BusinessMagazin

Blog

  • Olivier Sainson este noul directorul operaţional al Metro Cash & Carry România

    În martie 2010, a a fost numit şef departament practici de lucru în operaţiuni din cadrul diviziei internaţionale de training, iar din septembrie 2011 a coordonat echipa operaţională a Metro Cash & Carry Ungaria.

    Metro este primul comerciant internaţional care a deschis un magazin în România, în urmă cu 18 ani (1996). Reţeaua germană numără în prezent 32 de magazine şi are o cifră de afaceri anuală plasată în jurul a 1 miliard de euro. Reprezentanţii Metro au anunţat că vor închide un magazin, la Piteşti, în decembrie anul acesta.

  • Kandia Dulce: ”Faţă de mărci româneşti cu tradiţie există un ataşament emoţional în relaţia cu consumatorii, ataşament care nu poate fi cumpărat pentru nimic în lume”

     “Dezavantaje nu există. Kandia Dulce are ceva ce nu au mărcile internaţionale: sunt mărci româneşti şi există un ataşament emoţional  în relaţia cu consumatorii, ataşament care nu poate fi cumpărat pentru nimic în lume”, declară Munteanu. Tot ea admite că brandurile cu tradiţie se confruntă cu o provocare majoră zi de zi: de a fi în continuare relevante pentru consumatori (atât pentru cei care au avut experienţe anterioare cu brandul sau au crescut cu el, dar şi pentru noile generaţii de consumatori), mai ales în contextul competiţional actual, în care mărcile româneşti se confruntă cu cele internaţionale. Cel mai relevant exemplu pentru Kandia Dulce este Rom, spune reprezentanta companiei. ”Cu o tradiţie de peste 50 ani, Rom a devenit un simbol naţional, un brand despre români şi România şi, astfel, a reuşit să fie relevant pentru toate categoriile de consumatori şi, în special, pentru generaţia tânără”, susţine Gabriela Munteanu. Rom a devenit lider al categoriei de batoane de ciocolată, cu peste 36 de milioane de bucăţi vândute anual, iar produsul a fost extins şi în alte categorii, de pildă praline şi biscuiţi. La rândul său Kandia, prima ciocolată produsă vreodată în România, ocupă locul trei în segmentul de ciocolată amăruie iar Măgura este liderul segmentului de miniprăjituri (cu vânzări de peste 35 de milioane de bucăţi pe an).

    Dincolo de puterea mărcilor însă contează mult ca liniile de producţie să ţină pasul cu tehnologia iar pe parcursul ultimelor două decenii, investiţiile totale pentru modernizarea şi menţinerea facilităţilor de producţie la stadarde europene se ridică la 20 de milioane de euro. În fiecare an sunt necesare investiţii de 500.000-1.000.000 de euro pentru achiziţia de echipamente şi dispozitive noi iar pentru întreţinerea echipamentelor şi a spaţiilor de producţie sunt necesare în fiecare an bugete de 400.000 -700.000 de euro.

  • Iohannis: Am încredere că Boc se va regăsi pe partea bună a spectrului politic. Mă bazez pe el

    Întrebat, miercuri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, cum comentează declaraţiile fostului premier Emil Boc privind susţinerea în cursa pentru prezidenţiale a Elenei Udrea, Klaus Iohannis a spus că acesta va fi “pe partea potrivită a lucrurilor, înainte de turul doi”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu îmi place să comentez spusele altor politicieni, ale unui coleg primar de mare municipiu. Am toată încrederea în domnul primar Boc că, finalmente, se va regăsi pe partea bună a spectrului politic şi mă bazez pe el. Cu două săptămâni înainte să câştig, o să fie pe partea potrivită a lucrurilor, înainte de turul doi”, a spus Iohannis.

    Întrebat, în continuare, dacă va conta pe sprijinul lui Emil Boc în turul doi al alegerilor, liderul PNL a spus “vom trăi şi vom vedea”.

    Iohannis a participat, miercuri, la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca la o dezbatere cu mediul academic clujean, în cadrul căreia a prezentat “Proiectul pentru România”.

    Liderul PNL va participa în cursul serii, la Cinema “Florin Piersic” la o întâlnire cu membrii ACL Cluj, la care sunt aşteptate peste 1.000 de persoane.

