la Bună Ziua Iaşi şi de la o redacţie din Capitală“, a precizat Irina Schrotter.

    În ce priveşte faptele invocate de reclamantă în dosar, Irina Schrotter a spus că 75 la sută dintre acestea vizează un om de afaceri din Iaşi.

    “În privinţa mea, nu există decât o singură faptă semnalată, care nu este adevărată. Se referă la faptul că una dintre companiile mele ar fi făcut o investiţie la Vetrişoaia, din fonduri europene, ceea ce nu este adevărat, pentru că în cazul proiectului de la Vetrişoaia sunt investiţii din fonduri proprii. Noi nu am accesat niciodată fonduri europene“, a spus Irina Schrotter.

    Creatoarea de modă a mai arătat că prin furnizarea de către televiziuni a informaţiei că ea şi soţul său au comis fapte prin care au fraudat fonduri europene, companiile sale au suferit prejudicii de imagine şi materiale, astfel că se va îndrepta cu acţiuni împotriva instituţiilor de presă.

    “Am sute de angajaţi la Iaşi, iar când se transmit informaţii mincinoase, am de suferit”, a precizat Irina Schrotter.

    Întrebată dacă va reveni la DIICOT, Irina Schrotter a spus că speră să nu mai vină, dar că va răspunde, oricând este nevoie, la solicitarea organelor judiciare.

    Soţul creatoarei de modă, Zaharia Schrotter, a fost audiat în 24 septembrie la DIICOT, el declarând atunci că nici el şi nici soţia sa nu au calitate de suspect în dosarul de evaziune fiscală.

    Surse judiciare declarau atunci, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar sunt vizate zece persoane, dintre care opt sunt oameni de afaceri, aceştia urmând să fie audiaţi. Potrivit surselor citate, soţii Schrotter nu au calitatea de suspecţi în dosarul în care se fac cercetări pentru fapte de evaziune fiscală.

    Procurorii DIICOT fac cercetări în acest dosar pentru iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproximativ un milion de euro. Surse judiciare au precizat că până în prezent nu a fost pusă sub învinuire nicio persoană, fiind începută urmărirea penală doar in rem.

    Anchetatorii face verificări în cazul unor tranzacţii, în principal, cu produse şi materiale de construcţii, care ar fi fost vândute la preţ supraevaluat, iar banii obţinuţi ar fi ajuns la societăţi din străinătate, între care şi firme din Olanda, pentru a li se ascunde provenienţa, au precizat sursele citate.

  • Chiliman: Iniţiativa Finanţelor de a colecta o parte din taxele locale nu mi se pare de bun augur

    “În lumea occidentală a Europei, taxele şi impozitele se culeg, datorită descentralizării, în foarte multe ţări integral la nivelul autorităţilor locale şi, în anumite ţări, unde descentralizarea nu a mers suficient, există şi Ministerul de Finanţe, care culege anumite tipuri de taxe şi impozite. Eu sunt adeptul sistemului integral descentralizat, dar noi suntem încă foarte departe de acest lucru. (…) Din acest motiv, dorinţa Ministerului de Finanţe de a prelua o parte din colectarea taxelor şi impozitelor locale nu mi se pare o iniţiativă de bun augur, pentru că de fapt vine împotriva procesului de descentralizare, care ar trebui să gestioneze gândirea fiecărui responsabil din orice minister ar fi el”, a declarat joi Chiliman, într-o conferinţă de presă.

    El consideră că descentralizarea reprezintă soluţia şi că “centralismul” a generat întotdeauna rezultate proaste.

    Guvernul a aprobat miercuri o ordonanţă care creează cadrul legal pentru implementarea sistemului de plată cu cardul de către persoanele fizice, online şi la terminalele Trezoreriei, a impozitelor şi taxelor administrate de către ANAF, primării şi alte instituţii publice, începând din 2015.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat, după şedinţa Guvernului, că potrivit ordonanţei de urgenţă comisioanele bancare sunt de 0,3% şi vor fi suportate din bugetul de stat, nu de către contribuabili sau de către instituţiile cărora le sunt plătite diferitele impuneri fiscale.

    “Sunt optimistă că impozitele şi taxele pentru 2015 le vom plăti cu cardul la Trezorerie. Spun 2015 pentru că, ca Trezoreria să devină acceptator de plată, este un proces mai îndelungat, între 6 şi 12 luni. Dacă vom implementa rapid procedurile, vom fi prima ţară din lume care va avea un punct unic de plată cu cardul pentru toate taxele şi impozitele“, a spus ministrul.

