Blog

  • Noptile mele si ale domnului Hitchcock

    Nu stiu de ce, dar primul lucru care mi-a venit in minte cand am aflat de povestea cu noptile pierdute si cu „mutatiile“ suferite de cei ce prefera sa lucreze la adapostul intunericului a fost o istorioara despre visele regizorului Alfred Hitchcock.

     

    Marele regizor era innebunit de faptul ca noaptea visa o sumedenie de subiecte de film care i se pareau extraordinare. Din pacate, pana dimineata uita ce a visat, ramanand numai cu impresia puternica si cu regretul ca a mai ratat un subiect de exceptie. S-a gandit sa isi noteze rapid, dupa vis, subiectul si drept urmare a pus la indemana, pe noptiera, o foaie de hartie si un creion. In urmatoarea noapte, desigur, viseaza. Se trezeste, noteaza subiectul acela nemaipomenit, se culca la loc.

     

    Dimineata se trezeste, isi aminteste ca a visat ceva nemaipomenit, constata ca a uitat despre ce e vorba, se intristeaza…. isi aminteste ca a notat subiectul, se entuziasmeaza, se repede la noptiera. Citeste: „un baiat iubea o fata“. Cred ca patanii asemanatoare cu aceea cu noptile domnului Hitchcock stau, intr-un fel sau altul, la baza deplasarii de la „traiul de zi cu zi“ la „traiul de noapte cu noapte“.

     

    De exemplu, noptile mele. Noaptea mi se intampla sa fiu CelMaiMareScriitorRomanInViata – atunci ideile capata o lumina speciala, aparte, vin mai usor si pleaca mai greu, asa ca ai timp sa le prinzi pe indelete si sa le fixezi grijuliu, cu ace cu gamalia frumos colorata, fie pe pagini albe de hartie, fie pe pagini cu extensia .doc. Cateodata ideile vin in vis si, ca sa nu traiesc dezamagirea pe care presupun ca a incercat-o marele regizor, prefer sa pierd cateva ore din somnul de frumusete pentru a definitiva echivalentul povestii baiatului ce iubea o fata.

     

    Noaptea poti fi StapanulLumii – ce iese pe balcon sau pe prispa casei sau la fereastra de la bucatarie pentru a-si admira regatul. Linistea aceea speciala ce ramane dupa ce supusii au dat manelele mai incet si bubuitul de basi din masini s-a estompat iti da un sentiment bun si te relaxeaza mai mult decat o ora de somn. Si mai ofera si un dram de speranta. Iar gustul tigarii fumate atunci e cel mai bun, chiar daca fumatul e plin de pericole.

     

    Noaptea mai pot fi CelMaiTareDinParcare (n-am stiut sa spun altfel), in functie de jocul de calculator care ajunge sa ma pasioneze la un moment dat sau altul. De exemplu acum sunt cel mai bun capitan de submarin din flota germana din al doilea razboi mondial, pentru ca Silent Hunter III ma acapareaza de o buna bucata de vreme; dar am mai fost si Eliberatorul in saga Gothic sau PurtatorulTuturorSperantelor in Half Life II.

     

    Ca sa nu mai vorbesc de frumusetea pe care noaptea o da muzicii puse in surdina, oricare ar fi aceea: descoperi in chitara lui BB King sau la cea a lui Alvin Lee de la Ten Years After sunete noi, ba chiar si Ramm-stein suna mai bine noaptea, daca se poate asa ceva, pentru ca ei suna bine tot timpul.

     

    Un singur regret am, acela ca m-am dezobisnuit sa fiu PlimbaretulAiureaInSerileCaldeDeVara, cu mainile adanc in buzunare sau de mana cu cineva drag. Dar faptul ca am devenit constient de asta ma face sa cred ca sunt tratabil.

  • Matematica reclamelor

    Va propunem un exercitiu de shopping: cu proxima ocazie cand va aflati in fata unui raft, cumparati noua crema LiftDeclic de la Phytomer, noua periuta de dinti Colgate, iar la iesire, crema Cellu-Sculpt de la Avon. Aveti sansa unor beneficii de frumusete – matematic vorbind – cu 481% mai mari, cumulat. Cum asa?

     

    Inainte de a face acest exercitiu de shopping/infrumusetare, va propunem un exercitiu de atentie in pauzele publicitare. Veti constata ca sunt tot mai rare reclamele la produsele din „cosul zilnic“ in care promisiunile de brand sa nu fie exprimate in procente. Detergenti, paste de dinti, creme de tot felul si cosmetice in general – majoritatea contin cate un „acel ceva la suta“ care curata, combate, straluceste sau absoarbe. Intr-o proportie sau alta: 10%, 37%, 55%, 93%, 231% si tot asa.

     

    Consumatorul acestui tip de reclame are mai multe variante de reactie: este pasiv, credul, curios, intrigat, hartuit sau indiferent. Numai ca, dincolo de aceste senzatii asociate, pe advertiseri ii intereseaza altceva – intr-o mai mare masura: increderea consumatorului. Pentru ca, pana la urma, increderea este sentimentul care trage cel mai tare consumatorul de maneca in fata raftului.

     

    O sintagma celebra spune ca „daca n-ar fi, nu s-ar povesti“. Ea este aplicabila si in publicitate: daca n-ar fi studii care sa certifice rolul pe care il joaca aceste procente in reclame, acestea nu ar exista. Cu alte cuvinte, un consumator este mai inclinat sa cumpere noua crema X daca producatorul ii exprima eficienta acesteia „matematic“ decat daca ar face acelasi lucru in mod „literar“. Asta, pe de o parte.

     

    Pe de alta parte, daca toti producatorii s-ar rezuma la comparativul simplu („mai eficient“, „mai puternic“) – deci daca toti ar avea acelasi mesaj – consumatorul ce ar mai intelege? Si ce ar alege? El are nevoie de o dimensiune precisa, de un reper concret (desi, paradoxal, nu procentul in sine este cel care il face sa scoata banii din buzunar pentru un anumit produs).