  • Guvernul analizează dacă va mai calcula accizele după cursul BCE, care permite scăderea taxării

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie 2014, acest indicator al cursului, folosit de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut, de 4,4485 lei/euro.

    Dacă accizele vor fi calculate în continuare pe baza cursului anunţat de BCE, atunci nivelul acestora ar trebui să fie mai mic începând cu anul viitor.

    Anul acesta, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, şi a adăugat cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunţat de BCE.

    Acum, întrebat ce se va întâmpla pentru anul viitor, ministrul Finanţelor a evitat să precizeze dacă Guvernul se va mai raporta la cursul BCE, care ar permite un nivel scăzut de accizare începând cu anul viitor.

    “Faptul că acciza are mod de calcul cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că ea intră în vigoare de la 1 octombrie. Avem un grup de lucru care analizează mai multe versiuni şi, în momentul în care ei vor definitiva modul de calculare al accizei, dacă va rămâne în vigoare sau nu, vom anunţa, dar ea intră în vigoare de la 1 ianuarie. Deci, noi trebuie să avem această formulă definitivată cel târziu până în momentul în care vom face bugetul pe 2015”, a spus Petrescu.

    Jurnaliştii au încercat totuşi să afle dacă metoda de calcul se va baza în continuare pe cursul anunţat miercuri de BCE, mai mic decât cel de la 1 octombrie 2013 şi valabil pentru acest an, ceea ce ar înseamna că accizele de anul viitor vor fi mai mici, sau i se “pare normal” să fie folosit un curs artificial precum cel utilizat în acest an.

    “Eu pot să comentez pe măsuri pe care le voi lua, pe care le-am luat, acesta este cursul accizei. Nu am nimic de comentat în momentul de faţă referitor la cursul actual al accizei, decât că lucrăm cu un grup de lucru şi e posibil un alt mod de calculare sau poate să rămână acelaşi”, a răspuns Petrescu.

    Ministrul a mai fost întrebat de jurnalişti cum explică faptul că nu se ştie la această dată modul de calcul şi cursul, având în vedere faptul că Guvernul se prezintă ca fiind unul “predictibil”, dar şi de această dată ministrul a evitat să dea un răspuns tranşant.

    “Nu este adevărat. Repet, această acciză, dacă se schimbă modul de calcul – nu am zis că se schimbă – ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Da, evident, trebuie să avem o formulă de calcul înainte de acea dată, cu cât de mult timp înainte, pentru a avea o dezbatere publică normală. Faptul că este legat de cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că trebuie să avem o metodă de calcul de la 1 octombrie”, a spus Petrescu.

    Totodată, ministrul Finanţelor a lăsat să se înţeleagă că modul de calcul al accizei va fi pus în dezbatere publică.

    “Pentru toate proiectele pe care le-am avut au fost puse pe site şi au fost discutate cu mediul de afaceri şi cu sindicatele”, a mai spus Petrescu.

    Banca Centrală Europeană a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie acest an, acest indicator, folosit în anii anteriori de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut şi utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro.

    Un curs mai scăzut pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie decât cel actual a mai fost anunţat în 2011, la 4,3001 lei/euro, fiind utilizat pentru calcularea accizelor în 2012.

    Cursul de schimb utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro, este cu 1,6% mai mic faţă de cel folosit în 2013, de 4,5223 lei/euro.

    În noiembrie anul trecut, când cursul BCE a fost anunţat în scădere faţă de anul precedent, premierul Victor Ponta a anunţat că, pentru 2014, accizele nu vor mai fi indexate în funcţie de acest curs de schimb, ci raportat la inflaţie.

    Surse oficiale declarau pentru MEDIAFAX că nivelul accizelor ar putea fi stabilit, începând din 2014, prin indexare cu rata inflaţiei, renunţându-se astfel la calculul legat de cursul de schimb, în tendinţă de scădere, pentru a nu fi afectate veniturile încasate la buget din accize.

    Modificarea metodologiei de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional.

    Accizele sunt plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, bunuri de lux, produse energetice şi cafea. Accizele sunt calculate în euro întrucât nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar România a pracurs un calendar de creştere a valorilor de la momentul aderării la spaţiul comunitar.

