BusinessMagazin

Blog

  • Eugen Petrov a preluat compania Domo şi a devenit unic acţionar al retailerului electro-IT

    „Obiectivul principal pe care mi-l propun ca acţionar este să conduc Domo către rezultate financiare pozitive”, a declarat Eugen Petrov.

    Eugen Petrov este cetăţean austriac, absolvent al studiilor de master în economie, comerţ exterior şi în domeniul bancar al Universităţii Economice din Viena (Vienna University of Economics and Business). Este fondator şi managing partner în cadrul mai multor companii internaţionale cu birouri şi filiale în ţări membre ale Uniunii Europene şi ţări ale Comunităţii Statelor Independente, din domeniul producţiei şi comerţului cu materii prime, resurse de energie şi combustibili. De asemenea, Eugen Petrov este implicat şi în servicii de consultanţă financiară şi de afaceri. 

    Domo Retail este unul dintre cei mai importanţi jucători din retailul specializat în electronice, electrocasnice şi IT&C din România, deţinând o reţea naţională formată din peste 90 de magazine, precum şi platforma de retail online.

  • Emiratele Arabe Unite, model pentru economia autohtonă

    Economia Emiratelor Arabe Unite va creste cu aproximativ 5% in 2014, dupa cum arata cea mai recenta evaluare a riscului de tara realizata de Coface. Mediul de afaceri din Emiratele Arabe Unite a fost, de asemenea, evaluat la A3, luand in considerare un numar de factori, cum ar fi disponibilitatea rapoartelor pentru companii, increderea si eficienta sistemului juridic. Dupa o contractie de aproximativ 5% in 2009, economia Emiratelor Arabe Unite s-a redresat treptat, inregistrand rate de crestere de 5,2% in 2013.

    La inceputul acestui an, Dubai a reusit sa-si refinanteze, in conditii favorabile, datoriile scadente (in jur de 20 MLD USD) cu Abu Dhabi si banca centrala a Emiratelor Arabe Unite. Cu toate acestea, povara datoriei intregului sector public in Dubai este in continuare foarte mare, cu sume semnificative care devin scadente in urmatorii ani (aproape 40 MLD USD intre 2015 si 2017).

    Introducerea, de catre autoritati, a masurilor de reglementare, cu scopul de a evita un alt balon imobiliar este, de asemenea, promitatoare pentru economia tarii. In plus, introducerea legii pentru o noua companie, care va reforma treptat guvernanta corporativa, este privita ca un progres major. Cu toate acestea, exista inca loc pentru imbunatatiri, avand in vedere ca sunt rareori disponibile conturile financiare ale companiei – cu exceptia celor din grupuri internationale de mari dimensiuni.

    Sectorul petrolier: contribuabil esential la cresterea economica

    Emiratele Arabe Unite produc 3,5% din cantitatea de petrol brut din lume, reprezentand 7% din rezervele dovedite si se afla pe locul 7 in lume si pe 4 in tarile OPEC. In 2013, sectorul petrolier a reprezentat o treime din PIB si exporturile de petrol au fost de aproximativ o treime din totalul exporturilor. Finantele publice din Emiratele Arabe Unite raman foarte dependente de veniturile din petrol, in ciuda unei economii in curs de diversificare. Petrolul a reprezentat aproape 80% din veniturile fiscale in 2013. Principalele riscuri in acest sector sunt dependenta de profitabilitate a companiilor pe baza subventiilor guvernamentale si echilibrarea ofertei si a cererii tarii cu petrol. Conflictele regionale pot reprezenta, de asemenea, o sursa de risc.