     

    Asadar – desi seamana intre ele si au sanse minime de a fi retinute pe termen lung – procentele exprimate in reclame par sa devina un element matematic din ce in ce mai necesar: ele ajung „cu ricoseu“ in mintea consumatorului si il influenteaza subliminal in procesul decizional.

     

    Sa revenim la exercitiul de shopping propus mai devreme: o crema, o periuta de dinti si o emulsie va ajuta, impreuna, sa  capatati un plus de frumusete adunat de 481%. Cel putin asa rezulta daca adunam procentele de catifelare, ardere a grasimilor, definire a taliei si protectie bucala inscrise pe reclamele celor trei produse.

     

    Respecta aceste procente cercetarile de laborator intru totul? Sau mai degraba intalnesc nevoia consumatorilor de a cuantifica beneficiile produselor? Companiile din domeniul FMCG, care „conduc“ in acest tip de comunicare – L’Oreal, Beiersdorf, Unilever, P&G, Johnson & Johnson – nu au raspuns solicitarilor BUSINESS Magazin de a comenta pe aceasta tema.

     

    Trecand de cealalta parte a baricadei, agentiilor, acestea spun ca este „o dezbatere mai lunga“, dar „care ia ambele variante in considerare“. „Nu putem vorbi de «rezultatele cercetarii» versus «nevoia consumatorilor», ci de o relatie de interdependenta“, spune Radu Ghelesel, regional client service director al Grey Worldwide Romania. Insa, inainte de a aprofunda aceasta dezbatere, Ghelesel spune ca, in primul rand, promisiunea „pe care un produs o afiseaza trebuie sa fie corecta“.

     

    Aceasta este o conditie esentiala si, in acelasi timp, „un obiectiv“ al studiilor de cercetare in laboratoare hipermodernizate. „In ceea ce priveste companiile cu renume mondial, procentele chiar respecta rezultatele de laborator“, subliniaza acesta. Cuantificarea beneficiilor in campaniile de publicitate este utilizata pentru ca studiile au relevat faptul ca acesti consumatori „au nevoie de argumente rationale“. „Si ce poate fi mai rational decat o comparatie matematica – cu 30% mai mult, cu 50% mai alb?“, intreaba, retoric, Ghelesel.

     

    El mai spune ca, dincolo de simpla specificare a unui procent, important este ca spotul TV sau macheta de presa sa precizeze termenul de comparatie. „El poate fi un produs al competitiei, o alta varianta a gamei sau o formula precedenta a aceluiasi produs. Practic, acesta este elementul care ar trebui sa atraga atentia consumatorilor.“ De ce? Pentru ca „este destul de dificil pentru consumatori sa cuantifice beneficiile, mai ales in cazul produselor de «beauty»“, explica reprezentantul Grey. El ofera si un exemplu: „Poti, desigur, sa observi un par mai stralucitor, dar este greu de spus ca este «cu 60% mai stralucitor». Ideea sugerata este insa de produs nou, imbunatatit si deci mai aproape de a livra beneficiul promis“.

     

    Vorbind despre gradul de eficienta al acestor procente in obtinerea impactului dorit, Ghelesel spune ca „de obicei sunt eficiente“. Ele sunt folosite cel mai des la produsele de ingrijire personala – cum sunt sampoanele, cremele, produsele de machiaj, „toate fiind produse care vand «hope in a bottle», adica „mizeaza pe dorinta femeilor de a incerca mereu produse de infrumusetare noi, mai bune“.

     

    In plus, subliniaza Ghelesel, atat timp cat „nu suna incredibil, aceste reclame genereaza «trial» (dorinta de a testa produsul – n.r.)“. Sigur, atrage el atentia, o idee de advertising „distinctiva“ va fi intotdeauna „mai puternica si mai atragatoare“, dar prin aceste procentaje se comunica faptul ca e „un produs nou“. Aceasta tactica este deseori intalnita in comunicarea noilor produse de frumusete, igiena orala sau detergenti. „In cazul bunurilor de larg consum, diferentierea dintre produse pe baza beneficiului oferit devine din ce in ce mai greu de facut.“

     

    Astfel, in absenta identificarii unor „beneficii de produs sau emotionale, noi, spectaculoase“, acum brandurile incearca sa creeze in mintea consumatorilor ideea ca „sunt cele mai bune in a livra un beneficiu specific: i.e. piele mai matasoasa, dinti cu 30% mai albi“, exemplifica reprezentantul agentiei.

     

    Nu de putine ori consumatorii s-au intrebat daca aceste procente sunt verificate inainte a fi comunicate prin reclame. Nu exista o autoritate care sa faca o verificare la sange, insa toti advertiserii trebuie sa imbratiseze un cod de conduita, elaborat de Consiliul Roman pentru Publicitate (RAC) – acesta reunind companii din domeniul FMCG, alimentar, retail, telecomunicatii, media si publicitate.

     

    Codul de practica in publicitate a fost elaborat de RAC cu scopul de a folosi publicitatea in Romania „pentru informarea opiniei publice in mod corect, cinstit si decent, respectand atat legile nationale, cat si principiile de practica in publicitate recunoscute la nivel international“. Cea de-a doua voce autorizata in domeniu este Consiliul National al Audiovizualului (CNA).

     

    Ce se intampla in cazul in care sunt sesizate nereguli in mesajele publicitare? De obicei unul dintre competitori depune o plangere, iar celalalt trebuie sa demonstreze cu date ca aceste sesizari sunt adevarate, spune Ghelesel de la Grey. „Nu se ajunge prea des la «organele de judecata» deoarece un competitor lezat va prefera sa se adreseze direct celui suspectat.

     

    De obicei, se gasesc solutii amiabile sau se corecteaza mesajul pentru a fi mai aproape de conditiile tehnice din laborator“, spune el. Care sunt aceste solutii amiabile? Acestea nu transpira in public si cu greu pot fi intuite printre randurile reclamelor. Dar cum arata un exemplu de mesaj corectat? Si acesta ramane, deo-camdata, un secret bine ascuns in calupurile publicitare. 100%?

  • PROMISIUNI PROCENTUALE

    Dincolo de banalele, deja, cifre de reduceri sau de gratuitate la un produs, cifrele eficientei isi fac loc tot mai des in reclamele de zi cu zi. Iata cateva:

     

    AVON Cellu-Sculpt creste rata de ardere a grasimilor cu 231%

    COLGATE Noua periuta reduce cu 50% mai mult placa bacteriana si cu 30% mai mult gingivita fata de o periuta de dinti obisnuita

    MAX FACTOR – Rimelul Lash Lift ridica genele cu pana la 50%

    O.B. Absorb cu 37% mai bine

    PHYTOMER Crema LiftDeclic defineste silueta cu 71% mai bine; catifeleaza pielea cu 99% mai mult

    VICHY Crema Thermal fixeaza cu 45% mai bine apa in piele

  • STUDIU DE CAZ Antiridul afacerii L’Oreal: cercetarea

    Toate reclamele centrate pe comunicarea procentelor au un izvor precis: laboratoarele de cercetare. L’Oreal este considerat ca fiind cel mai mare laborator in lume la ora actuala, in acest domeniu.

     

    IN CIFRE: In ultimii zece ani, compania franceza a investit peste 2 miliarde de euro in cercetare cosmetica si dermatologica. A aplicat in jur de 515 de patente in intreaga lume. Si peste 3.000 de formule noi ies din laboratoarele L’Oreal, in fiecare an.

     

    SENZORI: De mai bine de zece ani, L’Oreal a acordat o atentie aparte metodelor de evaluare senzoriale pe care companiile le folosesc in sectorul alimentar. Primul laborator de acest gen a fost creat in 1987. Aceste metode ajuta la evaluarea calitatilor unui produs folosind toate simturile omenesti: gust, miros, vaz, pipait si auz.

     

    DE CE? L’Oreal a ajuns la concluzia ca – spre deosebire de alte instrumente de masurare – oamenii pot incorpora toate datele necesare (la care se ajunge prin stimuli diferiti) si pot oferi o perceptie multidimensionala. Dar aceasta metoda de perceptie si evaluare este subiectiva si difera de la o persoana la alta. Principala dificultate consta in potrivirea senzatiilor obtinute in cuvinte.

     

    SELECTIE: O serie de intalniri in cadrul companiei despre semantica s-a finalizat prin alcatuirea unui glosar de 200 de termeni asociati diverselor senzatii – dintre care numai 15-20 au fost pastrati. Acestia sunt folositi in realizarea diverselor chestionare folosite in timpul testarii. La L’Oreal, tinerii care vor sa intre in cercetare sunt supusi unui training de 6 luni prin care invata sa-si descrie senzatiile astfel incat pot face aceeasi evaluare a aceluiasi stimul.

     

    NIMIC FARA IT: Toate rezultatele cercetarii pe baze de stimuli sunt introduse in computer, ceea ce permite statisticienilor sa construiasca „profilul senzorial“ al unui produs. Analiza senzoriala este un mod excelent de a testa calitatea unui produs cosmetic, dar, in majoritatea cazurilor, este un instrument valoros in crearea de noi produse. Ea permite cercetatorilor sa compare formule diverse pentru a optimiza pe una dintre ele, dar si de a afirma impactul pe care il are asupra sim-turilor o materie prima noua sau o anumita schimbare in procesul de productie.

  • CONDUITA, PE SCURT

    Codul de practica in publicitate, elaborat de Consiliul Roman pentru Publicitate, reglementeaza onestitatea in publicitate. BUSINESS Magazin a facut o selectie a regulilor care pot face obiectul „procentelor“ din reclame:

     

    CORECTITUDINE: Publicitatea trebuie sa fie onesta, adevarata si corecta. Sa aiba credibilitate.

     

    PUBLICITATEA INSELATOARE: Publicitatea trebuie sa evite orice afirmatie sau reprezentare care ar induce consumatorul in eroare, chiar si prin omisiune, ambiguitate sau exagerare.

     

    ELEMENTE TEHNICE SI STATISTICE: Termenii, citatele si referirile la testele tehnice si stiintifice trebuie folosite intr-o maniera corespunzatoare, care sa poata fi demonstrata in fata Comitetului si/sau in fata autoritatilor legale. Testele tehnice si stiintifice, precum si datele statistice cu valabilitate limitata trebuie sa fie prezentate ca atare.

     

    PROBAREA ADEVARULUI: Oricine foloseste publicitatea trebuie sa fie in masura sa probeze, la cererea Comitetului, veridicitatea datelor, descrierilor, afirmatiilor, ilustrarilor si testimonialelor folosite.

     

    COMPARATIA: Comparatia indirecta (mentionare non-explicita a numelui competitorilor) este permisa pentru a ilustra diferentele obiective economice si tehnice, avantajele relevante si verificabile, precum si caracteristicile bunurilor si serviciilor carora li se face reclama.

    PERCEPTIA: Reclamele nu trebuie sa fie ascunse sau subliminale.

     

    TRATAMENTE FIZICE SI ESTETICE: Publicitatea referitoare la tratamentele fizice si estetice nu trebuie sa ii faca pe consumatori sa creada ca un asemenea tratament are functii terapeutice si reparatorii.

     

    PRODUSE COSMETICE SI DE IGIENA PERSONALA: Publicitatea nu trebuie sa il faca pe consumator sa creada ca respectivele produse au alte caracteristici, proprietati si utilizari decat acelea de a fi aplicate pe piele, in gura sau pe dinti, cu scopul exclusiv sau principal de a le curata, dezodoriza, parfuma, de a le imbunatati aparenta sau de a le proteja.

  • In toamna vom avea consultantul“

    De Valeriu Turcan va depinde, mai mult sau mai putin, branding-ul Romaniei. La initiativa Agentiei pentru Strategii Guvernamentale pe care o conduce, s-a format, in urma cu trei saptamani, echipa care in aceasta saptamana demareaza procesul de branding.

     

     

    BUSINESS Magazin: Cine a hotarat componenta grupului de lucru?

    Valeriu Turcan: Primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu.        

     

    Si cand incepeti?

    Saptamana aceasta avem prima sedinta. Incerc sa-l grabesc cat pot, credeti-ma…

     

    Care sunt pasii pe care trebuie sa-i faceti?

    In urmatoarele cateva saptamani vor urma consultari pentru elaborarea caietului de sarcini. Vom lansa apoi licitatia internationala, vom primi ofertele, le vom analiza si, in cele din urma, vom lua o decizie. Implementarea proiectului se va face in trepte, urmand sa fie gandit pe etape (intai pentru primul an, apoi pentru primii trei, primii cinci) sau in orice varianta de planificare propusa de consultant si agreata de grupul de lucru.

     

    Cand credeti ca va avea loc licitatia internationala ?

    Peste doua-trei luni. In toamna vom avea consultantul.

     

    Ne puteti spune care sunt capitolele care vor fi cuprinse in caietul de sarcini?

    Desigur ca nu vom porni de la „zero“. Vom lua un model de caiet de sarcini pentru o campanie de branding. Dar toate la timpul lor, firmele va trebui sa cumpere caietul de sarcini.

     

    Credeti ca pentru Romania ar fi mai potrivita consultanta unei firme precum Interbrand sau Landor sau cea a unor experti in branding-ul de tara precum Wally Olins sau Simon Anholt?

    Nu ma pot exprima asupra celei mai potrivite forme sau persoane. Stiu ca cei doi domni si-au exprimat intentia de a participa la proiect, nimic mai mult, nu m-am intalnit cu nici unul dintre ei pana acum.

     

    Veti consulta pentru caietul de sarcini si consultanti romani de branding?

    Categoric. Stiu ca Mihai Ghyka, care este membru al grupului, va avea o consultare proprie cu International Advertising Association, in care sunt membri si specialisti in branding de la agentii.

     

    In comunicatul de presa care anunta constituirea echipei de lucru se spune ca vor fi consultate persoane direct interesate. Despre cine e vorba?

    Prin persoane interesate inteleg oameni care lucreaza in industrie sau care vor sa se implice si care au un punct de vedere pertinent. Va exista un forum, unde fiecare persoana interesata va putea trimite sugestii. Cred ca forumul trebuie sa treaca prin doua etape. Prima, pana la elaborarea caietului de sarcini. Iar a doua, dupa anuntarea castigatorului, iar atunci toate mesajele trebuie directionate catre consultant, pentru a-i fi acestuia de ajutor. Trebuie o consultare cat mai larga, dar facuta in mod organizat.

     

    Din cine va fi formata comisia care va alege castigatorul licitatiei?

    Prima varianta este grupul de lucru, care cred ca ar trebui sa fie varianta de urmat, avand in vedere ca este o solutie transparenta si transpartinica. Cea de-a doua varianta ar fi sa dam responsabilitatea unui minister „X“.

     

    Va asteptati ca la licitatie sa se inscrie multi participanti?

    Da. Deja s-au aratat interesati de branding-ul Romaniei circa zece companii si experti, unii chiar din SUA. Nu va pot da exemple, dar ii vom anunta pe toti la momentul primirii ofertelor, dupa lansarea licitatiei.

     

    Exceptand consultantul strain, din cine va fi formata echipa de lucru care va prelua procesul de branding dupa licitatie?

    Exista mai multe variante. Le vom discuta in grupul de lucru. Una ar fi ca implementarea sa fie transferata fie unei singure institutii, fie unui comitet interministerial sau unuia interinstitutional, si atunci grupul de lucru va urmari separat implementarea si va face evaluari.

     

    Aveti in vedere vreun model de branding de tara?

    Nu cred ca trebuie sa urmam vreun model. Romania e un caz special, are atatea probleme si e atat de greu de definit un profil, incat abia astept sa vedem propunerile venite in urma licitatiei.

     

    In februarie vorbeati despre anumite sondaje pe care le veti face pentru a afla ce cred despre tara si despre romani strainii care au avut un contact cu Romania. Le veti mai face?

    Nu mai are rost sa le facem noi. Suntem aproape de momentul licitatiei si, in consecinta, pentru economisirea banului public si pentru eficienta demersului ar fi de preferat ca viitorul consultant sa isi stabileasca propria metodologie de cercetare.

  • Parada vacilor colorate

    Cow parade: o poveste despre tranzitia vacii de la animalul care duce tot greul pe la casa omului la un instrument de marketing cu rol artistic si chiar caritabil. Acum si in Bucuresti.Lansata ca o manifestare timida, acum sase ani in capitala Elvetiei, Cow Parade s-a transformat, in scurt timp, in cel mai mare eveniment de arta publica din lume. Pe langa artisti celebri, parada vacilor a implicat personalitati precum Nelson Mandela, Vaclav Havel, David Lynch sau Elton John.

     

    A pus pe jar o organizatie „terorista“ in Suedia, a provocat miscari de protest in Londra, iar in Chicago, cand vacile au fost scoase la licitatie, s-au strans 3 milioane de dolari intr-o singura zi. Dar care va fi impactul paradei la Bucuresti?

     

    Data oficiala a lansarii Cow Parade in Bucuresti a fost 1 iunie. Dar de ziua copilului vacile inca isi mai faceau curaj sa apara pe strada. „Din cauza ploii“, au explicat organizatorii. Acelasi motiv a dus si la amanarea conferintei de presa, care urma sa aiba loc pe terasa La Motoare, ca sa marcheze lan-sarea. A doua zi, in sediul Event Horizon, compania care organizeaza parada din Capitala, nimeni nu era insa abatut din cauza intarzierii. „Important e ce au de spus vacile si nu noi“, crede Michele Lagueux, directoarea Event Horizon. Iar vacile incepusera deja sa atraga atentia pe strazile Bucurestiului.

     

    Ovidiu Tataru, directorul de logistica al organizatiei spune ca, in prima zi, fiecare plasare a vacilor a fost acompaniata in cor de reactii de uimire ale trecatorilor. Nu de mirare, in conditiile in care pana si Marianei Ioanitescu, artista care a desenat prima vaca din parada, nu i-a venit sa creada despre ce e vorba cand cei de la Event i-au propus colaborarea.

     

    „Mi-au cerut sa le pictez o vaca, si i-am intrebat la ce dimensiuni vor tabloul.“ Vacuta ei, Denise, a fost pentru o perioada lunga atractia numarul unu in Hotelul J.W. Marriott, unde a fost amplasata. „Oameni de afaceri se sprijineau cu cotul de ea cand vorbeau la telefon, copii alergau pe culoar spre ea imediat ce o vedeau, iar turistii nu scapau ocazia sa se fotografieze alaturi de ea“, spune Ioanitescu.

     

    Adina, asistent manager la o firma din Bucuresti, n-a vazut-o pe Denise, insa cand a intalnit-o pe TelecomMUUUnication cow, in fata Teatrului National, nu-i venea sa creada. Era incantata si in acelasi timp surprinsa. Efectul vacii asupra ei? „De acum o sa stau mult mai relaxata cand sunt la volan in trafic. Daca o sa aud, cum mi s-a mai intamplat, pe cineva tipand «ia uite, ce vaca!»“, o sa stiu ca face trimitere la una din «membrele» paradei.“ Insa prezenta vacutelor nu s-a simtit numai la Bucuresti.

     

    Turistul american John Crowd isi va incepe vacanta programata pentru aceasta vara la Barcelona cu un scurt popas la Bucuresti. A aflat de „Cow Parade Bucharest 2005“ dintr-un ziar local si nu vrea sa rateze evenimentul. Iar Crowd nu e singurul turist de peste hotare care va veni in Romania special pentru a admira vacile. „Am primit mesaje de la foarte multi straini care abia asteapta sa ajunga aici sa vada parada vacilor si sa cunoasca Bucurestiul“, spune Michele Lagueux.

     

    „Evenimentul e de-ja un fenomen mondial si a devenit pentru multi motiv de pelerinaj.“ Cum a ajuns parada in capitala Romaniei? Bucurestiul a fost selectat dintre peste 500 de orase care si-au exprimat interesul de fi gazda evenimentului in 2005, pentru rolul sau cultural, dar si pentru ca a fost perceput ca o poarta intre est si vest. Anul acesta, Bucuresti va fi primul oras est-european care va gazdui Cow Parade. Tot in 2005 vacile isi vor face intrarea si in Barcelona, Florenta, Monte Carlo, Moscova si Sao Paolo. 

     

    „Muubilizarea“ vacilor, cum denumesc organizatorii parada, a inceput in 1998 la Zürich, ca o initiativa de atrage mai multi turisti si in acelasi timp de a creste notorietatea capitalei elvetiene. Dar de ce o parada a vacilor si nu o parada a oilor sau a taurilor? „In Elvetia vaca e intr-un fel animalul national“, spune directoarea paradei. Pe de alta parte Lestat Monroe, art directorul evenimentului spune ca nici un alt animal nu poate inlocui vaca din punct de vedere artistic.

     

    „Suprafata si structura osoasa a unei vaci reprezinta un suport artistic ideal“, e de parere  Monroe. Cele trei tipuri de vaca folosite in parada, cu capul sus, pascand si asezata, sunt din fibra de sticla si au fost create de sculptorul Pascal Knapp pentru evenimentul din Zürich. Acum ele sunt produse in Polonia.  Vaca a fost aleasa si pentru ca „e un animal indragit de toata lumea si joaca un rol important in transformarea evenimentului intr-unul social“.

     

    Milionul de turisti care au ajuns in Zürich in timpul paradei a facut ca in doi ani parada vacilor sa iasa la pascut prin cele mai mari orase ale lumii. Pana anul acesta peste 25 de orase, printre care Chicago, New York, Londra, Sydney, Tokio sau Praga, au gazduit cate o cireada colorata. Motivul? In primul rand faptul ca parada imbina intr-un mod ideal conceptul de arta publica cu cel financiar-caritabil si cu cel social. Mai precis, mediul de afaceri e implicat direct, fiecare companie putand adopta o vacuta al carei design e apropiat de imaginea firmei.

     

    Vazuta de afara, parada poate fi definita ca o imprastiere a unor vaci pictate prin oras. Dar lucrurile sunt ceva mai complexe. La Bucuresti, peste 350 de artisti s-au inscris in cursa pentru decorarea unei vaci, in total strangandu-se peste 1.000 de proiecte. Si nu pentru bugetul de 500 de euro per rumegatoare. Lestat Monroe afirma ca parada e o modalitate perfecta pentru un artist de a se face cunoscut. „Putin romani intra intr-o galerie sau intr-un muzeu, iar lucrarile de arta din parada sunt mult mai vizibile, lucru ce poate duce foarte usor la recunoasterea unui artist.“

     

    Dupa o evaluare de catre comitetul artistic al Cow Parade, s-a alcatuit un portofoliu de peste 500 de lucrari care au ceva in comun. „Majoritatea sunt lucrari mai cuminti, dar mai cuminte nu inseamna neaparat si mai slab calitativ“, spune art directorul. „Am fost obligati sa alegem aceste proiecte pentru ca stiam ca oamenii de afaceri din Bucuresti sunt mai putini receptivi la idei mai neconformiste, mai nebune.“ De fapt Event Horizon a incercat, probabil, sa evite genul de controversa iscata acum doi ani la o actiune caritabila ce presupunea vanzarea unor brazi de Craciun decorati de artisti.

     

    Unul dintre proiectele de atunci, un pom negru impodobit cu cateva figurine – oameni cu pungi in mana, care vroia sa scoata in evidenta transformarea Craciunului intr-o eveniment comercial -, a atras dezaprobarea unora dintre personalitatile prezente la licitatie. Cu alte cuvinte, o mare parte a publicului nu e inca receptiva la proiecte mai indraznete.

     

    Dar nici lucrarile mai „cuminti“ nu s-au dovedit o solutie sigura. Cea mai grea perioada pentru organizatori a fost tatonarea companiilor care ar fi urmat sa adopte cate o vaca. „La inceput a fost o provocare pentru noi sa convingem firmele sa se implice in parada“, spune directoarea evenimentului. Doar cele care stiau de eveniment nu au stat mult pe ganduri si au intrat imediat in joc. Ca sa adopti o vacuta te costa 5.000 de euro. „Cow Parade e un instrument de marketing eficient si accesibil cu un inalt grad de vizibilitate si priza la publicul tinta“, spune Lagueux.

     

    O serie de studii desfasurate in alte orase in care s-a organizat Cow Parade a demonstrat, intr-adevar, ca pentru companiile implicate in parada vanzarile au crescut cu pana la 28%. „In plus o implicare intr-o actiune caritabila si in acelasi timp faptul ca dai o mana de ajutor comunitatii artistilor e un beneficiu pentru imaginea ta“, mai spune Lagueux.

     

    Pe de alta parte, nici nu e greu sa faci legatura dintre TelecomMUUUnication cow, Graffiti cool Cow sau Cowffee Parade si companiile care le-au adoptat. Rodica Stere, marketing manager la Indesit Company, descrie Cow Parade ca pe o modalitate de a comunica cu clientii intr-un mod deosebit. „Am ales doi tineri artisti, pasionati de Graffiti, pe care i-am rugat sa imagineze un desen al vacutei Indesit“, spune Stere. Rezultatul: Graffiti Cool Cow, o vacuta care te duce cu gandul imediat la ultimul frigider lansat de Indesit, pe care se poate scrie, desena si apoi sterge.

     

    Pe de alta parte, Docu Guard Romania a adoptat o vacuta decorata cu un curcubeu in culori foarte vii. Pe Happy Rainbow Cow o asociezi mai greu cu domeniul de activitate al companiei – servicii de administrare si depozitare a documentelor. Dar Mara Priboi, marketing coordinator al Docu Guard, spune ca „pentru companiile din Romania, sufocate efectiv de cantitatile insemnate de hartie, Docu Guard a aparut ca un adevarat curcubeu“.

     

    Anchor Grup, in schimb, a ales pentru cele doua centre comerciale ale sale, Plaza Romania si Bucuresti Mall, vacuta „vesela“ care va fi realizata de celebrul artist Ioan Nemtoi. Burcu Karasoy, directorul de comunicare Anchor Grup, e sigur ca exemplarele alese de ei vor aduce cu siguranta un plus de imagine, un punct in plus companiei.

     

    In aceste conditii RomTelecom ar putea primi sapte puncte pentru ca a adoptat sapte vacute care vor decora Bucurestiul. Cristina Popescu, media relations manager la RomTelecom, crede ca si romanii vor aprecia originalitatea acestei parade. In plus, compania se gandeste si la crearea unei linii telefonice speciale unde sa se poata raporta „accidente“ ale vacutelor sau daca acestea sunt vandalizate sau furate.

     

    Pana la 1 iunie au fost adoptate 41 de vacute. Kids cow, Dream cow, vaca Puzzle, Vaca inteleapta, Muurbanizare, Nasty cow sau traditionala Florica sunt doar cateva dintre cele 41 de membre ale cirezii care vor fi expuse intr-o prima faza prin Bucuresti. La sfarsitul evenimentului, pe 12 septembrie, vacile vor fi adunate si scoase la licitatie in cadrul Festivalului George Enescu. Banii stransi vor fi donati organizatiei caritabile Special Olympics Romania, motiv pentru care una dintre vaci a fost pictata de Nadia Comaneci, vicepresedinte onorific al comitetului director al organizatiei.

  • POVESTI DIN CIREADA

    In toate orasele in care s-a desfasurat, Cow Parade a strans mii de vizitatori iar pe unele vacute precum Yahoo Moo Mail, Daisy sau Harry Potter Cow le-a facut celebre.

     

    Record: La Dublin, celebrul designer Jon Rocha a imbracat o vaca in peste 4.000 de cristale Waterford. Waga Waga Moo s-a vandut la licitatie cu 125.000 de euro, cel mai mare pret platit pentru o vaca din parada.

     

    Prietenie: La Praga, Vaclav Havel a decorat o vaca pe care i-a dedicat-o lui Nelson Mandela. Vaca s-a vandut la licitatie cu 28.000 de euro. Tot la Praga s-a constituit si cireada vacilor UE (25 de vaci sponsorizate de ambasadele tarilor membre ale UE).

     

    Protest: Harry Potter cow a fost mutata cu greu din parcul in care fusese expusa in Londra, din cauza unor fani care protestau de fiecare data cand se punea problema mutarii ei. In cele din urma, organizatorii au ajuns la o intelegere cu protestatarii dupa ce le-au promis ca o vor muta in curtea casei autoarei cartii.

     

    Rapire: O grupare de artisti militanti din Stockholm a rapit o vaca din parada si a cerut ca restul vacilor sa fie declarate obiecte nonartistice, altfel ostaticul va fi executat. Un cotidian suedez chiar a publicat o fotografie a vacii, flancata de doi militanti mascati, inarmati cu masini de gaurit electrice. In final, pentru ca cererea lor nu a fost satisfacuta, vaca a fost facuta bucati si trimisa organizatorilor.

  • Lasa mail-ul… hai pe messenger!

    Cum preferi sa comunici cu managerul sau cu subalternul? Prin e-mail, situatie in care orice derogare de la politetea corespondentei online poate fi considerata jignitoare sau prin instant messaging, mult mai rapid, mai dezinhibat in reguli si mai prietenos?

     

    Aplicatiile software care permit comunicarea in timp real pe Internet au devenit extrem de populare atat pentru companii, care vad in ele o solutie de reducere a bugetului de comunicatii, cat si pentru utilizatorii particulari, care petrec astfel mai mult timp in legatura cu colegii, partenerii de afaceri, clientii sau, de ce nu, cu familia.

     

    Aceste aplicatii sunt la fel de usor de utilizat precum e-mail-ul sau telefonul, fara a necesita echipamente speciale sau investitii extraordinare, in afara de infrastructura obisnuita de Internet. Iar legatura la Internet este deja obligatorie pentru orice companie. Chiar accesate de pe telefonul mobil – caci pe unele modele se poate – instant messaging-ul ofera comunicare la costuri mai mici decat un apel de voce.

     

    Aplicatiile de mesagerie cele mai populare sunt gratuite si puse la dispozitie de marii furnizori de servicii online: Yahoo, portalul MSN al Microsoft sau America Online. Exista si producatori independenti, iar toti furnizorii castiga din reclamele care, volens-nolens, pica sub ochii internautilor care folosesc aceste aplicatii. Industria a cunoscut in ultimii ani o reorientare spre serviciile integrate, aplicatii cu ajutorul carora se pot accesa mai multe servicii simultan.

     

    Trillian, aplicatie dezvoltata de Cerulean Studios, poate accesa si serviciile Yahoo, MSN, AOL si chiar ICQ, ultimul cumparat tot de America Online. Succesul aplicatiei Trillian (peste 10 milioane de utilizatori) i-a pus pe jar pe mai-marii industriei, care au decis sa negocieze direct o solutie de unificare a celor patru servicii mari de mesagerie pe Internet. Anul trecut, Yahoo, MSN si AOL au inceput discutiile pentru unificarea serviciilor, dar pana in prezent nu a aparut nici o informatie noua in acest sens.

     

    Mesageria online nu mai e de ani buni apanajul tinerilor dornici sa-si omoare timpul cu experiente tehnologice si a devenit o unealta de business din ce in ce mai utilizata. Nu este insa un serviciu de comunicare securizat, deocamdata, astfel ca pune probleme serioase in aceasta privinta. De asemenea, sistemul nu este protejat automat in fata atacurilor virusilor si a piratilor Internetului. Astfel incat a provocat destule probleme marilor companii din cauza scaparilor de informatii sensibile.

     

    Principala cauza? Angajatii sunt tentati sa transmita online tot felul de date, pe care probabil ca la telefon nu le-ar mentiona nici platiti. „Sunt ocupat pentru ca firma noastra lucreaza la o noua inventie, pe scurt un echipament care face…“. Acest gen de mesaj a fost prezentat deja in mai multe procese in Statele Unite, ca dovada in sprijinul acuzatiilor de „prejudiciere a interesului companiei“.

     

    De altfel, exista si administratori de retea care prefera sa interzica din start accesul la astfel de servicii, pentru a-si feri retelele de probleme si companiile de „scurgeri“ de informatii. Insa aplicatiile pentru mesagerie online corporate sunt in plina campanie de relansare.

     

    Microsoft pregateste Live Communications Server 2005, dedicat segmentului de business, care va putea fi accesat si de pe telefonul mobil. Reuters, impreuna cu America Online si MSN, au pus la punct o aplicatie de mesagerie pentru investitori si fondurile mutuale. Serviciul ofera posibilitatea unei comunicatii rapide, in deplina siguranta, iar mesajele sunt stocate pentru a putea fi utilizate in caz de frauda. Singura problema a aparut o data cu propagarea virusului Klevir, care a vizat mesageria MSN si a blocat recent si serverele Reuters.

     

    Drept consecinta, Reuters a anuntat recent ca a semnat un acord cu firma software FaceTime pentru securizarea aplicatiei de comunicare, propunandu-le celor 60.000 de utilizatori ai sai sa incerce Reuters Messaging 5.0, aplicatie pe care pot comunica fara probleme de securitate. „Urmeaza sa fie lansata pe piata in cursul anului“, a precizat un oficial al agentiei de stiri.

     

    In mediul de business occidental, se obisnuieste ca in timpul negocierilor cu un partener de afaceri sa se foloseasca mesageria online pentru a cere informatii suplimentare de la colegii de birou, date care ar fi utile acelei intalniri. „In alte firme, mesageria online este integrata cu aplicatii de tip ERP (planificarea resurselor companiei)“, explica Oana Bornaz, director executiv GECAD Technologies. Exista si servicii care permit angajatilor din vanzari sa vada in lista sa de contacte a aplicatiei de mesagerie clientii de care raspund, explica ea.

     

    Alte companii, precum Jabber Inc., produc aplicatii de comunicare online exclusiv pentru mediul corporate. Jabber este unul din principalii furnizori pentru marii operatori telecom si companii care ofera servicii de acces la Internet. Studiile arata ca peste 350 de milioane de oameni utilizeaza mesageria pe Internet. Aproape jumatate din ei aleg varianta MSN Messenger, aplicatie care este integrata in sistemul de operare Windows al Microsoft. Se schimba pe zi cateva miliarde de astfel de mesaje, mult mai multe decat mesajele e-mail. In Europa Occidentala sunt cam 150 de milioane de utilizatori de Internet, iar majoritatea folosesc si aplicatiile de mesagerie online.

     

    In ultima vreme, solutiile de mesagerie includ din ce in ce mai mult si componenta video. E la fel de simplu: cu o banala camera web si o pereche de casti cu microfon, devine posibila videoconferinta online. Aproximativ 61% dintre europenii care folosesc Internetul prefera conversatiile pe suport video, se arata intr-un studiu dat publicitatii de Logitech.

     

    Compania produce camere web si a semnat un acord cu MSN, pentru a oferi gratis tehnologie destinata serviciului de mesagerie online. Oricum, o camera web rezonabila calitativ costa nimica toata: 25 de dolari cu tot cu casti si microfon. In industrie se discuta de ceva timp cum ca pana si neobositul Google pregateste o aplicatie de mesagerie online, pentru a contracara ofertele similare ale rivalilor sai. Desi compania a negat acest lucru, decizia ar fi logica, spun analistii, pentru ca o astfel de aplicatie completeaza ofertele de e-mail, stiri si ar putea fi folositoare pentru clientii site-ului de relatii personale detinut de Google (Okrut.com).

     

    Compania a cumparat de altfel compania Picassa, pentru serviciul de „jurnale personale online“ (blog), precum si aplicatia pentru managementul fotografiilor digitale. Google a cumparat insa si tehnologia de mesagerie online produsa de aceasta companie. Aplicatiile de mesagerie pe Internet sunt extrem de utilizate si in Internetul romanesc. Din cei aproape 5 milioane de utilizatori de Net, aproape trei sferturi folosesc si unul dintre cele patru servicii gratuite de mesagerie online, spun specialistii Softwin, producatorul aplicatiei antivirus Bitdefender.

     

    „Avantajul mesageriei online este ca permite comunicarea intre doua sau mai multe persoane rapid, chiar mai rapid decat e-mail-ul, are un caracter mai putin oficial decat acesta si nu in ultimul rand este mai ieftina decat comunicarea prin telefon“, spune Oana Bornaz, directorul executiv  al GECAD Technologies. Cea mai populara aplicatie printre romani pare sa fie MSN Messenger, inclusa de altfel in pachetul Windows de catre Microsoft.

     

    Spre deosebire de e-mail sau telefon, mesageria pe Internet include asa-numita „tehnologie de prezenta“ care permite unui utilizator sa cunoasca ce fac partenerii sai de discutie – daca pot vorbi sau sunt ocupati, daca sunt la birou sau acceseaza serviciul de pe un echipament mobil, spune Dinu Malacopol, director de Internet si Data la Astral.

     

    „Mesageria instantanee e o completare a e-mail-ului ca mod de utilizare a Internetului in comunicarea directa. Deja e mult mai comod sa transmiti un mesaj instant decat sa trimiti un e-mail; probabil ca in viitorul nu foarte indepartat o mare parte din comunicarea electronica intre doua persoane foarte apropiate se va desfasura preponderent prin mesaje instant, atat in viata personala cat si la serviciu“, crede Orlando Nicoara, director general al fondului american de investitii NetBridge Investments. Dar totusi cum ramane cu securitatea?

     

    „Propriu-zis nu instant messanging-ul este vulnerabil. Sunt trimise de fapt mesaje fantoma, un fel de spam al acestei tehnologii, continand adrese de site-uri care trimit utilizatorii la pagini web infectate. Odata accesat link-ul, in cazul in care calculatorul nu este protejat, virusul infecteaza sistemul, apoi reteaua respectiva“, a explicat Patrick Vicol, BitDefender Virus Researcher. Pe masura ce tehnologia va evolua, va fi mai raspandita, noi metode de atac vor aparea din lumea underground a Internetului, spune el.

     

    „Circa 60% din administratorii de retele mentioneaza mesageria online ca principalul risc informatic la care este expusa compania“, spune Dinu Malacopol de la Astral. Amenintarile sunt multiple: virusi si alte aplicatii de acest gen, scurgeri de informatii, randament scazut al angajatilor. „Problema mesageriei online ar putea fi si faptul ca este adoptata cu un asemenea entuziasm incat oamenii pot ajunge sa fie asaltati continuu de clienti, colegi, prieteni, care cer un raspuns imediat“, a explicat Oana Bornaz de la GECAD.

     

    In acelasi timp, se pot transmite necontrolat fisiere cu date sensibile in afara companiei, a avertizat la randul sau Bogdan Olteanu, director IT la GECAD NET. „Astazi, mesageria online este in acelasi stadiu de dezvoltare in care era serviciul e-mail acum zece ani. In cativa ani, va deveni principala forma de comunicare“, spune Dinu Malacopol de la Astral.

     

    Mesageria online ocupa astazi in comunicatiile electronice o nisa intre telefon si e-mail. Comunicatia este instantanee, in grup la nevoie, poti vedea daca partenerii sunt online sau nu, daca sunt disponibili sau nu, daca te pot ajuta sau nu.

     

    Si toate astea fara nici un cost suplimentar pentru firma, in afara de banala – si obligatoria deja – conexiune Internet, spune Malacopol. Internetul face irelevant faptul ca respectivii angajati, parteneri sau clienti se afla raspanditi pe diverse continente, acasa, in hotel, la birou sau, de ce nu, in tren sau avion.

     

    Reversul medaliei pentru aceste formidabile avantaje? Costurile asigurarii securitatii si integritatii comunicatiei, costuri care sunt direct proportionale cu nevoia de confidentialitate a respectivei companii. Practic problema nerezolvata in calea adoptarii mesageriei online drept principala platforma de comunicare pentru corporatii este controlul asupra traficului, asa cum se intampla acum cu traficul de e-mail sau acces Web.

  • FENOMENUL MESSENGER

    Din aproape 700 de milioane de utilizatori de Internet, mai bine de jumatate folosesc serviciul de mesagerie online.

     

    MAJORITATE „MSN Messenger este un fenomen global, cu peste 155 de milioane de utilizatori in toata lumea“, a precizat Geoff Sutton, general manager al MSN Europa.

     

    ZILNIC Circa 53 de milioane de americani folosesc zilnic aceste servicii, arata un studiu Pew Internet & American Life.

     

    MILIARDARI Oficialii America Online spun ca in reteaua AOL si ICQ se plimba circa 2 miliarde de mesaje in fiecare zi.