    În primele opt luni ale acestui an, încasările din accize la bugetul general consolidat s-au situat la 15,37 miliarde de lei, în urcare cu aproape 11% de la 13,86 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat recent că în primele opt luni din acest an încasările din accize au depăşit cu 2% programul stabilit, care lua în calcul inclusiv toate influenţele din modificări legislative.

    El a arătat însă că nu ştie cum vor fi calculate accizele în 2015, întrucât ANAF doar pune în practică legislaţia fiscală, atribuţiile privind politica fiscală revenind Ministerului Finanţelor.

    Ratele de referinţă ale BCE pot fi diferite de cele anunţate de Banca Naţională a României (BNR), întrucât sunt bazate pe o procedură zilnică de consultare între băncile centrale din Europa şi la nivel global. Pentru 30 septembrie, BCE a anunţat o rată de 4,4102 lei/euro.

    BNR a anunţat un curs de referinţă pentru miercuri de 4,4127 lei/euro, în urcare cu 0,13 bani faţă de marţi.

  • Orban: Victor Ponta şi Daciana Sârbu au încălcat flagrant legislaţia privind incompatibilităţile

    Vicepreşedintele PNL Ludovic Orban îi acuză pe premierul Victor Ponta şi pe soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, de încălcarea legislaţiei privind incompatibilitatea şi conflictul de interese, Orban spunând că Ponta nu a trecut în declaraţia sa de avere bunurile soţiei, aşa cum prevede legea, şi că Daciana Lucru a omis şi ea să precizeze în declaraţiile de avere depuse ca europarlamentar bunurile lui Victor Ponta, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În acest context, Ludovic Orban a afirmat, într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri după-amiază, la Târgovişte, că fapta celor doi “poate să aibă o încărcătură de natură penală”.

    ”Am văzut că domnul Horia Georgescu este extrem de viguros în bătălia pentru descoperirea incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese. A băgat vreo mie de primari de comune, a băgat câţiva consilieri judeţeni, câţiva primari, câţiva preşedinţi de consilii judeţene, numai că nu vede lângă bătătură, adică nu se uită la Bucureşti. Şi aici permiteţi-mi să vă spun că Victor Ponta şi Daciana Sârbu au încălcat flagrant legislaţia privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, în baza căreia se depun declaraţiile de avere. De când s-au căsătorit – sigur, probabil s-or fi căsătorit în China şi probabil domnul Horia Georgescu nu recunoaşte căsătoria făcută în China (…) – conform legislaţiei, fiind în România, un demnitar aflat într-o funcţie publică are obligaţia de a trece în declaraţia de avere averea integrală a sa şi a soţiei”, afirmă Ludovic Orban.

    Acesta susţine că în declaraţia de avere pe care o depune Victor Ponta de aproape şapte ani, “de când este căsătorit”, nu apare averea Dacianei Sârbu şi că, de asemenea, Daciana Sârbu, care depune declaraţii de avere fiind europarlamentar, nu a trecut în declaraţia sa de avere bunurile lui Victor Ponta.

    “Ne aflăm în situaţia unei încălcări grave a legii inclusiv care poate să aibă o încărcătură de natură penală pentru că domnul Ponta avea şansa în primul an în al doilea an, în al treilea an, în al patrulea an, în al cincilea an, în al şaselea an, să rectifice declaraţia de avere şi să treacă averea soţiei astfel încât să se vadă de cetăţenii români averea reală pe care o deţine familia Ponta-Sârbu” a spus Ludovic Orban.

    Vicepreşedintele liberal a precizat că premierul şi soţia sa deţin împreună şapte case. De asemenea, Orban l-a criticat pe şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, despre care a spus că ”poate are orbul găinilor în ceea ce priveşte Palatul Victoria”.

    ”Vă dau aşa, numai o cifră: şapte case. Familia Sârbu-Ponta deţine şapte case, nu vorbesc de terenuri, depozite şi alte lucruri. De ce vă spun că are o încărcătură penală, deci este considerată fals, o declaraţie întocmită în fals? Sunt întrunite condiţiile pentru infracţiunea de fals. Eu nu pot să înţeleg, poate domnul Horia Georgescu are orbul găinilor în ceea ce priveşte Palatul Victoria, poate nu a ajuns, ocupat fiind să-i găsească pe toţi consilierii locali comunali şi pe toţi primarii de comune pe care i-a băgat în incompatibilitate dintr-o modificare legislativă neinspirată (…) poate atât de ocupat cu lupta aia a uitat să se lupte cu rechinii cei mari. Eu cred că peştele de la cap se împute, eu cred că lupa ANI trebuie să vizeze în primul rând oamenii care deţin funcţii importante, cum sunt preşedintele României, primul-ministru, miniştrii, parlamentarii i aşa mai departe”, a afirmat Orban.

    Acesta a spus că se aşteaptă ca în perioada imediat următoare ANI să se autosesizeze în privinţa premierului şi a soţiei acestuia, în caz contrar vicepreşedintele PNL spunând că va sesiza el atât ANI, cât şi Parchetul.

    ”Mai aştept încă două zile ca ANI să se autosesizeze şi să ia toate deciziile legale care se impun în această privinţă, în caz contrar voi sesiza oficial ANI şi de asemenea voi sesiza Parchetul referitor la cercetarea eventualelor infracţiuni de fals şi iz de fals” a mai spus Ludovic Orban.

  • Cât costă şi cum arată un zbor la cea mai luxoasă clasă a unei companii aeriene

    Numeroase feluri de mâncare ce includ homar, un pat  uriaş şi cosmetice de designer – par să fie caracteristicile unui hotel de lux. Sunt însă sunt câteva dintre beneficiile unui zbor într-o cameră privată printr-un bilet la Singapore Airlines Suites Class.Tânărul  Derek Low a reuşit să strângă mile aeriene în valoare de 30.000 de dolari prin zborurile sale frecvente şi şi-a permis astfel să plătească 23.000 de dolari pentru cel mai luxos zbor din Singapore spre New York. Tânărul a făcut numeroase fotografii pe care le-a publicat apoi pe blogul său.

    La check-in, a primit un bilet auriu şi o invitaţie la “Camera Privată”, un lounge exclusivist în care a fost întâmpinat de angajaţi pe nume, ca şi cum l-ar fi cunoscut dinainte. Ulterior, a primit opţiunea de a le cere să i se adreseze cu titulaturi precum “rege” sau “preşedinte”. A comandat un pahar cu şampanie, un smoothie de mango şi trei feluri de mâncare: carne de pui şi miel Satay pate, homar la cuptor cu Gruyere, Emmenthal şi Cheddar, burger de vită american cu Foie Gras şi ouă de prepeliţă.

     A traversat apoi un culoar destinat pasagerilor cabinelor luxoase, iar apoi a fost escortat sprea cea destinată lui, unde i s-a oferit un pahar cu şampanie Dom Pérignon. Cabine private din Airbusul 380 al companiei aeriene au  uşi glisante care “te izolează într-o mică oază de lux”.Includ un pat dublu, televizor, un scaun din piele realizat manual de maestrul italian Poltrona Frau. I s-au oferit căşti Bose pentru a asculta muzică şi a vedea filme, precum şi un kit de toaletă Salvatore Ferragamo, care includea o sticlă de colonie şi alte articole de toaletă de designer. Low a primit pijamale Givenchy, papuci de casă, perne şi pături, cafea gourmet şi alte feluri de mâncare pe bază de homar.

    Când a aterizat în New York, cea mai mare problemă a sa era că nu mai voia să părăsească avionul.

    Sursa: Daily Mail

  • Avocat: România nu are o viziune de dezvoltare a sectorului energetic

    “Astăzi, România nu are strategia şi viziunea dezvoltării sistemului energetic naţional. Elementul principal în determinarea tipului şi necesarului investiţiilor îl constituie cererea de energie electrică. (…) În aceste condiţii, contractele bilaterale sunt o necesitate, ca soluţie de finanţare a investiţiilor. Blocarea totală a contractelor bilaterale conduce la blocarea investiţiilor în sectorul energetic”, a declarat Vatră agenţiei MEDIAFAX.

    Legislaţia actuală interzice derularea de acorduri bilaterale cu electricitate, însă furnizorii de electricitate solicită statului să permită acest tip de acorduri.

    Vatră a adăugat că investiţiile “de care se tot vorbeşte” nu pot fi făcute de operatori doar din veniturile curente, aceşti având nevoie de finanţări semnificative care nu vor putea fi atrase fără ca producătorii de energie să poată demonstra că fluxul de încasări este cât mai previzibil, pe termen lung, şi că nu poate fi afectat prea mult de fluctuaţiile pieţei.

    Tranzacţiile pe termen lung cu electricitate pe piaţa de energie au fost înlocuite de acordurile pe termene foarte scurte, ceea ce distorsionează preţul.

    Vatră a adăugat că investiţiile în energie făcute în baza legislaţiei anterioare nu se mai pot susţine după modificările masive apărute în ultimul an, iar instabilitatea legislativă din ultimii ani şi-a pus amprenta asupra investiţilor străine în România.

    De asemenea, anunţul unor mari companii privind ieşirea de pe piaţă ar fi trebuit să tragă “un mare semnal de alarmă” Guvernului, a precizat ea, referindu-se la intenţia grupului italian Enel de a vinde operaţiunile de distribuţie a energiei din România, precum şi la grupul ceh CEZ, care intenţioană să vândă parcurile eoliene pe care le operează în Dobrogea.

    “Dacă această decizie (a Enel – n.r.) a fost influenţată de legislaţia precară a României sau nu probabil că vom află în perioada următoare. (…) Cu o încredere iniţială foarte importantă în piaţă românească, CEZ a făcut investiţii impresionante. Astăzi, toate aceste investiţii aduc pierderi imense companiei-mamă”, apreciază Vatră.

    Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, a anunţat că vrea să vândă operaţiunile din România până la sfârşitul acestui an. Grupul italian cere 1,7-1,8 miliarde euro pe cele trei distribuţii de energie din România pe care vrea să le vândă, dar dacă nu va obţine preţul cerut este posibil să renunţe la vânzare, au declarat surse din sectorul energetic.

    Directorul diviziei internaţionale a CEZ, Tomas Pleskac, afirma în aprilie că grupul este dispus să vândă integral parcurile eoliene din România, de la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acestea.

    La începutul lunii septembrie, directorul general al CEZ în România, Martin Zmelik, declara pentru MEDIAFAX că grupul ceh CEZ îşi va consolida operaţiunile în România şi nu va ieşi de pe piaţă, chiar dacă ar fi reuşit să vândă parcurile eoliene din Dobrogea, operaţiune la care s-ar fi renunţat între timp.

    Totuşi, chiar dacă Enel şi CEZ pleacă din România, piaţa de energie nu se va schimba foarte mult, spune Vatră.

    “Se va modifica doar structura acţionariatului, consumatorii de energie nefiind afectaţi de decizia Enel de a-şi vinde activele de distribuţie şi furnizare din România, întrucât tarifele aferente acestor companii sunt valabile până în 2018, iar aceste tarife vor fi valabile şi pentru viitorii propietari”, a mai spus Vatră.

  • Barroso îl avertizează pe Putin să nu impună noi restricţii comerciale Ucrainei

    “Aplicarea unui decret” adoptat recent de Guvernul rus care “propune noi bariere comerciale între Rusia şi Ucraina (…) este contrară” acordului prin care UE a acceptat să amâne aplicarea Acordului de Liber Schimb cu Ucraina, a subliniat Barroso, într-o scrisoare adresată preşedintelui Vladimir Putin.

    Şeful Executivului european a răspuns la o scrisoare trimisă la 17 septembrie de preşedintele rus, în care acesta solicită modificarea Acordului de Asociere între UE şi Ucraina, aflat la originea conflictului din Ucraina şi a crizei cu Rusia.

    Pentru detensionarea situaţiei, Bruxellesul a acceptat la 12 septembrie să amâne pâna la 1 ianuarie 2016 aplicarea prevederilor economice din Acordul de Asociere.

    În schimbul acestei concesii vizând să răspundă la îngrijorările Rusiei cu privire la un aflux de produse europene pe piaţa rusă, Moscova s-a angajat să menţină regimul preferenţial stabilit pentru Ucraina înainte de declanşarea crizei.

    Guvernul rus a întocmit totuşi o listă cu măsuri de retorsiune care vor fi aplicate dacă Kievul nu îşi respectă partea sa din contract. Premierul rus, Dmitri Medvedev, a indicat că în acest caz va fi aplicat un decret adoptat la 19 septembrie, care prevede introducerea unor taxe asupra produselor provenind din Ucraina.

    “În acest context”, recentul decret rus provoacă “profunde preocupări” în cadrul UE, a mai afirmat Barroso, care a reamintit fiecare punct al acordului din 12 septembrie. “Subliniez că propunerea de a amâna aplicarea Acordului de Liber Schimb este legată de continuarea regimului comercial preferenţial” şi “toate părţile trebuie să aplice aceste concluzii cu bună-credinţă”, mai arată scrisoarea preşedintelui Comisiei Europene.

    De asemenea, Barroso şi-a reafirmat opoziţia faţă de solicitarea preşedintelui Putin cu privire la modificarea Acordului de Asociere. El a reamintit că Acordul “este bilateral” şi, în consecinţă, “orice modificare” revine doar celor două părţi implicate. Compromisul din 12 septembrie “nu poate şi nu trebuie în niciun caz să limiteze prerogativele suverane ale Ucrainei”, a subliniat el.

  • Sancţiuni totale de un miliard de lei vechi pentru 4 cluburi, în urma incidentelor provocate de fani

    Din totalul de 100.000 de lei, cea mai mare penalitate sportivă, 60.000 de lei, a primit-o clubul Petrolul Ploieşti. Motivul sancţiunii îl reprezintă atât introducerea şi aprinderea de obiecte şi materiale explozive, incendiare şi fumigene, cât şi scandările xenofobe şi rasiste ale suporterilor la adresa maghiarilor şi Ungariei.

    “În baza art. 82, raportat la art. 83.2., lit.c şi d, coroborat cu art. 54, pct.2 şi cu aplicare art.45 din RD se sancţionează clubul FC Petrolul Ploieşti cu o penalitate sportivă de 60.000 lei”, se menţionează în soluţia Comisiei de Disciplină publicată, miercuri, pe site-ul oficial al LPF.

    La partida din deplasare cu FC Viitorul, câştigată cu scorul de 3-1 de echipa Petrolul, fanii ploieşteni au aruncat petarde şi fumigene şi au scandat trivialităţi la adresa maghiarilor şi Ungariei.

    Pentru introducerea şi aprinderea de materiale explozive, incendiare şi fumigene de către suporteri la partidele cu Astra Giurgiu, respectiv Dinamo, Comisia de Disciplină a mai sancţionat cluburile Steaua şi Rapid cu câte 15.000 de lei penalitate sportivă.

    Tot pentru acelaşi tip de incidente ale fanilor proprii, CSMS Iaşi a primit o penalitate sportivă de 10.000 lei, în urma partidei cu Concordia Chiajna.

    Comisia de Disciplină a FRF a considerat minime incidentele de la derbiul CFR Cluj – Universitatea Cluj şi a sanctionat clubul oaspete cu avertisment.

     

  • Cameron: Paradoxal, în Marea Britanie nu sunt mulţi români, ci prea mulţi italieni, spanioli, francezi

    “Marea Britanie este de o mie de ori mai importantă decât Uniunea Europeană. (…) Să fim cinstiţi – Uniunea Europeană nu funcţionează în mod corespunzător pentru noi în acest moment”, a declarat Cameron, pledând pentru renegocierea relaţiei Marii Britanii cu UE.

    În centrul renegocierii ar fi problema migraţiei în cadrul Uniunii Europene, iar Cameron va pleda pentru obţinerea unor derogări de la principiul “libertăţii de circulaţie”.

    “Economia noastră a crescut mai mult decât cele ale altor ţări europene. În mod paradoxal, nu avem atât de mulţi imigranţi din România şi Bulgaria, ci un număr foarte mare de italieni, spanioli şi francezi”, a afirmat Cameron, potrivit site-ului italian Blitzquotidiano.it.

    Cameron a avertizat că va fi pregătit să le recomande britanicilor să voteze pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană dacă nu reuşeşte să reconfigureze relaţia ţării cu Blocul comunitar.

    David Cameron a promis organizarea, în 2017, a unui referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, dacă va câştiga alegerile parlamentare britanice în 2015 şi dacă nu va reuşi reconfigurarea relaţiei cu Blocul comunitar.