    Sectorul agro-alimentar: dependenta mare de importuri

    Sectorul agro-alimentar devine din ce in ce mai important in Emiratele Arabe Unite, in conformitate cu populatia in crestere si venitul pe cap de locuitor. Tara, care reprezinta 20% din consumul total de produse alimentare din tarile Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), al doilea cel mai mare consumator dupa Arabia Saudita. De asemenea, este al doilea mare producator de alimente din CCG. Cu toate acestea, terenul arabil existent este limitat si climatul nu este unul foarte favorabil agriculturii. Guvernul sustine agricultura si industria de prelucrare a produselor alimentare. Dependenta mare de importurile de alimente creeaza un risc de tara, in cazul in care apare un deficit in aprovizionarea cu alimente. Controlul guvernului asupra preturilor la alimente ar putea, de asemenea, sa cantareasca negativ asupra marjelor de profit ale corporatiilor.

     

    Sectorul comertului cu amanuntul: mediu favorabil pentru expansiune, cu riscuri limitate

     

    Comertul cu amanuntul este unul dintre sectoarele cu cea mai rapida crestere din Emiratele Arabe Unite, sustinut de bogatia in crestere, sustenabilitatea economica si consumul intern puternic. Faptul ca EAU nu au fost afectate de turbulentele politice din lumea araba, a transformat tara intr-o destinatie turistica mai populara, care, de asemenea, a contribuit la extinderea sectorului. Concurenta si preturile in crestere la cazare, hrana, transportul, educatia si chiriile pot fi considerate riscuri majore pentru activitatea de retail – dar aceste riscuri raman limitate.

     

  • Fondatorul Starbucks dezvăluie secretul care face clienţii să devină dependenţi

    Howard Schultz, născut la 19 iulie 1953, este CEO-ul şi preşedintele Starbucks Corporation, reţeaua formată din peste 23.000 de cafenele răspândite în întreaga lume, cu venituri de 14,8 miliarde de dolari şi aproximativ 160.000 de angajaţi. Schultz s-a născut într-o familie săracă de evrei din cartierul newyorkez Brooklyn. 

    Era un sportiv talentat, excelând la baschet şi fotbal american, astfel că în 1970 a reuşit să obţină o bursă de studii la universitatea Northern Michigan, fiind primul din familia sa care urma colegiul. A absolvit cinci ani mai târziu şi a obţinut o licenţă în comunicare.

    Şi-a început cariera ca vânzător de electrocasnice pentru Hammarplast, o companie care vindea aparate de cafea europene în SUA. A avansat până la postul de director de vânzări, poziţie din care a observat la începutul anilor ’80 că o mare parte din venituri erau generate de o mică reţea de magazine din Seattle, Washington, cunoscută atunci drept Starbuck’s Coffee Tea and Spice Company. ”Când am intrat în magazin pentru prima dată – ştiu că sună siropos – dar chiar m-am simţit acasă, iar produsul părea că îmi vorbeşte“, rememorează Schultz momentul în care a intrat în Starbucks, în 1981.

    Firma exista de aproximativ zece ani, doar în Seattle, fondată de Jerry Baldwin, Gordon Bowker şi vecinul lor, Zev Siegl. Cei trei prieteni au fost şi creatorii logo-ului răspândit acum în toată lumea. La un an după întâlnirea sa cu fondatorii Starbucks, în 1982, Schultz a fost angajat ca director al operaţiunilor de retail şi de marketing pentru compania aflată în creştere şi care, în acel moment, vindea doar boabe de cafea, nu şi cafea preparată. Ideea ca Starbucks să vândă şi cafea preparată i-a venit lui Schultz în timpul unei călătorii la Milano în care a observat numărul mare de cafenele de la fiecare colţ de stradă.

    Entuziasmul lui de a crea un lanţ de cafenele nu a fost împărtăşit însă şi de fondatori. La insistenţele sale, proprietarii i-au permis totuşi să deschidă o cafenea într-un nou magazin care urma să fie deschis în Seattle. Spaţiul, inaugurat în 1985, le-a adus sute de clienţi zilnic. A fost totodată locul creării unui nou sortiment de cafea preparată şi a fost introdus un nou cuvânt în rândul băutorilor de cafea din toată lumea: cafe latte. Succesul cafenelei nu a fost însă suficient pentru a demonstra fondatorilor că direcţia indicată de Schultz era cea potrivită. Ei nu voiau să crească atât de mult, iar Schultz, dezamăgit, a părăsit Starbucks în 1985 şi şi-a deschis propriul lanţ de cafenele, Il Giornale, care i-a adus rapid succes.

    Doi ani mai târziu, cu ajutorul unor investitori privaţi, a cumpărat Starbucks în schimbul a 3,8 milioane de dolari şi a realizat fuziunea între cele două companii. Schultz a fost nevoit să ducă din nou o muncă de convingere, de data aceasta ca investitorii să creadă că americanii sunt dispuşi să cumpere la preţuri ridicate o băutură pentru care obişnuiau să plătească 50 de cenţi. Din cauza neînţelegerilor cu ei, Schultz a demisionat în 2000 din poziţia de CEO al Starbucks.

    Opt ani mai târziu, s-a întors însă la conducerea companiei, care se străduia să rămână pe linia de plutire. De la întoarcerea lui Schultz, valoarea companiei a ajuns să fie de patru ori mai mare, ajungând la o cifră de afaceri de 14,8 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor publicate anul trecut. Schultz continuă să extindă reţeaua la nivel global, a deschis cafenele în Vietnam, India şi, se va extinde în curând şi în Myanmar.

    Afaceristul, cu o avere estimată la 2,1 miliarde de dolari,  investeşte, prin intermediul unui fond de investiţii, şi în companii precum Pinkberry, Lululemon, eBay şi Groupon.

  • Dragoş Dinu, noul şef al afacerilor lui Ţiriac: Copiii aceştia, născuţi cu tableta în mână, vor fi cu totul altfel

    “Este interesant să schimbi industriile şi să foloseşti modelele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferenţele sunt doar aparente, substanţa este aceeaşi. Când ai businessuri care sunt la interfaţa cu clientul, totul se aseamănă“, spune Dragoş Dinu, numit de aproximativ o lună CEO al Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Anterior, poziţia a fost ocupată vreme de circa un an de Leonard Leca.

    „Clienţii sunt aceiaşi, doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare şi «jocul» este să-ţi aduci clientul din zona de prospectare la cumpărare.“ Dinu spune că vede în piaţă o uşoară creştere a apetitului de consum iar în presă apare tot mai rar cuvântul „criză“. Este de părere că în nicio piaţă nu poate exista creştere exponenţială la nesfârşit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabileşte peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Ţiriac Holdings. „Deopotrivă la nivel local şi global vedem influenţe. Când se bucură industria de armament celelalte stau şi se uită.“

    Dincolo de asemănările dintre experienţele lui Dragoş Dinu (cele mai importante fiind 14 ani la conducerea A&D Pharma şi circa un an la Domo) şi grupul de firme pe care îl conduce acum, există şi diferenţe. Anterior a lucrat ani de zile să crească o marcă, „iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja şi este foarte puternic“. Sentimentul este diferit, povesteşte el: „A te ridica la nivelul reputaţiei este o provocare şi acesta a fost primul sentiment, de la prima întâlnire“, referindu-se la prima întrevedere cu Ion Ţiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare nu are nicio poveste, „pentru că nici eu şi nici domnul Ţiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcţi. Ca întotdeauna, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci unul normal, cu o serie de discuţii“.

    Dinu spune că îşi doreşte ca grupul să crească mai repede decât piaţa. Îşi doreşte ca afacerile să fie proiectate pe termen lung, iar despre planuri şi „new business“ poate povesti mai multe după procesul de bugetare din această toamnă, care va începe în curând. „Pentru mine, un manager, când se trezeşte dimineaţa, trebuie să uite ziua de azi, să se gândească la cea de mâine şi la ce urmează. Ăsta e rolul şi ăsta e mersul lucrurilor. Trebuie să proiectezi mereu businessul peste un an, doi, şapte.“ Acelaşi manager trebuie să se gândească şi la ce vrea consumatorul, iar Dinu face referire la revoluţia Apple, companie care a ştiut înaintea altora ce aşteaptă consumatorul. „De la asta trebuie să plecăm şi aici: ce vrea consumatorul de la orice companie sau serviciu din Ţiriac Holdings, în 2016, 2017, 2020. Şi totul pleacă de la profilul consumatorilor, iar copiii aceştia născuţi cu tableta în mână vor fi cu totul altfel.“ Pentru că viitorii consumatori sunt mult mai informaţi, iar accesul la informaţie schimbă totul; a schimbat lumea arabă, tot nordul Africii, exemplifică Dinu, într-o jumătate de an.

    „Este un business foarte divers şi cele mai mari divizii sunt cele de auto şi de imobiliare. Scopul este să performăm mai bine decât piaţa. Nu mă aştept ca vreo linie de business să nu crească în 2015, fără să spun vorbe mari, dacă nu se întâmplă ceva în zona politică.“ Pentru anul în curs se aşteaptă la o creştere marginală, cel mai probabil single digit, faţă de rezultatele anului trecut, când volumul total al afacerilor s-a plasat la 500 de milioane de euro, conform informaţiilor anterioare. „Diversitatea de firme din grup înseamnă foarte mult timp alocat. I-am cunoscut pe cei din managementul companiilor şi sper să ajungem să ne înţelegem foarte repede, dacă se poate din priviri.“ În prima sa zi în birourile din Şoseaua Nordului, lângă parcul Herăstrău, a făcut un tur complet; „evident că nu i-am reţinut pe toţi şi i-am rugat apoi să-mi amintească cine sunt“.
    Dinu lucrează în mod direct cu circa 30 de oameni din cele peste 15 firme active din grup şi spune că mai are încă multe de asimilat despre organizaţie şi oameni. Anterior, Dinu a fost până spre sfârşitul anului trecut CEO al retailerului electro-IT Domo, cu afaceri de 132 de milioane de euro în 2013. În perioada 1994 – 2008 a lucrat în cadrul A&D Pharma, ultimii şase ani în poziţia de CEO.  Aproape întreaga sa carieră a fost construită în companii antreprenoriale. „Culmea este că eu mă simt cel mai bine într-un mediu antreprenorial şi de-a lungul vieţii cele mai multe propuneri au venit dinspre multinaţionale.“ Soţia sa este antreprenoare, iar despre încercările de afaceri ale familiei Dinu spune că unele au reuşit, altele nu. Nu s-a gândit niciodată să renunţe la carieră, „în primul rând pentru că soţia mea este cea care se ocupă şi am convenit că nu are sens să ne călcăm pe picioare; este bine să venim acasă cu subiecte de discuţie diferite“.

  • Percheziţii la rafinăria Lukoil din Ploieşti într-un dosar de evaziune şi spălare de bani. Prejudiciul, estimat la 200 de milioane de euro – surse

    Descinderile au loc într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani în care, conform surselor citate, prejudiciul ar fi estimat la aproximativ de 200 de milioane de euro.

    Procurori DNA, însoţiţi de mascaţi, se află, la ora transmiterii acestei ştiri, într-o clădire de birouri aflată la o intrare secundară a rafinăriei, şi nu în pricipalul sediu administrativ, iar în curtea rafinăriei este o dubă a Poliţiei

    Surse apropiate anchetei spun că procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti fac percheziţii în mai multe birouri, solicitând reprezentanţilor Lukoil România documente contabile.

    Lukoil Europe Holdings, din grupul petrolier rus Lukoil, deţine 97,1% din capitalul social al rafinăriei Lukoil din Ploieşti, iar alţi acţionari cumulează restul de 2,89% din titluri.

    Grupul rus mai deţine în România şi o reţea de peste 300 de benzinării.

    Rafinăria din Ploieşti a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 5,51 miliarde de lei, în scădere cu 20,4% de la nivelul de 6,93 miliarde de lei din 2012.

    Anul trecut, Petrotel-Lukoil a înregistrat pierderi de 928,8 milioane de lei, de 3,3 ori mai mari faţă de pierderile de 274,4 milioane de lei din 2012.

  • Gazprom a redus din nou livrările de gaze către România, cu 13%: ”Ar trebui să ne obişnuim cu astfel de situaţii”

    “Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut ieri cu 13% în raport cu nominalizările Transgaz. Volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    În prezent, consumul de gaze se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic.

    “Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat, în comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

    Nicolescu a discutat marţi cu ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, despre reducerea livrărilor de gaze din luna septembrie, în urma căreia a anunţat că “nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru”.

    Grupul rus Gazprom a redus, în prima parte a lunii septembrie, volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie. Importurile de gaze ruseşti sunt însă extrem de reduse în această perioadă, iar România dispune de rezerve suficiente pentru perioada de iarnă.

    Nicolescu afirma, în prima parte a lunii septembrie, că populaţia nu va avea de suferit la iarnă din cauza reducerii volumelor de gaze importate din Rusia.

    Departamentul pentru Energie menţionează că în ultima perioadă Dispeceratul Gazprom din Sofia a anunţat de mai multe ori reducerea livrărilor de gaze naturale către România, dar că potrivit datelor centralizate de Transgaz o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o scădere efectivă a livrărilor.

    “Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană-Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat Nicolescu în comunicat.

    În timpul discuţiilor tripartite care au avut loc vineri, Rusia şi Comisia Europeană şi-au exprimat susţinerea pentru un “plan de iarnă” un pachet de măsuri care să fie valabile până la sfârşitul lunii martie, în scopul de a reduce riscurile legate de tranzitul gazelor ruseşti către Europa.

     

  • Ponta: Accizele pentrul anul viitor vor fi, cu siguranţă, mai mici

    “Se lucrează la Ministerul de Finanţe împreună cu partenerii noştri internaţionali, cu Comisia Europeană şi o să vă anunţăm. Cu siguranţă vor fi accize mai mici. Atunci când Ministerul de Finanţe vine cu o decizie, o să vă anunţăm“, a spus Ponta.

    Formula cu care va fi calculată valoarea accizelor anul viitor este încă în analiză la nivelul unui grup de lucru, a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, nedorind să precizeze dacă accizele vor mai fi calculate după cursul valutar redus anunţat de BCE, care permite un nivel mic de accizare.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie 2014, acest indicator al cursului, folosit de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut, de 4,4485 lei/euro.

    Dacă accizele vor fi calculate în continuare pe baza cursului anunţat de BCE, atunci nivelul acestora ar trebui să fie mai mic începând cu anul viitor.

    Anul acesta, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, şi a adăugat cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunţat de BCE.

    Acum, întrebat ce se va întâmpla pentru anul viitor, ministrul Finanţelor a evitat să precizeze dacă Guvernul se va mai raporta la cursul BCE, care ar permite un nivel scăzut de accizare începând cu anul viitor.

    “Faptul că acciza are mod de calcul cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că ea intră în vigoare de la 1 octombrie. Avem un grup de lucru care analizează mai multe versiuni şi, în momentul în care ei vor definitiva modul de calculare al accizei, dacă va rămâne în vigoare sau nu, vom anunţa, dar ea intră în vigoare de la 1 ianuarie. Deci, noi trebuie să avem această formulă definitivată cel târziu până în momentul în care vom face bugetul pe 2015”, a spus Petrescu.

    Jurnaliştii au încercat totuşi să afle dacă metoda de calcul se va baza în continuare pe cursul anunţat miercuri de BCE, mai mic decât cel de la 1 octombrie 2013 şi valabil pentru acest an, ceea ce ar înseamna că accizele de anul viitor vor fi mai mici, sau i se “pare normal” să fie folosit un curs artificial precum cel utilizat în acest an.

    “Eu pot să comentez pe măsuri pe care le voi lua, pe care le-am luat, acesta este cursul accizei. Nu am nimic de comentat în momentul de faţă referitor la cursul actual al accizei, decât că lucrăm cu un grup de lucru şi e posibil un alt mod de calculare sau poate să rămână acelaşi”, a răspuns Petrescu.

    Ministrul a mai fost întrebat de jurnalişti cum explică faptul că nu se ştie la această dată modul de calcul şi cursul, având în vedere faptul că Guvernul se prezintă ca fiind unul “predictibil”, dar şi de această dată ministrul a evitat să dea un răspuns tranşant.

    “Nu este adevărat. Repet, această acciză, dacă se schimbă modul de calcul – nu am zis că se schimbă – ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Da, evident, trebuie să avem o formulă de calcul înainte de acea dată, cu cât de mult timp înainte, pentru a avea o dezbatere publică normală. Faptul că este legat de cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că trebuie să avem o metodă de calcul de la 1 octombrie”, a spus Petrescu.

    Totodată, ministrul Finanţelor a lăsat să se înţeleagă că modul de calcul al accizei va fi pus în dezbatere publică.

    “Pentru toate proiectele pe care le-am avut au fost puse pe site şi au fost discutate cu mediul de afaceri şi cu sindicatele”, a mai spus Petrescu.

    Banca Centrală Europeană a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie acest an, acest indicator, folosit în anii anteriori de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut şi utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro.

    Un curs mai scăzut pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie decât cel actual a mai fost anunţat în 2011, la 4,3001 lei/euro, fiind utilizat pentru calcularea accizelor în 2012.

    Cursul de schimb utilizat în acest an, de 4,4485 lei/euro, este cu 1,6% mai mic faţă de cel folosit în 2013, de 4,5223 lei/euro.

    În noiembrie anul trecut, când cursul BCE a fost anunţat în scădere faţă de anul precedent, premierul Victor Ponta a anunţat că, pentru 2014, accizele nu vor mai fi indexate în funcţie de acest curs de schimb, ci raportat la inflaţie.

    Surse oficiale declarau pentru MEDIAFAX că nivelul accizelor ar putea fi stabilit, începând din 2014, prin indexare cu rata inflaţiei, renunţându-se astfel la calculul legat de cursul de schimb, în tendinţă de scădere, pentru a nu fi afectate veniturile încasate la buget din accize.

    Modificarea metodologiei de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional.

    Accizele sunt plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, bunuri de lux, produse energetice şi cafea. Accizele sunt calculate în euro întrucât nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar România a pracurs un calendar de creştere a valorilor de la momentul aderării la spaţiul comunitar.

    În primele opt luni ale acestui an, încasările din accize la bugetul general consolidat s-au situat la 15,37 miliarde de lei, în urcare cu aproape 11% de la 13,86 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat recent că în primele opt luni din acest an încasările din accize au depăşit cu 2% programul stabilit, care lua în calcul inclusiv toate influenţele din modificări legislative.

    El a arătat însă că nu ştie cum vor fi calculate accizele în 2015, întrucât ANAF doar pune în practică legislaţia fiscală, atribuţiile privind politica fiscală revenind Ministerului Finanţelor.

    Ratele de referinţă ale BCE pot fi diferite de cele anunţate de Banca Naţională a României (BNR), întrucât sunt bazate pe o procedură zilnică de consultare între băncile centrale din Europa şi la nivel global. Pentru 30 septembrie, BCE a anunţat o rată de 4,4102 lei/euro.

    BNR a anunţat un curs de referinţă pentru miercuri de 4,4127 lei/euro, în urcare cu 0,13 bani faţă de marţi.

  • Ponta: Vom plăti 20 de milioane de euro pe ”Cuminţenia pământului”, dacă retrocedarea a fost corectă

    ”Datoria mea este ca, înainte de a da aceşti 20 de milioane de Euro din banii dumneavoastră, ai tuturor românilor, să mă asigur încă o dată şi încă o dată că într-adevăr acei bani trebuie daţi. Mai departe, Inspecţia Judiciară, sigura care, conform legii şi Constituţiei, are dreptul să verifice dacă s-au respectat procedurile legale, va verifica, şi dacă dânşii spun că a fost corect, evident, o să dăm banii”, a spus Ponta.

    El a arătat că, în baza verificărilor făcute până acum, a rezultat că s-a depus la dosar inclusiv actul de vânzare-cumpărare între statul român şi fostul proprietar.

    ”E vorba de actul de vânzare şi banii care s-au dat atunci, nu ştiu, câteva zeci de mii, în anii ’50 e o altă discuţie, că totuşi în anii ’50 Brâncuşi nu e cotat aşa cum e cotat în 2014”, a spus Ponta.

    El a spus că a cerut o verificare din partea Ministerului Culturii şi din partea Muzeului Naţional (de Artă – n.r.) legat de modul în care statul şi-a apărat şansele în faţa instanţei în acest caz.

    ”Şi acolo, din documentele care mi-au fost mie puse la dispoziţie, eu nu particip la procese, rezulta că statul român avea un titlu valabil de proprietate. Ce s-a întâmplat? A fost retrocedată opera, nu am comentat, nu era cazul şi nu comentez hotărâri judecătoreşti. Acum, însă, proprietarii vor să ne revândă opera pe care noi le-am retrocedat-o şi ne-o vând contra unei sume modeste de 20 de milioane de Euro. Înseamnă că orice român din această ţară, de la nou-născut la pensionar, o să dea un Euro, dar nu-l dă direct, ci prin Guvern, că Guvernul nu are bani din altă parte decât din taxele şi impozitele plătite de cetăţenii români”, a spus Ponta.

    El a arătat că îşi face datoria de a verifica înainte ca statul să plătească o operă de artă care oricum a fost a sa.

    ”Nu intervin niciodată, nu îmi permit să critic Justiţia, dar dumneavoastră, românii, care plătiţi taxe şi impozite vreţi să ştiţi de ce dă Guvernul 20 de milioane de Euro pe o operă a lui Brâncuşi care a fost a statului român. Ori, cred că îmi fac datoria să verific de zece ori înante de a da din banii publici, 20 de milioane de Euro, pentru o operă care a fost a noastră, a statului român”, a spus Ponta.

    ”Eu vreau să văd acum dacă dăm 20 de miliaone de Euro din banii dumneavoastră în mod corect. Dacă îi dăm în mod corect, asta e, o să-i dăm”, a spus Ponta.

    IJ face verificări în cazul declaraţiei premierului despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, raportul urmând să fie analizat în CSM, care va stabili dacă prin aceste afirmaţii a fost încălcată independenţa justiţiei, a spus preşedintele Consiliului.

    Întrebat dacă CSM a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări în cazul declaraţiilor premierului Victor Ponta, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că IJ s-a sesizat în acest caz.

    “Obligaţia Inspecţiei Judiciare este aceea ca, în momentul în care apar încălcări sau eventuale încălcări ale independenţei justiţiei, să facă un raport. Acest raport va fi supus plenului CSM şi plenul va hotărî dacă este vorba de o încălcare sau nu a independenţei justiţiei”, a spus judecătorul Adrian Bordea.

    Premierul Victor Ponta a declarat marţi că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

    “Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, Cuminţenia Pământului, a fost retrocedată deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus Ponta la Digi 24.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a declarat că îşi doreşte, ca cetăţean, ca justiţia să fie mai eficientă, deoarece reprezintă un serviciu public, şi să fie responsabilă atunci când greşeşte, arătând că, deocamdată, aceasta este singura putere care nu răspunde niciodată când greşeşte.

    Premierul şi-a continuat afirmaţia arătând că prin hotărâri judecătoreşti a fost retrocedată în ultimii ani o suprafaţă egală cu cea a României, Bulgariei, Ungariei şi a unei jumătaţi din Ucraina, iar statul are de plătit în următorii 20 ani mai mult decât poate produce.

    El a punctat totodată că, tot printr-o decizie a justiţiei, singura operă a lui Constantin Brâncuşi din România a fost retrocedată deşi la dosar erau toate documentele care indicau că a fost cumpărată de statul român.

    Ministerul Culturii a fost mandatat recent de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane euro şi a fost pusă în vânzare, ministerul fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

    Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

    În prezent, nu a fost stabilit un preţ de pornire pentru sculptura “Cuminţenia Pământului”, întrucât aceasta nu va putea fi achiziţionată în cadrul unei licitaţii clasice. Însă, la dorinţa actualilor proprietari ai sculpturii – moştenitorii arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuşi -, “Cuminţenia Pământului” a fost prezentată în această expoziţie privată, fiind posibilă o vânzare a acesteia, după exercitarea dreptului de preemţiune al statului român, prin intermediul Ministerului Culturii.

    Deşi este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanţilor Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziţionată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecţiile sale o lucrare de Brâncuşi.

    Însă lucrarea ar putea rămâne şi în România, dacă statul român, prin intermediul Ministerului Culturii, va face o ofertă care va fi acceptată de actualii săi proprietari.

    Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

    “Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

    Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

    Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn “Madame L.R.”, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere “Sărutul”.

  • Circa 374.000 de tranzacţii pentru plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul în ianuarie-august

    Anul trecut, românii au realizat 372.000 de plăţi de taxe şi impozite cu cardul, care au totalizat 133 milioane lei.

    “În primul trimestru, au fost realizate tranzacţii cu cardul în valoare de 98,7 milioane lei la nivel naţional, reprezentând trei sferturi din valoarea totală consemnată anul trecut”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe.

    Din această sumă, valoarea tranzacţiilor cu cardul online a crescut de aproape trei ori, la 16,2 milioane lei, iar plăţile la POS-urile instalate în casierii şi locaţiile speciale au consemnat un avans de 19%, la 82,5 milioane lei.

    În Bucureşti au fost plătite cu cardul taxe şi impozite în valoare de 40 milioane lei, 85% dintre acestea fiind tranzacţii fizice, la POS-urile instalate la casierii şi în locaţiile speciale.

    La finalul primului trimestru, erau înrolate 118 primării în portalul ghişeul.ro, unde se pot plăti online taxele şi impozitele locale, sau acceptau plata online pe site-urile proprii, numărul acestora fiind mai mare cu 60% faţă de anul trecut.

    Locuitorii din sectorul 1 al Capitalei s-au clasat pe primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte plata cu cardul, efectuând 99 de tranzacţii la 1.000 de locuitori, în creştere cu 52% faţă de anul trecut. Aceştia au fost urmaţi de locuitorii sectorului 4, cu 82 tranzacţii la 1.000 locuitori, şi cei din sectorul 6, cu 75 de tranzacţii.

    Top 10 primării este completat de administraţiile din Cluj-Napoca, Braşov, Baia Mare, Ploieşti, Oradea, Piteşti şi Galaţi.

  • Percheziţii DNA la Parchetul Tribunalului Bihor, fiind vizat prim-procurorul Vasile Popa

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA fac cercetări într-un dosar care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor fapte de corupţie, în perioada 2009 – 2014.

    În acest dosar au loc percheziţii în patru comune din judeţul Bihor şi în municipiul Oradea, una dintre acestea fiind făcută la sediul unei instituţii publice, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia publică la care au loc percheziţii este Parchetul Tribunalului Bihor.

    Conform surselor judiciare citate, în această anchetă ar fi vizat prim-procurorul Parchetului Tribunalului Bihor Vasile Popa, astfel că au loc percheziţii şi în biroul acestuia, dar şi la locuinţa sa din comuna Sânmartin, aflată lângă Oradea.