    Valenti Mavrodin, directorul Trezoreriei, a declarat pentru MEDIAFAX că, în urma implementării acestui sistem, prima dată va fi dată posibilitatea contribuabililor să plătească taxele şi impozitele online şi, ulterior, în cadrul unităţilor teritoriale ale Trezorăriei, vor fi instalate terminale POS, pentru plata cu cardul la ghişeu.

    Pe de altă parte, primarul Sectorului 1 este nemulţumit de prestaţia celor de la Finanţe şi în ceea ce priveşte bugetul local, întrucât primăria primeşte de la minister la începtul fiecărui an “nişte cifre” privind cota aferentă primăriilor de sector din impozitul pe venit global estimat a fi colectat de Finanţe, pe baza cărora trebuie să construiască bugetul, însă cifrele sunt mai mari decât sumele transferate efectiv.

    Impozitul pe venit global reprezintă cea mai mare parte din bugetul primăriei, taxele şi impozitele locale colectate de administraţie reprezentând între 26,5% şi 27%, în funcţie de an.

    “În ultimii patru ani, ministerul ne-a dat la începutul anului nişte cifre pe care a trebuit să ne construim bugetul, dar au fost exagerat de mari faţă de cifrele care ne-au fost transferate în mod real. (…) În acest an ne-au dat o cifră care, faţă de încasările pe care le avem până acum este mai mare cu 180 milioane de lei. Au făcut ei o rectificare la mijlocul anului , spunându-ne că de fapt cifra reală va fi ceva mai mică. Având experienţa anilor trecuţi şi încasările pe ultimele luni, nu am angajat cheltuieli din aceşti bani pentru că, altfel ar fi fost foarte multe firme pe care le băgam în sapă de lemn pentru că nu am fi avut cu ce să le plătim”, a precizat Chiliman.

    Primarul a adăugat că suma de 180 milioane lei a fost inclusă în bugetul de cheltuieli, însă pentru programe pe care primăria nu le-a angajat şi pe care le-a descărcat la rectificările bugetare.

    “Urmează să mai facem acum o descărcare pentru a intra mai aproape de suma reală pe care o estimăm până la sfârşitul anului. Cred că dacă am fi făcut colectarea acestor taxe şi impozite la nivelul primăriei, prin sistemul pe care îl avem de executări silite pentru rău-platnici, majoritatea fiind firme, am fi reuşit să colectăm ceva mai bine”, a conchis Chiliman.

  • ACUZAŢII la adresa SUA: Preşedinta Argentinei sugerează un complot pentru asasinarea sa

    “Dacă mi se va întâmpla ceva, nu vă uitaţi spre Orientul Mijlociu, ci priviţi spre Nord”, a declarat Fernandez marţi seara, într-un discurs televizat, făcând aluzie la un presupus complot organizat de bancheri şi oameni de afaceri locali, “cu ajutor străin”, scrie The Guardian.

    Fernandez afirmase anterior că a primit ameninţări cu moartea din partea grupării extremiste sunnite Stat Islamic, din cauza prieteniei sale cu Papa Francisc. În discursul de marţi seara, însă, ea a sugerat că ameninţările pe care le-a primit prin intermediul a trei e-mailuri adresate serviciilor de securitate argentiniene provin din Statele Unite.

    Acuzaţiile sale intervin în contextul unei deteriorări a relaţiilor deja tensionate dintre Argentina şi Statele Unite, după ce ţara condusă de Cristina Fernandez de Kirchner a intrat în incapacitate de plată în august. Fernandez îşi încheie cel de-al doilea mandat anul viitor şi nu mai poate candida din nou, dar este posibil ca fiul său, Maximo Kirchner, să candideze.

    Elisa Carrio, candidatul opoziţiei de centru, a apreciat că preşedinta Fernandez este “lipsită de orice contact cu realitatea”. “Pentru că nu mai face faţă realităţii, cu rata şomajului, inflaţia mare, creşterea dolarului, ea nu mai spune că gruparea Stat Islamic încearcă să o ucidă, ci Statele Unite (…). Ea inventează conspiraţii”, a adăugat Carrio.

    Sănătatea mentală a preşedintei argentiniene a mai fost pusă sub semnul întrebării, anterior, de Hillary Clinton, în 2010. “Ea primeşte medicamente?”, a întrebat Clinton în timp ce era secretar de Stat al SUA, potrivit unei telegrame diplomatice obţinute de presă.