Stateam cu teama, pentru ca dupa cresterile de circa 60% pe care le-au inregistrat SIF-urile in ultima perioada, era firesc ca piata sa se mai corecteze, chiar daca nu asa de violent, spune Andrei Anghel, analist la societatea de brokeraj Confident Invest.
Intr-adevar, cotatiile SIF-urilor, cele mai speculate actiuni de la Bursa, au scazut saptamana trecuta in medie cu aproape 7% pe parcursul unei singure sedinte. Practic, actiunile SIF, care fac mai mult de jumatate din tranzactiile pe Bursa, au inregistrat cel mai mare declin din acest an, intr-o zi care nu anunta nimic special. Piata a fost surprinsa, in conditiile in care nu aparuse niciun fel de informatie negativa de natura sa atraga caderea dramatica a SIF-urilor.
Am urmarit cu interes evolutia burselor din regiune, pentru a vedea daca acestea au influentat piata noastra, dar nu am observat fenomene similare cu cea de la Bucuresti. Analiza fundamentala ar justifica o crestere a preturilor SIF si de peste 4 lei/actiune, insa Bursa nu prea a tinut cont de acest lucru, factorul psihologic jucand un rol important in evolutia SIF-urilor, spune Anghel.
Dar surprizele nu s-au oprit aici. A doua zi dupa aceasta cadere, cand brokerii se asteptau ca scaderile sa continue, SIF-urile au avut o revenire puternica, castigand peste 5% pe cele mai ridicate volume de tranzactionare din istoria SIF-urilor la Bursa si recuperand astfel cea mai mare parte din pierderile din ziua precedenta.
Care este explicatia brokerilor pentru o astfel de evolutie a SIF-urilor? Fortarea pietei de catre arbitrajorii locali, care au speculat diferentele enorme din ultimele saptamani dintre preturile de pe piata spot de la Bucuresti si cea la termen de la Sibiu. Practic, operatiunea de arbitraj permite realizarea unor castiguri fara asumarea vreunui risc. Spre exemplu, investitorul cumpara actiuni SIF Moldova la pretul de 3,15 lei pe actiune si in acelasi timp se obliga sa vanda acelasi numar de actiuni in luna decembrie la bursa de la Sibiu la un pret de 3,3 lei pe actiune. Investitorul castiga din diferenta de pret, care intra in buzunarul lui la sfarsitul lui decembrie. Foarte putin utilizat pe piata locala, arbitrajul a inceput sa fie utilizat din ce in ce mai des, ca urmare a oportunitatilor aparute pe Bursa de la Bucuresti si cea de la Sibiu, incluzand aici si lipsa de experienta a investitorilor.
Dar ce s-a intamplat de fapt pe piata bursiera si cum a ajuns arbitrajul sa prabuseasca astfel cotatia SIF-urilor? In luna iunie, odata ce SIF-urile au atins minimele pentru acest an, investitorii au inceput sa cumpere agresiv actiuni de pe Bursa, la fel cum s-a intamplat si in urma cu un an. In acelasi timp, investitorii au luat pozitii contrare (de vanzare) pe SIF-uri in contracte cu scadenta pe decembrie, speculand diferenta mare dintre preturile pe piata spot (de la Bucuresti) si cea la termen (de la Sibiu). Astfel, ei au obtinut un randament determinat de diferenta dintre cursul la momentul cumpararii actiunilor din piata si cel la care urma sa vanda actiunile SIF la sfarsitul lunii decembrie. Diferentele de preturi ajunsesera in urma cu doua saptamani si la 16-17%, ceea ce inseamna un castig net, fara risc, de 12-13% intr-un interval de timp de doua luni de zile, mai mult decat dobanda adusa de un depozit bancar pe un an.
Mai mult, fluctuatiile mari de pe piata la termen au adus preturile de la contractele futures de la Sibiu aproape de cele inregistrate pe Bursa de la Bucuresti, moment in care investitorii nu a mai trebuit sa astepte scadenta pentru a-si marca profitul, ci au ales sa vanda actiuni in piata de la Bucuresti. Acesta a fost unul din principalele motive care au condus la prabusirea cursurilor pe Bursa, spun la unison brokerii.
Scaderea a fost atat de abrupta, incat preturile celor mai tranzactionate dintre SIF-uri, actiunile SIF Oltenia si SIF Moldova, au coborat pana la limitele minime care se pot atinge intr-o sedinta de tranzactionare pe piata de la Sibiu.
In acelasi timp, panica determinata de scaderea Bursei i-a determinat pe speculatorii de la Sibiu sa creada ca trendul ascendent al pietei de la Bucuresti s-a incheiat si ar putea urma noi scaderi pana la sfarsitul anului. In aceste conditii, a doua zi, cursurile pietei la termen (futures) cu scadenta pentru decembrie au coborat sub nivelurile la care acestea erau cotate pe Bursa de la Bucuresti. Pentru SIF-uri, acestea au scazut cu un maxim de 0,05 lei/actiune sub pretul de la Bursa din Bucuresti.
De aceasta data, arbitrajorii (cei care folosesc operatiunea de arbitraj) au cumparat contracte futures cu scadenta in decembrie la preturi mult sub cele la care vandusera intr-o prima faza contractele la acelasi termen cu scopul a-si crea pozitia de arbitraj. Practic, prin aceasta operatiune de vanzare si cumparare la termen pe aceeasi scadenta, si-au anulat pozitia si au realizat o data in plus profituri importante, rezultate din diferenta dintre pretul la care au cumparat si cel la care au vandut actiuni pentru luna decembrie.
Piata la termen a permis arbitrajorilor sa inchida pozitiile pe luna decembrie inainte de termen, fapt ce le-a permis realizarea unor randamente extraordinar de mari, crede Marcel Murgoci, director de tranzactionare la EstInvest.
El spune ca la un moment dat au fost si diferente de curs intre piata spot si cea la termen de peste 4 lei/actiune, care au putut aduce un randament anualizat pe decembrie de circa 70-80%. Insa in conditiile in care unii arbitrajori si-au inchis pozitiile si au marcat acest profit, castigul poate fi si mai mare prin deschiderea unor noi pozitii de arbitraj, completeaza Murgoci.
Operatiunea de arbitraj este extrem de utilizata in Vest, putand fi realizata pe mai multe burse la care acelasi activ este cotat. Insa investitorii de acolo se multumesc si cu randamente din aceasta operatiune de circa 10% pe an, in conditiile in care rata dobanzii la ei este foarte scazuta, precizeaza Murgoci. Dar daca unii au castigat, era normal ca altii sa piarda din toata aceasta evolutie. Cel mai mult au avut de suferit speculatorii optimisti de la Sibiu, care aveau deschise pozitii de cumparare pe luna decembrie la preturi ridicate, spre exemplu 3,3 lei/actiune pentru SIF Moldova.
In momentul in care cotatiile au inceput sa se prabuseasca, acestia au inregistrat pierderi de cateva ori mai mari decat cele ale investitorilor de pe Bursa. Si pentru ca exista riscul ca pierderile lor sa nu poata fi acoperite cu banii pe care acestia ii aveau disponibili in contul pus la dispozitia societatii de brokeraj, au inceput sa curga apelurile pentru suplimentarea acestora.
Speculatorii de la Sibiu care anticipeaza un trend si isi deschid pozitii la termen, cu foarte mult curaj, de toti banii disponibili obtin profit, astfel incat acesta le permite deschiderea de noi contracte. Operatiunea dureaza cat timp trendul pe care au intrat are o singura directie. Cum insa niciodata nu este asa, la o intoarcere violenta a pietei, cum a fost cea din ultimele doua zile, acestia isi pot pierde integral sumele investite, pentru ca unii nu-si mai pot sustine pozitia, spune Mirabela Coos, trader la Broker Cluj.
Valul de scaderi de pe Bursa a facut victime si printre investitorii neavizati care, nestiind ce se intampla, au intrat in joc si si-au vandut actiunile la un pret mult scazut.
Cine este responsabil de aceasta evolutie a Bursei? Cei mai multi dintre brokeri spun ca fondurile de investitii sunt principalii actori care au condus la fluctuatiile ridicate. Administratorii de fonduri mutuale locale, de exemplu, care au suferit pierderi uriase anul acesta din cauza scaderii generalizate a Bursei pe parcursul a numai putin de cinci luni de zile, au invatat ca pot obtine randamente ridicate pe piata de capital si fara sa-si asume riscuri mari, speculand variatiile mari care apar intre preturile actiunilor SIF de pe piata de la Bucuresti si cea de la Sibiu.
Nu cred ca fondurile, care au in vedere obtinerea de randamente mai ridicate prin limitarea gradului de risc, au stat deoparte, in conditiile in care valoarea tranzactiilor de pe cele doua piete a fost foarte ridicata. S-au inchis in ultimele zile peste 35.000 de contracte pe SIF Moldova si peste 25.000 de contracte pe SIF Oltenia, afirma Mirabela Coos.
Brokerii sunt de parere ca in urmatoarea perioada piata nu va mai da ocazia pentru efectuarea unor operatiuni de arbitraj sau ca acestea se vor putea realiza cu randamente mult mai mici, dat fiind si apropierea fata de scadenta lunii decembrie. In viitorul apropiat nu intrevad realizarea de astfel de arbitraje, pentru ca ar trebui sa asistam la o crestere mai mare a cotatiilor pe piata futures. Cred ca actiunile SIF s-au apreciat in ultima perioada si pe seama arbitrajorilor, spune Marcel Murgoci, director de tranzactionare la EstInvest, una din societatile de brokeraj cu cei mai multi clienti la Bursa din Sibiu.
In acelasi timp, Mirabela Coos de la Broker Cluj considera ca pe scadenta de decembrie nu vor mai fi astfel de oportunitati de arbitraj, pentru ca pe masura ce ne apropiem de aceasta data, spread-ul dintre cele doua piete tinde sa se micsoreze. Cu toate acestea, pe scadenta din martie se vor mai ivi ocazii pentru obtinerea de randamente ridicate, atrage atentia Coos.
In cifre, actiunile SIF Moldova si SIF Oltenia au pierdut in cea mai neagra zi din acest an 0,27 lei/actiune, respectiv 0,24 lei/ actiune, tot avansul pe care il luasera in ultima saptamana ca urmare a stirilor pozitive legate de oferta pe care Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, o inaintase salariatilor celei mai mari banci de pe piata locala (6,5 euro/actiune).
Anuntul Erste Bank ii facuse pe brokeri sa declare ca negocierile cu SIF-urile pentru pachetele detinute in cadrul BCR se vor purta cel putin de la pretul oferit de Erste statului atunci cand a preluat pachetul majoritar al celei mai mari banci romanesti (7,65 euro/actiune). Erste nu a facut inca o oferta SIF-urilor, dar analistii pietei se asteapta ca ele sa fie urmatoarele pe lista de negocieri a grupului austriac.