BusinessMagazin

Blog

  • Dramoleta Flappy Bird: ce alegi între povara succesului şi câştigul a 50.000 de dolari pe zi

    Flappy Bird s-a lansat în mai 2013, fără a atrage însă atenţia prea multor utilizatori. Jocul a primit în general note mici de la critici şi a trecut neobservat o bună perioadă de timp. În ianuarie 2014 însă, jocul a devenit brusc cel mai descărcat de pe platforma AppStore şi a ajuns să producă sume de până la 50.000 de dolari pe zi.

    De ce este Flappy Bird atÂt de popular? Jocul s-a numit iniţial Flap Flap, dar autorul a trebuit să îi schimbe numele pentru că existau deja produse cu un nume similar. Ideea e foarte simplă: jucătorul trebuie să atingă ecranul telefonului pentru a face o pasăre să zboare, scopul fiind de a trece printr-o serie de obstacole. Cu cât se depăşesc mai multe obstacole, scorul creşte. Grafica jocului este extrem de simplă şi similară jocurilor pentru calculatoare din anii ‘80.

    Jocul a fost dezvoltat de Dong Nguyen, un vietnamez care produce soft în mod independent, în doar trei zile. A fost inspirat, după cum autorul povesteşte, de seria de jocuri clasice Mario Bros. Această asemănare i-a adus multe critici, Nguyen fiind acuzat că a plagiat produsele Nintendo. Reprezentanţii companiei japoneze au declarat însă că nu există dovezi cum că tehnologia lor a fost reprodusă în cazul Flappy Bird. Mai mult, aceştia insistă că nu au influenţat în vreun fel decizia de a retrage jocul de pe piaţă.

    “Motivul pentru care Flappy Bird e atât de popular este pur şi simplu diferenţa faţă de celelalte jocuri de pe piaţă. Este de asemenea distractiv să concurezi cu alţii„, a declarat Nguyen în cadrul unui interviu acordat pentru The Verge. „Fiind disponibil atât pe AppStore, cât şi pe Google Play, este uşor să compari scorurile cu prietenii. Poţi de asemenea să le publici pe Facebook sau alte reţele de socializare, fapt care a ajutat mult la creşterea popularităţii sale.”

    A ajuns să câştige 50.000 de dolari pe zi. Mecanismul prin care Flappy Bird produce bani este unul simplu şi prezent la majoritatea aplicaţiilor mobile. În timpul jocului, utilizatorului i se prezintă o serie de oferte sau mesaje publicitare. Pentru fiecare persoană care accesa pagina prezentată, Nguyen primea o sumă de bani. În mod normal, banii produşi de o aplicaţie nu reprezintă cifre impresionante, dar atunci când există 50 de milioane de jucători lucrurile se schimbă.

    Un aspect interesant al Flappy Bird era dificultatea cu care jucătorii pot obţine scoruri mari. Acest lucru nu este întâmplător, creatorul având intenţia ca foarte puţini să poată termina jocul cu succes; Dong Nguyen a structurat nivelurile în acest fel pentru că nu avea timp să aducă îmbunătăţiri programului. Dificultatea de a progresa a dus însă la o dependenţă a celor care descărcaseră Flappy Bird.

  • Adrian Mitrea, Actavis: “Ajuns în firmă, am înţeles că dacă am două luni în companie, sunt deja vechi”

    “Lucrez în Actavis de mult timp, de la finalul lunii august 2012. Spun mult timp pentru că, ajuns în firmă, am înţeles că dacă am două luni în companie, sunt deja vechi”, spune Adrian Mitrea. El şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în cadrul celui mai mare distribuitor de medicamente din România, Mediplus, parte a grupului A&D Pharma, unde a fost, pe rând, manager de achiziţii, manager de calitate şi expert în lanţul de aprovizionare. A trecut în cursul anului 2009 pe la compania de consultanţă Link Resource şi pe la producătorul de cosmetice L’Oreal, iar în anii 2010 şi 2011 a fost managerul responsabil de logistică al distribuitorului Fildas, deţinut de Anca Vlad. Înainte de a ajunge la Actavis a lucrat timp de un an pentru Farmavet.

    „Experienţa mea profesională este diversă, în special pe segmentele achiziţii şi logistică, însă cred că cel mai important aspect al vieţii mele profesionale de până acum ţine de investiţia în oameni făcută de mine sau de alţii în mine”, mai spune Mitrea.

    Managerul a absolvit Facultatea de Statistică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti în anul 2000. Este căsătorit şi are doi copii.

    FUNCŢIE director comercial şi de distribuţie
    VÂRSTĂ 37 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2011 80 mil. euro
    ANGAJAŢI cca 200

  • După ce a lucrat la sediul central JTI de la Geneva, Diana Tătaru s-a întors la Bucureşti ca Portfolio brand & trade strategy director

    “Privind înapoi, la momentul în care am optat pentru JTI, cred că alegerea a reprezentat pentru mine oportunitatea de a practica marketingul, după o experienţă de mai mulţi ani în publicitate.”Marketingul a fost de fapt şi prima alegere şi, crede Diana Tătaru, „mi se potriveşte mai bine”. În publicitate a lucrat pentru mărci din mai multe categorii de bunuri de larg consum şi „asta m-a «îmbogăţit» mult profesional„. Apoi, în cadrul producătorului de ţigarete a lucrat, în timp, pentru toate mărcile din portofoliu, ocupând poziţii cu responsabilităţi diferite, „lucru care mi-a format o bună vedere de ansamblu şi m-a ajutat să mă maturizez profesional”.

    În ultimii ani petrecuţi la Geneva a fost implicată în proiecte de extindere a portofoliului mărcii Winston la nivel global, în special prin dezvoltarea de produse noi prin inovaţie, „o şansă pe care cred că orice om de marketing şi-o doreşte”.

    Acum, din poziţia pe care o are, coordonează o echipă de 18 oameni şi se ocupă de strategia de dezvoltare pentru brandurile pe care JTI le comercializează în România, o piaţă extrem de competitivă. „Am avut marele noroc să-mi placă mult ceea ce fac şi să întâlnesc oameni interesanţi care m-au motivat, m-au inspirat şi m-au susţinut de-a lungul acestui drum. Cred că parcursul meu profesional este asemenea multora: nici prea rapid, nici prea lent, cu un dram de inspiraţie şi noroc la momentul potrivit.„

    A cochetat cu ideea antreprenoriatului, „la o vârstă mai apropiată de studenţie. A fost o experienţă foarte interesantă şi distractivă, un proiect de echipă, dar puţin sustenabil în timp„. Peste zece ani se vede „mulţumită de mine şi de ceea ce voi face, indiferent ce va fi acel lucru”.

    Diana Tătaru
    JTI ROMÂNIA
    FUNCŢIE portfolio brand & trade strategy director
    VÂRSTĂ 39 de ani
    ACŢIONARIAT JT International Holding III B.V. (67%); JT International Holding B.V. (3%); JT International SA (30%)
    CIFRĂ DE AFACERI 2011 467 mil. euro JTI Manufacturing SA şi 560 mil. euro JTI România SRL
    ANGAJAŢI 1.000

  • Ionuţ Farcaş, împreună cu o echipă de 60 de oameni aflată în subordinea sa, gestionează un buget anual de câteva zeci de milioane de euro

    “La sfârşitul anului 2011 mi s-a oferit posibilitatea de a participa la unul dintre cele mai mari proiecte de reorganizare ale grupului Enel. Astfel, după ce mă ocupasem de creşterea veniturilor, venise momentul să înfrunt o nouă experienţă, departe de casă, în alt domeniu, ce targeta reducerea costurilor şi eficientizarea, redesenarea de procese şi reorganizarea. După finalizarea acestor activităţi la nivel central, pasul ulterior a fost de a implementa aceste programe pe plan local.”

    În prezent, împreună cu o echipă de 60 de oameni în subordinea sa, gestionează un buget anual de câteva zeci de milioane de euro.

    Unul dintre cele mai dificile momente din carieră a fost anul trecut. „Făcând parte dintr-un proiect internaţional, cu termene şi obiective ambiţioase, m-am găsit în faţa unei echipe cu un grad de diversitate foarte ridicat, cu oameni venind din şapte ţări diferite şi cu experienţe foarte variate.

    De asemenea, pentru a fi eficient, personal consider că între serviciu şi familie trebuie să existe un echilibru. Pentru că în această perioadă de un an am fost departe de familie, lucrurile au devenit şi mai complicate. Până la urmă, depăşirea momentelor dificile a fost realizată printr-o comunicare eficientă, împărtăşirea unor obiective comune şi un volum mare de muncă.”

    Ionuţ Farcaş
    ENEL ROMÂNIA
    FUNCŢIE director business service
    VÂRSTĂ 33 de ani
    ANGAJAŢI 4.000

  • Dragoş Bărbulescu coordonează direct peste 200 de oameni şi 6.000 în cadrul întregului grup

    “Rolul meu a fost focusat pe transformarea, integrarea şi optimizarea ariilor de servicii suport (de exemplu, financiar, facturare, managementul creanţelor, achiziţii, logistică, IT), iniţial din poziţia de director divizie financiar şi servicii în cadrul E.ON Gaz România şi, începând cu aprilie 2009, din cea de director general al societăţii E.ON Servicii SRL, platforma integrată de servicii suport care deserveşte întreg grupul E.ON România, adică atât societăţile cu activitate în domeniul gazelor naturale, cât şi cele cu activitate în domeniul energiei electrice. 

    Ulterior, începând cu ianuarie 2012, a preluat poziţia de director general adjunct / group CFO în cadrul E.ON România, precum şi poziţii în cadrul consiliilor de administraţie ale mai multor companii din grup. Coordonează direct aproximativ 240 de oameni şi peste 6.000 în grup.

    Crede că unul dintre cele mai dificile momente a fost în perioada de început a carierei profesionale, în cadrul unei firme internaţionale de audit şi consultanţă financiară, atunci când a fost prima oară responsabil de un proiect şi de coordonarea unei mici echipe inter-departamentale, care a presupus inclusiv prezentări în faţa managementului clientului. „Presiunea şi dorinţa de a dovedi au creat momente tensionate, pe care le-am depăşit cu ajutorul unei abordări proactive, focusate pe obţinerea rezultatului dorit, cooperare în cadrul echipei, dar şi cu ceilalţi colegi mai experimentaţi, cărora le-am solicitat ajutorul. Evident, a însemnat şi multă muncă şi nopţi nedormite.”

    A cochetat cu ideea de antreprenoriat, fără însă a demara o afacere. Peste 10 ani se vede într-o poziţie de CEO în cadrul unei societăţi multinaţionale sau al unei afaceri proprii.

    Dragoş Bărbulescu
    E.ON ROMÂNIA
    FUNCŢIE director general adjunct / group CFO
    VÂRSTĂ 36 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2011 22 mil. euro
    ANGAJAŢI 120

  • Oana Fărcăşanu gestionează la Danone un buget de milioane de euro

    A absolvit cursurile Facultăţii de Sociologie Psihologie Pedagogie din cadrul Universităţii Bucureşti (1995) şi crede că a avut „şansa unui parcurs profesional interesant; niciodată nu m-am plictisit, nici nu mi-am dorit să fi făcut o altă alegere în carieră”.

    Pe CV-ul său se află deopotrivă activitatea într-o firmă de recrutare, funcţia de manager de resurse umane la Telemobil (acum Zapp) între 1999 şi 2001, iar apoi Danone. De-a lungul celor 12 ani în cadrul producătorului de lactate, a lucrat timp de doi ani în echipa sediului central al grupului la Paris. S-a întors în România în 2009, ca director de resurse umane, iar din 2012 a preluat, şi coordonarea echipelor din Bulgaria şi Grecia. Poate părea paradoxal, dar cea mai dificilă perioadă din cariera ei a fost mutarea în cadrul grupului Danone; „deşi a fost extrem de interesant, mi-a fost greu pentru că şi personal şi profesional am experimentat o mare schimbare: de limbă, cultură, tip de abordare, nivel al proiectelor – foarte mari, internaţionale, cu multe părţi implicate”.

    Povesteşte că până acum nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului şi că este contactată din când în când de head-hunteri, dar nefiind în căutare activă, „nu merg prea departe în discuţii; în aceste cazuri primează interesul meu profesional, de a simţi pulsul pieţei”.

    Pe termen lung vede mai multe scenarii posibile în ce priveşte evoluţia sa profesională – fie în cadrul grupului, fie ca antreprenor sau chiar în zona de proiecte de sustenabilitate.

    Oana Fărcăşanu
    DANONE SOUTH EAST EUROPE
    FUNCŢIE director resurse umane
    VÂRSTĂ  40 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2011 503 mil. lei
    ACŢIONARIAT  100% Danone SA
    ANGAJAŢI 540

  • Ioana Rogojinaru, Zentiva: „A lucra în supply chain e ca şi cum ai lucra într-un turn de control al unui aeroport”

    Una dintre marile provocări aduse de această poziţie a fost creşterea portofoliului de produse şi de clienţi într-un ritm extrem de alert – „Am pornit în 2009 cu un singur client – piaţa locală, iar acum lucrăm pentru 15 pieţe din Europa Centrală şi de Vest”, spune Rogojinaru.

    Managerul punctează necesitatea punerii în practică a mai multor procese de eficientizare şi optimizare a resurselor şi, ulterior, concentrarea pe echilibrul între rigurozitatea standardelor specifice industriei şi flexibilitatea şi agilitatea absolut necesare pentru a rămâne în top pe pieţele de generice, tot mai concurenţiale, în care lansările şi livrarea produselor la timp sunt elemente esenţiale.

    Este foarte motivată de ceea ce face şi de rezultatele muncii sale şi ale echipei. „A lucra în supply chain e ca şi cum ai lucra într-un turn de control al unui aeroport: ai informaţii, vizibilitate, imagine de ansamblu, trebuie să iei decizii rapid şi să planifici resursele interne atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung astfel încât toată lumea să ajungă în timp util şi în siguranţă la destinaţie. Cu alte cuvinte, pentru ca produsul să ajungă pe raftul farmaciei sau în spitale la timp şi în condiţii optime, din respect pentru viaţa pacienţilor noştri”, mai spune Rogojinaru.

    IOANA ROGOJINARU
    ZENTIVA, PARTE A SANOFI
    FUNCŢIE manager supply chain industrial affairs
    VÂRSTĂ 39 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2012 242,5 milioane lei (doar producţia locală a Zentiva S.A.)
    ANGAJAŢI aproximativ 400, în cadrul diviziei industrial affairs

  • Ramona Bloju, Philip Morris: Venirea la Philip Morris a fost cea mai bună mutare din cariera mea

    Despre această alegere, Ramona Bloju spune că „s-a dovedit a fi cea mai bună mutare profesională din cariera mea, pentru că Philip Morris mi-a oferit experienţa comercială şi strategică a unui business total nou pentru mine”. Cariera ei a început în vânzări, în ultimul an de facultate, cu o slujbă part-time în cadrul Orange
    (atunci Dialog); au urmat patru ani în trade marketing şi apoi şase ani în marketing la Unilever

    Lucrează cu o echipă formată din patru persoane, se ocupă de mărcile L&M, Philip Morris, Chesterfield, Assos, iar despre bugetul pe care îl administrează spune că „este semnificativ, reprezentând aproape jumătate din bugetul de marketing al companiei”.

    Ea spune că oricine întâlneşte în carieră momente hotărâtoare. „Unele pot fi dificile, unele intră în categoria mai uşor de trecut, dar cu siguranţă toate îşi lasă amprenta.” Adaugă că nu se fereşte să încadreze momentele dificile în categoria greşelilor, „esenţial fiind ce rezultat au avut şi ce am învăţat. Dacă vrei să progresezi, trebuie să faci greşeli, greşeala fiind un «rău necesar» în  procesul de evoluţie atât ca om, cât şi ca profesionist”.

    Ramona Bloju spune că pentru moment şi pe termen mediu nu cochetează cu ideea de antreprenoriat, chiar dacă s-a gândit uneori la acest subiect şi mărturiseşte că are „o mare admiraţie pentru antreprenorii din mediul autohton, considerând un act de curaj când îţi deschizi propria afacere”. Consideră însă că mai are multe lucruri de învăţat, lucruri ce o vor ajuta atunci când şi dacă va accepta provocarea antreprenoriatului.

    Ramona Bloju
    PHILIP MORRIS
    FUNCŢIE group brand manager medium & low brands
    VÂRSTĂ 36 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2011 589 mil. euro
    ANGAJAŢI  900
     

  • Întâlnire a liderilor USL despre structura Guvernului şi soarta Uniunii. Ponta: Încă nu ne-am înţeles/ Antonescu: Premierul trebuie să ia decizia!

     Întrebat de jurnalişti, la ieşirea de la întâlnirea USL, dacă s-au înţeles, Ponta a răspuns: “Încă nu”.

    Ponta a spus că, din punctul de vedere al USD, există două variante: ori se rămâne pe formula Guvernului din 2012, ori se face o restructurare guvernamentală, pentru care însă nu există deocamdată consens.

    Pe de altă parte, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că premierul Victor Ponta trebuie să ia o decizie: ori face cele necesare pentru a continua guvernarea, “fie ia o altă decizie, pentru care este responsabil”, liderul liberal arătând că este necesar ca decizia să fie luată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford va produce la Craiova şi modelul Fiesta

     Informaţia a fost publicată luni de ziarul german Bild, care citează surse apropiate Ford.

    Mutarea ar urma să aibă loc în anul 2017 şi va afecta aproximativ 1.000 de angajaţi ai fabricii din Köln, potrivit Bild.

    Sunt vizaţi în principal salariaţii din schimbul de noapte, care câştigă mai mult decât colegii din celelalte ture.

    Ford a înregistrat anul trecut în Europa pierderi de 1,6 miliarde de dolari, faţă de 1,75 miliarde de dolari în 2012, potrivit raportului financiar al grupului.

    Piaţa auto europeană a scăzut cu peste 25% începând din 2008, la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani.

    Transferul parţial al producţiei modelului Fiesta de la Köln la Craiova este motivat în principal de costurile cu salariile, dar şi cu energia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro