BusinessMagazin

Blog

  • BRD intră în programul de credite agricole pentru “Primul siloz”

    Pe baza talonului de gaj aferent certificatului de depozit, clienţii băncii beneficiază de o finanţare pe termen scurt de până la 80% din valoarea de despăgubire a certificatului.

    BRD se adresează fermierilor care îşi depun producţia de seminţe de consum (grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, soia) la oricare dintre depozitarii licenţiaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Prin programul “Primul Siloz”, agricultorii au posibilitatea să-şi depoziteze recolta de cereale în silozuri licenţiate, pentru care primesc un certificat de depozit care atestă cantitatea şi caracteristicile tehnice ale producţiei. Pe baza certificatului, agricultorii pot beneficia, de la băncile înscrise în program, de un împrumut garantat de stat, în valoare de până la 70-80% din valoarea producţiei din siloz, astfel încât nu mai trebuie să-şi vândă producţia imediat dupa recoltare ca să facă rost de bani şi pot să facă lucrările de toamnă cu creditele obţinute.

    În 2010, la programul “Primul siloz” au participat patru bănci – Raiffeisen Bank, CEC Bank, Banca Transilvania şi Garanti Bank – care au acordat finanţări totale de 150 de milioane de lei, majoritatea marilor producători din agricultură.

    Certificatul de depozit este valabil un an, timp în care fermierul poate aştepta creşterea preţurilor la produsele agricole, pe care le vând când consideră oportun, aşa încât să-şi poată plăti creditul. Certificatul este asigurat de Fondul de Garantare a Creditului Rural.

    În acest an, conform Ministerului Agriculturii, până la 22 iulie au fost acordate 188 de licenţe de depozit pentru 88 de fermieri, iar capacitatea de depozitare autorizată a fost de 4,1 milioane de tone, respectiv un sfert din capacitatea de depozitare autorizată la nivel naţional.

    În oferta BRD pentru producătorii agricoli figurează, de asemenea, creditele de prefinanţare a subvenţiilor APIA (schemele de sprijin pe suprafaţă – SAPS / Axa II / Zootehnie sau Bunăstarea animalelor şi plăţile naţionale directe complementare pentru suprafetele cultivate cu tutun), creditul de campanie agricolă, precum şi creditele specifice de investiţii (inclusiv cele acordate pentru sprijinul proiectelor cu cofinanţare din fonduri europene).

  • ING Bank a redus prognoza de creştere economică pentru 2012

    “Ultimele date lunare continuă să contureze un peisaj al redresării lente”, arată Nicolaie-Alexandru Chidesciuc şi Vlad Muscalu, economiştii ING Bank, care afirmă că este de aşteptat o modificare sensibilă în minus a prognozelor pentru 2012 în sondajele de opinie făcute în rândul analiştilor străini, din cauza înrăutăţirii generale a prognozelor privind creşterea economică în zona euro.

    Alături de ING Bank, şi alţi analişti bancari au redus recent prognoza de creştere fie pentru anul viitor (BCR, de la 3,9% la 2%, în timp ce pentru acest an prognoza de 2% se menţine; Raiffeisen de la 3,5% la 2,7%, cu ţinta de 1,5% pentru 2011 păstrată), fie pentru anul acesta (JP Morgan, de la 2% la 1,2%).

    În privinţa inflaţiei, prognoza ING a fost îmbunătăţită pentru a doua oară în ultimele două luni, de la 4,7% la 4,2% pentru sfârşitul anului în curs, asimilând astfel scăderea inflaţiei din luna iulie.

    Chidesciuc şi Muscalu notează că, deşi o parte dintre analiştii băncilor au vorbit în ultima vreme despre o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR înainte de sfârşitul anului, ING consideră că dobânda va rămâne neschimbată până în al treilea trimestru din 2012. Argumentele sunt faptul că evoluţiile pozitive ale inflaţiei din ultimele luni au fost determinate de factori temporari (recolta), că există riscul ca ajustările fiscale să se împotmolească în 2012 (din cauza alegerilor) şi că BNR “este mai curând concentrată pe cursul de schimb, aşa încât o reducere a dobânzii ar complica proiecţia privind evoluţia cursului”.

    Este de aşteptat în următoarele luni, afirmă economiştii ING Bank, o repetare a scenariului de la începutul acestui an, cu analişti care îşi amână periodic aşteptările privind o scădere a dobânzii, “mai ales în contextul în care inflaţia îşi va continua tendinţa descrescătoare în următoarele două trimestre şi va atinge probabil un nou minim istoric spre finele primului trimestru din 2012”.

    Pentru deficitul bugetar, prognoza ING este de 3,9% din PIB pentru 2012, peste plafonul de 3% asumat de Guvern, dar în limitele estimărilor curente ale analiştilor, care se aşteaptă oricum la o depăşire a plafonului asumat de până la 1% din PIB. Chidesciuc şi Muscalu consideră însă că nu sunt probabile derapaje fiscale majore, având în vedere acordul cu FMI în curs de derulare.

  • “A naibii dragoste” (Crazy Stupid Love) are premiera in Romania la 16 septembrie (GALERIE FOTO)

    Totul pare perfect pentru Cal (Steve Carrel), care la 40 de ani se poate lauda cu o viata de invidiat: are un serviciu bun, o casa superba, copii frumosi si este insurat cu iubita din liceu. Afla insa ca sotia lui, Emily (Julianne Moore), il insala de ceva timp si ar dori sa divorteze. Inca in stare de soc, Cal incearca sa se conformeze statutului de burlac, dar cum n-a mai fost la intalniri de cateva zeci de ani, este depasit de situatie. Incepe sa-si petreaca serile singur intr-un bar si are norocul sa devina protejatul lui Jacob Palmer (Ryan Gosling), un playboy tanar si atragator, care il ajuta sa o uite pe Emily si sa profite de noua sa libertate. Insa, in ciuda eforturilor lui, nu poate sa ignore ce ii dicteaza inima si toate drumurile il duc exact in punctul din care a plecat.

    “A naibii dragoste” – premiera in Romania la 16 septembrie (GALERIE FOTO)

    O comedie originala cu umor inteligent, “A naibii dragoste” este o productie Warner Bros., distribuita in Romania de MediaPro Distribution. Filmul va rula din 16 septembrie in cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea), CinemaPro, Movieplex, The Light Cinema, Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Bacau, Braila, Baia Mare, Timisoara, Iasi, Pitesti), Cityplex (Constanta), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Phoenix (Pascani), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Cinema Premiera (Ploiesti), Patria (Bucuresti si Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj).

  • Millennium Bank returnează posesorilor de carduri 3% din valoarea cumpărăturilor

    Clienţii primesc înapoi 3%, în limita a 100 de lei lunar, din valoarea cumpărăturilor de minimum 300 de lei. Suma minimă de 300 de lei poate fi cumulată dintr-un număr nelimitat de tranzacţii la supermarketuri şi benzinării din România. Bonusul este transferat în următoarea lună în contul de salariu.

    “Decizia de a recompensa plăţile efectuate la supermarketuri şi benzinării este strâns legată de comportamentul clienţilor, statisticile noastre indicând că două din trei cumpărături achitate cu un card de debit în România sunt realizate la aceste categorii de comercianţi”, a declarat Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la Millennium Bank.

    Contul de salariu al Millennium Bank este disponibil în lei şi are zero comision de administrare, zero comision pentru retragerile de numerar de la bancomatele Millennium Bank, precum şi pentru două retrageri pe lună de la bancomatele altor bănci, zero comision de administrare pentru serviciile Internet Banking şi Call Center şi zero comision de administrare, în primul an, pentru cardul de debit ataşat contului.

    Millennium Bank, parte din grupul portughez Millennium bcp, avea la finele anului trecut active de 2,2 miliarde de lei (517 milioane de euro). În al doilea trimestru al anului în curs, banca a avut o pierdere de 3,7 milioane de euro, faţă de o pierdere de 5,7 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Azi are loc meciul România-Franţa, primul de pe Arena Naţională. Ce reguli trebuie să respecte spectatorii

    Deschiderea porţilor are loc la ora 18, iar accesul în incinta parcului sportiv se va face: pietonal, doar pe baza biletului de acces, numai prin Bd. Basarabia, Str. Mr. Coravu şi Bd. Pierre de Coubertin, conform schemei expuse pe partea verso a biletului; auto, pe aceleaşi căi şi numai pentru posesorii de bilete de acces însoţite de taloane de acces auto.

    Spectatorii sunt obligaţi să ocupe locul înscris pe biletul de acces; în caz contrar, persoanele în cauză vor fi evacuate din stadion, fără a avea dreptul de a reveni ulterior până la finalul jocului. Celor care refuză să se supună controlului corporal şi al bagajelor nu li se va permite accesul în incinta stadionului.

    În toată incinta se vor distribui, contra cost, băuturi răcoritoare şi mâncare, la cele 58 de chioşcuri, amplasate pe terasamentul exterior, în toate cele patru sectoare (tribune şi peluze), la ambele niveluri.

    Fumatul este interzis în stadion, cu excepţia locurilor special amenajate (marcate cu inscripţia “Loc pentru fumat”) pe terasamentul exterior al arenei.

    Accesul spectatorilor cu aparate foto este permis, cu excepţia celor profesionale. Spectatorii nu au acces cu camere de luat vederi.

    Este permisă introducerea numai a acelor steaguri tricolore confecţionate din pânză sau alte materiale asemănătoare, fără suportul din material plastic, metal, lemn etc. Este interzis accesul cu inscripţii, embleme, pancarte, afişe sau alte suporturi ce conţin simboluri, sloganuri sau texte cu conţinut obscen sau care incită la denigrarea ţării, la xenofobie, ură naţională, rasială, de clasă ori religioasă.

    Spectatorilor le sunt interzise accesul în arenă în stare vădită de ebrietate, cu băuturi alcoolice sau sub influenţa substanţelor halucinogene. Nu este permisă afişarea de bannere de orice dimensiune; coregrafia este asigurată de FRF, pe fiecare scaun fiind amplasate steguleţe tricolore şi cartoane colorate. Nu este permis accesul cu sticle sau recipiente, umbrele, brichete, seminţe, făclii, torţe, artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru şocuri electrice, substanţe toxice, halucinogene, lacrimogene ori paralizante, corpuri contondente, cuţite, pumnale, şişuri.

    Nu este permis spectatorilor să arunce asupra celorlalţi spectatori, asupra oficialilor, a jucătorilor, a personalului de ordine, precum şi în direcţia suprafeţei de joc cu obiecte de orice fel sau cu substanţe corozive care murdăresc. Spectatorii nu au dreptul să pătrundă pe suprafaţa de joc ori să profereze sau să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forţelor de ordine.

    În cazul încălcării acestor norme, spectatorii în cauză vor fi evacuaţi şi sancţionaţi contravenţional conform legii.

    În ziua meciului, posesorii de bilete de intrare vor putea circula gratuit, în baza respectivului bilet, spre şi de la stadion, cu mijloacele de transport în comun ale RATB (tramvaie, autobuze şi troleibuze), nu şi cu metroul, care însă îşi va prelungi programul de circulaţie până cu o oră după încheierea jocului. Un număr de 210 curse speciale ale RATB (vezi harta traseelor) vor asigura legătura între Arena Naţională şi centrul Capitalei, din care 120 de autobuze, 40 de troleibuze şi 50 de tramvaie.

    Meciul marchează inaugurarea noului stadion naţional din Capitală, după demolarea celui vechi, unde ultimul meci s-a jucat în 2007. Construcţia noului stadion a costat 131 de milioane de euro fără TVA, neincluzând mobilierul, reţelele şi amenajările exterioare.

    Arena Naţională are o capacitate de 55.000 de locuri, din care 20.000 la tribuna I. Există monitorizare cu camere mobile de supraveghere pe întreaga suprafaţă a stadionului, precum şi în zonele de la porţile de acces până la intrarea pe stadion.

  • Teoria robinetului sau de ce nu se mai plătesc datorii de 500 de milioane de euro către companiile farmaceutice

    Fără şampanie şi cu un discurs acid. Aşa l-a primit preşedintele Traian Băsescu pe noul ministru al sănătăţii, Ritli Ladislau, la depunerea jurământului: “Vreau să înţelegeţi ceea ce precedesorul dumneavoastră nu a înţeles, că nu se pot da alţi bani la sănătate până când nu închidem robinetele prin care se scurg bani de la sănătate, dar nu înspre bolnavi, ci înspre alte direcţii.” Declaraţia venea într-un context extrem de tensionat, după ce preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Lucian Duţă estima că fraudele din sistem ajung la circa 400 de milioane de euro pe an. Anchetele şi un desfăşurător clar al modului cum se cheltuiesc ilegal aceşti bani întârzie să apară. Blocarea plăţii arieratelor către companii, situate la jumătate de miliard de euro la finele anului 2010, până la închiderea scurgerilor din sistem, este soluţia rapidă identificată de preşedintele Băsescu. Responsabilitatea nu cade aşadar pe umerii celor care trebuie să supravegheze sistemul de comiterea fraudelor, ci tocmai pe cei care îl susţin suportând termene de plată tot mai lungi. Mai exact, măsura vine în contextul în care termenul de plată contractual este de 180 de zile pentru medicamentele compensate, însă în prezent doctoriile se plătesc de către casele de asigurări la 300-330 de zile. Jumătate din cele peste două miliarde de euro, valoarea pieţei farmaceutice în 2010, provine din bugetul de stat. “Scopul scoaterii în faţa publicului a dimensiunii fraudelor din sistemul sanitar este de fapt să ascundă faptul că sistemul este subfinanţat”, spune Ovidiu Buluc, preşedintele distribuitorului de medicamente Farmexim, cu afaceri de 200 de milioane de euro anul trecut. Şeful Farmexim constată că piaţa medicamentelor este una dintre cele mai stricte din România, câtă vreme preţul doctoriilor este reglementat de Ministerul Sănătăţii şi se situează la minimul european, iar adaosurile comerciale sunt fixe. “De aici şi până la marile robinete prin care se scurg bani e distanţă lungă. Sunt probabil şi nişte scurgeri de bani, dar cât poate să reprezinte asta din total?”, se întreabă Buluc.

    Distribuitorii spun că s-a atins limita suportabilităţii, întrucât unii furnizori nu acceptă plata la 300 de zile. În acest context, liniile de credit sunt cele prin care sunt suportate costurile cauzate de plata în avans cu impact semnificativ asupra profitabilităţii. În ce priveşte afacerea Farmexim, nivelul costurilor nu mai poate coborî. Restructurările au început în 2008, iar de atunci Buluc a concediat 50 de angajaţi din cei peste o mie ai companiei, a închis un depozit, a reconfigurat traseele maşinilor, iar cifra de afaceri a crescut cu 70% în doi ani şi jumătate. “Criza ne-a învăţat foarte multe lucruri: compania e mai suplă, produce mai bine, am tăiat toate costurile care nu erau necesare.” Nu şi de la investiţii: Farmexim a cheltuit un milion de euro pentru un nou depozit la Iaşi. În ce priveşte fluxul de lichidităţi, s-a schimbat şi abordarea faţă de client, încasările crescând pe seama vânzării de volume tot mai mari.

    După Buluc, nu criza a fost marea dilemă în industria farmaceutică, ci aceea că nu există dialog cu autorităţile şi, mai mult, se vorbeşte pe un ton tot mai ameninţător despre neplata datoriilor – “se discută foarte cinic despre fraude, în condiţiile în care instrumentele de control sunt la autorităţi, iar totul este la vedere”. Iar întârzierile sunt de aşa natură încât există reţete din lunile august şi septembrie 2010 pe care casele de asigurări nu le-au primit spre decontare ca să evite creşterea deficitului bugetar. Totuşi, spune Buluc, tendinţa de a blama zona farmaceutică se leagă de contactul medicamentelor cu statul, pentru că autorităţile nu îşi permit să compenseze la nivelul la care cere populaţia, iar pacienţii au impresia că sănătatea este gratuită. Practic, deşi banii colectaţi în prezent sunt de câteva ori mai mulţi decât în 2000, de exemplu, se aude foarte des despre faptul că nu a crescut de cinci ori şi calitatea serviciilor, însă consumul de medicamente este încă de trei ori mai mic faţă de Ungaria, Cehia sau Polonia.

  • Ce afaceri face Louis Vuitton în România?

    Francezii deţin în România atât un magazin cât şi două unităţi de producţie în judeţul Sibiu.

    Compania Louis Vuitton Romania SRL, care operează magazinul Louis Vuitton, a vândut genţi, încălţăminte şi accesorii de 19,8 mil. lei (4,7 mil. euro) anul trecut, faţă de 18,4 mil. lei în 2009, primul an de prezenţă integrală la nivel local, potrivit datelor raportate Registrului Comerţului. Compania este deţinută de Louis Vuitton Malletier SA din Franţa.

    Magazinul de 130 de metri pătraţi, deschis la parterul hotelului Marriott, a obţinut de asemenea profit de 3,3 mil. lei (0,8 mil. euro) în 2010, dublu faţă de anul anterior. Compania nu a făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Realitatea Media şi-a cerut insolvenţa

    Cererea insolvenţei nu presupune neapărat intrarea în faliment a unei companii.

    Sebastian Ghiţă, care controlează grupul de firme Asesoft, a preluat în octombrie 2010 managementul societăţii Realitatea Media , care deţine licenţele audiovizuale pentru televiziunile Realitatea TV şi The Money Channel, dar şi pentru posturile de radio Realitatea FM şi Guerrilla. Compania Asesoft a anunţat atunci că intenţionează să facă o investiţie de 75 de milioane de euro în următorii cinci ani în grupul controlat la momentul respectiv de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania de poştă din Statele Unite este aproape de faliment

    Poşta nu dispune de suficiente lichidităţi şi nu va reuşi să acopere o plată de 5,5 miliarde de dolari în luna septembrie şi ar putea fi nevoită să-şi oprească activitatea complet în această iarnă, dacă legislativul american nu intervine pentru stabilizarea financiară.

    “Situaţia noastră este extrem de serioasă. În cazul în care Congresul nu ia nicio măsură, vom intra în încetare de plăţi”, a declarat şeful companiei, Patrick R. Donahoe.

    Conducerea a implementat în ultimele luni o serie de măsuri dureroase de reducere a pierderilor, care vor ajunge în acest an fiscal la 9,2 miliarde de dolari. Acestea includ eliminarea livrărilor poştale sâmbăta, închiderea a 3.700 de oficii poştale şi concedierea a 120.000 de angajaţi, circa o cincime din personalul total de 653.000. Totdată, alte 100.000 de posturi ar urma să dispară prin plecări voluntare sau pensionări. În urmă cu zece ani, Poşta avea aproape 900.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China n-a mai simţit gustul amar al recesiunii de mai bine de 30 de ani

    De altfel, în perioada 2008-2010, ani marcaţi de criza financiară, PIB-ul Chinei a continuat să crească anual cu 9%-10%. În 2009, an în care peste 90% din economiile lumii s-au contractat, China a înregistrat o creştere a economiei de peste 9%. Nicio ţară în istorie nu a reuşit să susţină o rată a creşterii atât de mare pe o perioadă atât de îndelungată.

    Singurul interval de timp în care ritmul de creştere a fost încetinit, înregistrându-se valori sub 5% a fost în anii 1989-1990, perioadă marcată de căderea comunismului în ţările din Europa Centrală şi de Est, principalele pieţe de desfacere pentru produsele chinezeşti. Economia chineză şi-a revenit însă şi atunci foarte repede, prin reorientarea exporturilor şi pătrunderea pe pieţele dezvoltate din Europa Occidentală şi America de Nord.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro