BusinessMagazin

Blog

  • Erste, peste 69%

    Erste Bank, actionarul majoritar al Bancii Comerciale Romane (BCR), si-a majorat la 69,1% participatia la banca roma-neasca, dupa ce a reusit sa atraga 7,2% din pachetul de 8% detinut de salariati.

     

    Austriecii le-au oferit salariatilor posibilitatea de a-si vinde actiunile contra cash, de a le schimba cu actiuni Erste sau de a le instraina pentru o combinatie de cash si actiuni. Prin urmare, pentru cota de 7,2% obtinuta din titlurile BCR, Erste a platit 228 de milioane de euro si a renuntat la ceva peste 1% din actiunile proprii (pe care salariatii BCR care le-au primit au obligatia de a nu le vinde timp de un an). Castigul austriecilor ar urma sa fie, conform estimarilor bancii de investitii KBW, o cota in plus de 25 de milioane de euro din profitul BCR pe 2007 si 34 de milioane de euro din cel pe 2008.

  • Jos guvernul

    Guvernul libanez a transmis saptamana trecuta Parlamentului proiectul de infiintare a unui tribunal international care sa-i judece pe autorii asasinarii fostului premier Rafik Hariri, banuiti a avea legatura cu interesele Siriei.

     

    Presedintele Emile Lahoud, considerat un apropiat al Damascului, respinsese anterior decretul cu privire la proiectul infiintarii tribunalului, aprobat de guvern la 25 noiembrie, pe motiv ca guvernul condus de Fuad Siniora a devenit nelegitim, de la demisia, la jumatatea lui noiembrie, a sase ministri prosirieni. Constitutia ofera guvernului dreptul de a transmite parlamentului un proiect de lege, chiar daca nu este semnat de seful statului, dupa 15 zile. Presedintele parlamentului, Nabih Berri, are obligatia sa-i convoace pe deputati pentru a discuta pe tema proiectului, insa Berri, si el un apropiat al Damascului (si al carui partid Amal este membru al opozitiei), considera guvernul ilegitim si anticonstitutional. Tensiunea situatiei este intretinuta si de protestele de strada din ultimele saptamani, in care manifestantii, unii din ei suporteri ai militantilor Hezbollah, au cerut demisia guvernului Siniora, considerat a fi „in solda Statelor Unite“.

  • Ai cui suntem

    Cum era de asteptat, au inceput sa apara deja incertitudinile de pe urma ordonantei de transfer al OPSPI de la Ministerul Economiei la AVAS. Una din societatile aflate in disputa aici este fosta Daewoo Craiova, care ar fi trebuit relansata la privatizare in primavara, dupa declaratiile fostului ministru al economiei, Codrut Seres.

     

    Acum, premierul Tariceanu insusi l-a asigurat pe primul pretendent la cumpararea uzinei din Craiova – seful companiei Ford, John Fleming, sosit la Bucuresti saptamana trecuta – ca privatizarea nu va fi afectata cu nimic de trecerea fostei societati a Daewoo in portofoliul AVAS, ba chiar ca vanzarea va avea loc inainte de iunie 2007. Un caz mai complicat este cel al pachetului de 8% din Petrom care ar urma sa fie vandut salariatilor, dupa ce fostul ministru Codrut Seres a fost acuzat ca l-ar fi sustinut pe liderul sindicalistilor din Petrom, Liviu Luca, sa preia indirect pachetul de actiuni, ajungand astfel in dezacord cu ministrul justitiei, Monica Macovei. Acum, cel ce va continua discutiile cu Macovei este seful AVAS, Teodor Atanasiu. Succesorul lui Seres, Varujan Vosganian, s-a grabit aproape inutil sa-si declare sustinerea fata de varianta in care salariatii ar prelua direct actiunile. Vosganian fusese acuzat recent pentru legaturi mai vechi cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, a carui apropiere de Liviu Luca nu-i un secret pentru nimeni.

  • Ba o sa cheltuim

    Acuzate de nestiinta a planificarii bugetare, atata vreme cat nu pot cheltui excedentul fiscal, autoritatile incearca sa-si demonstreze eficienta pe teren. Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, si cel al transporturilor, Radu Berceanu, au mers impreuna la receptia unei lucrari de reabilitare pe autostrada Bucuresti-Constanta, ocazie cu care au reluat promisiunile privind progresul infrastructurii in urmatorii ani, respectiv amenintarile la adresa firmelor de constructii care nu-si respecta termenele.

     

    Prin urmare, la 1 mai 2007 va fi gata tronsonul Drajna-Fetesti, anul viitor vor fi construiti 75 km de autostrada, pana in 2009 vom avea 800 km de autostrada noi, iar pana in 2018 – 2.500 km. In privinta licitatiilor pentru constructii, ar urma sa fie introdus un sistem de punctare pentru companii, care sa excluda firmele neserioase. Berceanu a salutat in mod deosebit ideea formarii unor consortii de firme autohtone care sa participe la respectivele licitatii: saptamana trecuta, zece firme romanesti de constructii – Aedificia Carpati, Baduc, Constructii Hidrotehnice Iasi, INSPET, Metroul, SCIT Impex, STIZO, TIAB, Tungal Metrou si Energoconstructia – au anuntat ca vor participa in consortiu la viitoarele licitatii pentru proiectele mari de infrastructura.

  • Turcia-Croatia 2-1

    Croatia a devansat saptamana trecuta Turcia in demersurile pentru aderarea la UE, dupa ce Zagrebul a finalizat negocierile cu Uniunea in domeniile educatiei si culturii.

     

    Autoritatile de la Zagreb au inchis negocierile in doua dintre cele 35 de capitole ale aderarii, comparativ cu Turcia care a inchis numai unul, desi a deschis negocierile simultan cu Croatia in octombrie 2005. Avansul Croatiei fata de Turcia a fost subliniat de faptul ca ministrii europeni de externe au decis sa suspende partial negocierile cu Ankara din cauza dosarului cipriot. In timp ce UE afirma ca nu exista nicio stratagema in negocieri, diplomatii considera ca finalizarea negocierilor in cele doua dosare de catre Croatia este o „decuplare“ simbolica de Turcia, care demonstreaza pretul pe care Ankara il plateste pentru refuzul de a-si deschide porturile si aeroporturile pentru navele si avioanele cipriote. Croatia doreste sa adere la UE in 2009, in timp ce Turcia are prea putine sanse sa se alature Uniunii in urmatorii zece ani.

  • Macar sa repare ceasul

    Momentul cand societatile energetice ar urma sa fie transferate din parohia Ministerului Economiei in cea a AVAS a fost amanat pentru la primavara, iar Guvernul a refacut nota de fundamentare a ordonantei de mutare de la MEC la AVAS a a Oficiului pentru Participatiile Statului si Privatizari in Industrie (OPSPI), insistand in text pe ideea ca UE cere Romaniei ca privatizarile sa fie administrate de o singura institutie si sa se faca mai transparent.

     

    Aceste miscari ar fi trebuit sa linisteasca spiritele si sa asigure auspicii bune instalarii noului ministru al economiei, Varujan Vosganian, cu atat mai mult cu cat acum, dat fiind ca atat MEC, cat si AVAS sunt conduse de liberali, sansa unor conflicte atrase de o sefie democrata a MEC a parut exclusa. Totusi, conflictele au continuat, dupa ce la refuzul Ministerului Justitiei de a-si da avizul pe ordonanta s-a adaugat propunerea lui Vosganian ca zece societati energetice, intre care complexurile energetice Rovinari, Turceni si Craiova, sa ramana in portofoliul MEC, pe motiv ca politica energetica a tarii o face Ministerul Economiei, nu AVAS, unde ar trebui sa se ia decizii doar in privinta privatizarilor. Propunerea, de altfel de bun-simt, a noului ministru al economiei a fost rapid contracarata de seful AVAS, Teodor Atanasiu, cu argumentul ca numai Guvernul poate decide soarta societatilor respective. Privind insa lucrurile dincolo de disputele de moment, este limpede ca rolul de simplu privatizator si cel de strateg al viitorului energetic se contrazic, mai ales intr-o situatie in care un nou ministru al economiei vine cu ambitii mult mai mari decat ale precedentului: Vosganian a anuntat ca ministerul sau „nu va fi doar al energiei, ci si cel care sa elaboreze strategia economica a tarii“ si a promis ca va revizui legislatia investitiilor, a minelor, a petrolului si a energiei. Iar ideea ca de toate privatizarile sa se ocupe AVAS, care si-ar integra OPSPI, ar fi prielnica pentru transparenta ori pentru rapiditatea privatizarilor, dar n-ar servi cu nimic recentele promisiuni dupa care Romania isi va defini strategia pe termen mediu si lung in privinta securitatii energetice ori in privinta stimularii unor domenii cu care sa se poata impune pe piata UE. Deocamdata, insasi stabilizarea legislatiei in relatia AVAS-MEC se anunta un proces de durata, astfel incat, din planurile lui Vosganian, probabil singurul care va fi indeplinit in perioada urmatoare va fi cel de reparare a ceasului de pe zidul ministerului – cum i-a spus ministrul, „primul gest de rigoare pentru ca lucrurile sa functioneze“.

  • Duri, dar nu si puri

    Initiativa politica a tandemului ex-liberal Theodor Stolojan-Valeriu Stoica a fost dezavuata saptamana trecuta de gardienii puritatii liberalismului la nivel european. Aflat in Romania intr-o vizita la invitatia premierului Calin Popescu-Tariceanu, seful liberalilor europeni, Graham Watson, s-a folosit de prilej pentru a ataca principiile de la care se revendica grupul de initiativa pentru constituirea PLD.

     

    De altfel, saptamana trecuta nu a fost cea mai fericita pentru miscarea platformista: dupa ce au incercat sa acrediteze ideea ca liberalii negociaza cu PSD pentru a se mentine la putere, realitatea a demonstrat ca apropierea de social-democrati este mai degraba o tendinta a grupului liberal-democratilor, patru dintre reprezentantii acestora votand in Senat o initiativa legislativa PSD. Pe de alta parte, liderii PLD au anuntat consultari cu „colegii“ de Alianta democrati si chiar au anuntat ca acest tip de intalniri vor avea o ritmicitate care chiar are sanse sa o depaseasca pe cea din relatiile dintre PNL si PD.

  • Arhitectura in stil vechi se vinde bine

    Achizitia record a anului 2006, s-a ridicat, pe piata imobiliara bucuresteana, la o valoare de 16 milioane de euro. Protagonista a fost o vila situata pe un teren de 2.000 de metri patrati din zona Dorobanti.Cumparatorul vilei din Dorobanti, un om de afaceri roman, a achizitionat casa direct de la proprietari, depasind astfel estimarile consultantilor imobiliari privind cea mai scumpa vila vanduta in 2005, care indicau suma de 10 milioane de euro. Simtul estetic al investitorilor imobiliari a inceput sa detecteze noi oportunitati de investitii in casele cu aspect arhitectural deosebit. Cele mai cautate sunt cele apartinand stilului gotic, florentin, brancovenesc sau chiar art-nouveau. Tranzactia ar putea fi surclasata ca valoare doar de vanzarea Palatului Bragadiru, “Colosseum-ul” de pe Calea Rahovei, estimat la 26 de milioane de euro. Cladirea, ai carei proprietari sunt Ivona Fulicea, Ion Mihnea Romalo, Ana Constandaky si Irene de l’Epinay, cu totii urmasi ai familiei Bragadiru, este vizata de consultantii imobiliari pentru amenajarea unui hotel de lux. Un alt imobil cu mare potential pe piata de imobiliare high-class este cladirea care gazduieste Ambasada Canadei, situata in apropiere de Piata Romana si estimata la 6 milioane de euro.Aproximativ 80% dintre casele cu arhitectura deosebita sunt situate in zone rezidentiale din Bucuresti, cum ar fi Primaverii, Aviatorilor, Televiziune, Kiseleff, Rosetti, Piata Romana, Intercontinental, Gradina Icoanei, Foisorul de Foc sau Dorobanti. Factorii determinanti in evaluarea lor sunt suprafata si locatia. Astfel, preturile imobilelor si terenurilor din aceste zone a urcat de trei ori in ultimii ani, ajungand la peste 4.000 euro/mp.

  • Studiez, deci investesc

    Cu multi ani in urma, Michael Price, un investitor american legendar pe piata de capital, acorda un interviu pentru revista Money. Vorbea minute in sir despre actiuni, piete si alcatuirea de portofolii. Cand a fost intrebat daca are un MBA sau o CFA (certificare de analist financiar), Price a raspuns: “Tot ce am este experienta mea practica”. La fel cum unii investitori plaseaza bani in actiuni, pietre pretioase sau real estate, altii aleg sa investeasca in studiile lor, cel mai adesea studii postuniversitare, in cadrul unor programe de renume. Randamentul acestui tip de investitie? Multi analisti si specialisti in resurse umane s-au straduit sa calculeze randamentul pe care il poate produce un set de cunostinte. Principala problema pe care o ridica cuantificarea cunostintelor este tocmai faptul ca cel mai greu de masurat este efortul pe care “investitorul” l-a depus pentru acumularea acestor cunostinte.Managerii romani spun ca au investit si ar investi din nou fara reticente in viitorul lor. Emilia Bunea, director financiar si vicepresedinte in cadrul companiei de asigurari Interamerican, si Dragos Cabat, directorul diviziei de management al riscului la OTP Bank, sunt printre primii CFA (Chartered Financial Analyst) din Romania. Filiala locala OTP Bank valoreaza acum 213 milioane de euro, de 3,5 ori nivelul activelor nete. Interamerican a inregistrat, in primele noua luni ale anului, venituri din prime subscrise, din asigurari generale si de viata, de peste 11 milioane de euro.Mai tare ca un MBA”In anii ’94 eram director executiv intr-o companie de dezvoltare imobiliara si am ales sa urmez un master”, spune Emilia Bunea. “Singura optiune de pe piata era ASEBUS. Eu terminasem Politehnica si slujba mea era una full-time si imi doream si masterul si sa imi pastrez jobul. Am platit 2.000 de euro pentru master si imi facea mare placere sa merg, pentru ca aflam concepte noi de la colegii mei care lucrau deja pe pozitii importante in multinationale. Intre timp, insa, a intervenit o schimbare si m-am mutat la Capital Securities”, spune Bunea. Trei ani mai tarziu, in timp ce se ocupa de investment banking in cadrul Capital Securities, Emilia Bunea a primit recomandarea de a se inscrie la cursurile de Chartered Financial Analyst, adica un program de studii mai apreciat decat MBA-ul. “Am urmat cursul la distanta. A fost, cu siguranta, o investitie, pentru ca desi costurile programului nu erau foarte mari, avantajele ulterioare sunt semnificative”, explica directorul financiar al Interamerican. “A costat undeva intre 500 si 700 de dolari pe an, am suportat singura costurile cursurilor si a meritat, pentru ca este cea mai larg recunoscuta calificare la nivel mondial pentru profesionistii in investitii, in special managerii de portofolii si investment bankers. Faptul ca am avut aceasta diploma a contat destul de mult la interviurile de angajare”, afirma ea. “Nu am avut week-end vreme de trei ani””Pe parcursul studiilor, desi erau la distanta, am invatat mult si nu mai aveam notiunea de timp liber. Nu am avut week-end vreme de trei ani”, povesteste Bunea.Emilia Bunea spune ca a invatat analiza financiara si statistica, matematica financiara, evaluarea activelor, instrumente derivate si instrumente de fixed income. “Un aspect important al programului este faptul ca se pune mare accent pe etica”, spune Bunea. Ea este acum presedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania. Dragos Cabat, si el inginer de profesie, nu a apucat sa profeseze pentru ca a fost atras mai mult de domeniul economic, devenind, in 1995, unul dintre primii brokeri ai Bursei de Marfuri din Sibiu. A lucrat ca broker pana in 2001, cand a devenit Chartered Financial Analyst pentru OTP Bank. Dragos Cabat a fost primul roman care a inceput o CFA in Romania, in 1997, primind una dintre cele cinci burse acordate in toata lumea si, odata cu aceasta, aproape 20 de kilograme de carti. Pentru CFA de la OTP Bank, “diploma este o certificare a cunostintelor economice si financiare, urmatorul nivel dupa un MBA, dar CFA este considerata de cunoscatori drept ‘top of the top’”. Cursurile dureaza minim trei ani – trei examene, unul in fiecare an, ce trebuie trecute in ordine de la nivelul unu la trei. Examenele se sustin in aceeasi zi si de la aceeasi ora in toata lumea, iar testele sunt identice pentru toti candidatii.Daca in 2000 au fost patru romani absolventi de CFA, astazi in Romania sunt 65 de diplome, iar prognozele pentru anii urmatori sunt de 20-30 de absolventi in fiecare an. Si la nivel global, unde CFA este mult mai cunoscuta si recunoscuta, numarul de absolventi a crescut de la 35.000 in 1997 la 80.000 in 2006. Dragos Cabat a auzit pentru prima oara de CFA, inainte de finalizarea MBA-ului de la Canadian MBA, intre 1994 si 1995. “Pur si simplu mi-am depus CV-ul, ca la orice aplicatie pentru un job si am fost admis.” Nu numai ca a fost acceptat, dar a si primit o bursa dintre cele cinci la nivel mondial – taxa de inscriere si manualele pentru primul examen. Costurile unei CFA sunt de aproximativ 2.000 de dolari, “foarte putin in comparatie cu beneficiile ulterioare pe care le poti obtine. Progresezi pe toate planurile, mai ales pe cel profesional si, implicit, pe cel financiar. Este o garantie a unor standarde de etica pe care le are o CFA si a unor calitati profesionale de necontestat”, sustine Cabat. Promovabilitate, sub 35%Primul examen l-a sustinut la Praga, pentru ca, fiind singurul roman care urma o astfel de specializare in Romania, nu existau centre de examinare in tara. Pentru unele examene nu exista nici astazi centre in Romania si cursantii se deplaseaza in Germania sau Elvetia. “In Romania CFA nu este inca pretuita la adevarata valoare, insa este din ce in ce mai cunoscuta si mai cautata. Mai ales de angajatori”, sustine Cabat. Mai ales multinationalele privesc ca pe un mare avantaj diploma de CFA si, potrivit lui Cabat, absolventii de CFA sunt recunoscuti ca specialisti in orice domeniu financiar. CFA Romania, structura in care Cabat este membru, are deja parteneriate educationale cu Institutul Bancar Roman sau Reuters si are si o masa critica de absolventii in fiecare an pentru dezvoltarea de noi parteneriate, in domeniul bancar, al asigurarilor, pietelor de capital, fondurilor de investitii, fondurilor de pensii si, de ce nu, al guvernului”, spune Cabat despre cei 20 sau treizeci de absolventi ai CFA din fiecare an.Tot in 1997, absolventii de CFA din Romania se puteau numara pe degetele de la o mana – Cabat isi aminteste ca era un consultant al Ministerului de Finante care se ocupa de trezorerie, american, la Raiffeisen era un englez si un alt american la Fondul de Investitii American. CFA ramane un program exclusivist mai ales datorita ratei scazute de promovabilitate inregistrata la fiecare dintre cele trei examene – aproape de 35%. Minim 250 de ore pentru fiecare examenDar beneficiile sunt foarte mari. Dintre cei 64 de CFA romani au ramas in tara 45, acestia lucrand pentru banci comerciale, firme de asigurari, fonduri de investitii sau firme de brokeraj. “Pentru un absolvent, CFA este un proces pe viata. Clientii ne cer sa fim la curent in fiecare zi cu ce se intampla in domeniul financiar si studiile nu se opresc odata cu diploma.” Comparat cu un MBA, CFA este mult mai dificila. “Chiar daca este un proces de ‘self learning’, recomandarea este sa inveti minim 250 de ore pentru fiecare examen”, sustine Cabat. El spune ca nivelul de pregatire al unui absolvent de acum 20 de ani este la fel de ridicat ca si cel al unui absolvent din 2006. Testele sunt astfel gandite incat diploma CFA sa fie o garantie pentru angajator indiferent de varsta sau anul absolvirii posesorului de CFA. Primul examen este in proportie de 100% test grila, urmatoarele doua fiind 50% grila si 50% pe baza de intrebare-raspuns, insistand pe capacitatile de analiza, sinteza si creativitate.Este nevoie de foarte multa munca pentru o absolvire in doar trei ani. Daca esti declarat “picat” la unul dintre cele trei niveluri, trebuie sa astepti un an pana la urmatoarea sansa. “Intra cine vrea, iese cine poate”Daca in 1997 existau doar cinci burse la nivel global, acum fiecare tara care are o CFA Society ofera 10 burse. Este si cazul CFA Romania, unde numarul total de candidati ajunge la 300, iar inscrierea este libera pentru orice candidat. Dragos Cabat glumeste spunand ca “intra cine vrea, iese cine poate”.

  • Shopping la nivel SF

    Un dispozitiv manual care indruma clientii direct catre raionul cautat, care afiseaza preturile produselor, ii informeaza despre reduceri si ii anunta daca articolul lor preferat este in stoc. Asa se comporta gadget-ul care a lansat un nou concept in retail, numit Do It Yourself shopping.Ce presupune acest concept? In detaliu, clientii sunt asistati in febra cumparaturilor de acest dispozitiv care se gaseste deja in toate magazinele “inteligente” din lume. Febra high-tech a cuprins de acum un an hipermarketurile, iar retelele de magazine ca Metro in Germania si Food Lion in Statele Unite lansau gadget-marketurile Future Shop si Bloom. Gigantii industriei IT incep sa introduca acest concept si in magazinele mai mici. Provocarea consta de fapt in incercarea de a aduce tehnologia de maine intr-un domeniu blocat in trecut, caci vanzarea cu amanuntul foloseste inca tehnici vechi de 50 de ani. Retailerii colaboreaza deja cu liderii industriei, ca IBM si Cisco Systems, pentru a introduce dispozitive high-tech in viitoarele “magazine inteligente” ale secolului XXI. Do It Yourself shopping inseamna ca rafturile inteligente ii atentioneaza pe angajati cand stocurile de produse trebuie reinnoite. De asemenea, scannerele Pay by Touch permit plata cumparaturilor prin simpla inregistrare a amprentelor digitale ale clientilor, iar proiectorul Everywhere Display transforma orice suprafata intr-un touchscreen prin care articolul dorit este localizat. Avantajele noului sistem vor incheia era cozilor interminabile la casa si a colindatului haotic printre raioane.