BusinessMagazin

Blog

  • Armata americană este pe cale să înfiinţeze o nouă unitate de apărare cibernetică

    Directorul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) Michael Rogers, care va conduce “US Cyber Command”, a explicat că această unitate de 6.200 de persoane ar urma să fie deplin operaţională la orizontul lui 2016 şi va permite consolidarea protecţiei în faţa atacurilor piraţilor informatici sau a celor susţinute de alte state.

    Michael Rogers a precizat, în cursul unei conferinţe de presă privind apărarea cibernetică, la Washington, că această unitate va putea fi folosită pentru a răspunde unor atacuri cibernetice asupra “infrastructurilor esenţiale”, precum reţelele electrice controlate prin calculatoare, reţelele financiare, de transporturi etc.

    “Trebuie să recunoaştem cu toţii că sistemele noastre de informaţii sunt ameninţate în totalitate de o mare varietate de actori care doresc să pătrundă în aceste sisteme din diferite motive”, a subliniat Rogers în cursul conferinţei Billington Cybersecurity.

    De asemenea, noua unitate va servi pentru consolidarea protecţiei sistemelor informatice ale Pentagonului şi va ajuta la ameliorarea capacităţilor cibernetice ale centrelor de comandă ale armatei americane din întreaga lume, a adăugat amiralul.

    “Trebuie să plecăm de la principiul că există o dimensiune cibernetică în aproape toate scenariile la care suntem expuşi”, a spus el.

    Întrebat dacă această unitate va avea şi un rol ofensiv, Michael Rogers a răspuns: “Încerc să mă asigur că Departamentul Apărării are la dispoziţia sa toată paleta de mijloace necesare dacă se ia decizia de a fi folosită” în acest sens.

  • Canada a adoptat noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Canada a impus sancţiuni economice împotriva a cinci companii producătoare de armament, dar şi contra băncii ruseşti Sberbank, vizată, de asemenea, de sancţiuni în Statele Unite.

    Ministerul canadian de Externe a anunţat că Ottawa va interzice de acum “acordarea de împrumuturi cu date scandente de peste 30 de zile”, cu scopul de a limita “şi mai mult” accesul unor bănci ruseşti la pieţele financiare.

    În plus, Ottawa a impus blocarea conturilor şi interdicţii de călătorie în Canada împotriva a patru militari ruşi de rang înalt, astfel încât 61 de cetăţeni ruşi sunt vizaţi de acum de sancţiuni canadiene.

    În cursul acestei veri, Canada a adoptat mai multe sancţiuni împotriva unor companii ruseşti ce activează în domeniile apărării, finanţelor şi energiei.

    Şeful diplomaţiei canadiene, John Baird, a anunţat, marţi, că ţara sa va trimite 300 de observatori la alegerile legislative ucrainene din 26 octombrie.

  • Referendumul din Scoţia: Avans pentru tabăra care se opune independenţei cu 48 de ore înainte de vot

    Un sondaj efectuat de Institutul ICM şi altul de Institutul Opinium indică un avans de patru puncte pentru “nu” independenţei Scoţiei. Totuşi, această distanţă este foarte apropiată de marja de eroare.

    Potrivit ICM, 45% dintre scoţieni ar opta pentru rămânerea Scoţiei în componenţa Marii Britanii, 41% ar dori independenţa, în timp ce 14% nu s-au pronunţat.

    Opinium anunţă că 49% dintre scoţieni ar vota pentru “nu” independenţei Scoţiei, 45% s-ar exprima pentru “da”, în timp ce 6% nu au nicio opinie.

    Rezultatele acestor sondaje sunt identice dacă sunt excluse persoanele fără opinie. Astfel, răspunsul “nu” independenţei Scoţiei câştigă potrivit ambelor sondaje cu 52%, faţă de 48% pentru “da”.

    Aceste sondaje au fost realizate începând de vineri.

  • Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă

    1. Scotch. Această băutură provine, prin definiţie, dintr-un singur loc şi anume Scoţia.

    2. Sean Connery. Poate cel mai cunoscut actor scoţian de la Hollywood, Sean Connery a afirmat clar că este în favoarea independenţei scoţiene şi susţine “valorile democratice centrale pentru care poporul Scoţiei le păzeşte cel mai bine”.

    3. Susan Boyle. Cântăreaţa scoţiană care a creat senzaţie la concursul “Britain’s Got Talent” consideră că scoţienii “vor putea să îşi păstreze identitatea şi în cadrul Marii Britanii”.

    4. Castelul din Edinburgh. Britanicii nu vor mai putea introduce Castelul din Edinburgh, o faimoasă atracţie turistică, pe lista cu cele mai impresionante locuri de văzut de pe teritoriul său, dacă Scoţia devine independentă.

    5. Haggis. Este un fel de mâncare tradiţional scoţian din stomac umplut cu organe de oaie.

    6. Gerard Butler. Un alt actor scoţian faimos, Gerard Butler nu este prea sigur în legătură cu independenţa Scoţiei. “Eram total proindependenţă (…) dar acum sentimentul meu este că ar trebui să ne strângem laolaltă mai degrabă decât să ne separăm”, a declarat el în mai.

    7. Robert Burns. Scriitor scoţian faimos care a scris poemul “Auld Lang Syne”, cântat în lumea întreagă de Anul Nou.

    8. Monstrul din Loch Ness. Misterioasa creatură vine din Scoţia şi unele persoane s-au întrebat dacă monstrul şi-a făcut apariţia pentru a-şi exprima opinia cu privire la independenţă.

  • Peste 7.500 de colonişti israelieni s-au instalat în Cisiordania în ultimele şase luni

    În ianuarie, numărul coloniştilor era de 374.469, a anunţat Consiliul Yesha, care semnalează o creştere de 2% în şase luni, aproape dublul creşterii demografice în teritoriul israelian, care atinge 1,9 pe an.

    Potrivit Yesha, cea mai mare colonie este Beitar Illit, la sud-vest de Ierusalim, care numără 63.087 de locuitori.

    Coloniilor din Cisiordania li se adaugă aproximativ 200.000 de israelieni instalaţi în Ierusalimul de Est, ocupat şi anexat de Israel încă din 1967.

    Comunitatea internaţională nu recunoaşte anexarea Ierusalimului de Est şi consideră ilegale, în baza dreptului internaţional, coloniile din teritoriul ocupat.

    Continuarea procesului de colonizare în teritoriile ocupate sau anexate este considerată ca o piedică majoră pentru eforturile mobilizate de decenii în vederea soluţionării conflictului israeliano-palestinian.

    Cu toate acestea, la sfârşitul lui august, Israelul a decis să confişte 400 de hectare de teren în apropiere de colonia Gva’ot şi în împrejurimile oraşului Betleem, în Cisiordania ocupată, ca reacţie la uciderea a trei israelieni în iunie.

  • Un politician grec, condamnat după ce a afirmat că vrea să-i transforme pe imigranţi “în săpun”

    Alexandros Plomaritis a fost filmat în documentarul “The Cleaners” plimbându-se pe străzile cartierului din Atena unde candida la legislative şi explicându-şi intenţiile.

    “Suntem pregătiţi să deschidem cuptoarele. Îi vom face săpun (…). Vom face lămpi din pielea lor”, ar fi afirmat candidatul partidului neonazist Zori Aurii.

    “Gata cu gluma. Dacă au pielea închisă la culoare, o vom scoate la lumină cu bătaia”, ar mai fi spus candidatul.

    El a argumentat la tribunalul din Atena unde a compărut că nu se referea la imigranţi, ci la “stângişti” şi că era vorba de o “conversaţie particulară”, de “glume între prieteni”.

    Alexandros Plomaritis nu a fost ales la finalul acelor alegeri legislative, care au permis partidului Zori Aurii să intre în Parlamentul grec cu 18 deputaţi.

    Documentarul, realizat de un student la cinematografie, Constantinos Georgousis, a circulat destul de discret în Grecia.

    Săptămâna trecută, Parlamentul grec a adoptat, după mai multe tergiversări, o lege care întăreşte sancţiunile penale în cazuri de incitare la ură de rasă, care vor putea fi pedepsite cu trei ani de închisoare cu executare în loc de doi ca până în prezent.

  • Canada a mobilizat 69 de militari din cadrul forţelor speciale în Irak

    Harper a anunţat pe 5 septembrie că statul canadian a mobilizat “zeci” de militari în Irak “pentru a furniza recomandări şi asistenţă” armatei irakiene.

    Invitat de opoziţie să se exprime mai clar, premierul canadian a declarat marţi în faţa Camerei Comunelor că “numărul (militarilor din cadrul forţelor speciale mobilizaţi) în prezent este de 69”.

    Misiunea a fost prevăzută pentru “o perioadă iniţială” de o lună, dar ar putea fi prelungită.

    Canadienii trebuie să furnizeze, alături de militarii americani, “recomandări strategice şi tactice forţelor irakiene înainte ca acestea din urmă să întreprindă operaţiuni tactice contra SI”, a explicat Harper.

    Pe lângă trimiterea a 69 de militari din cadrul forţelor speciale, Ottawa a livrat echipament militar atât luptătorilor kurzi din nordul Irakului, cât şi trupelor irakiene.

  • A început cariera încă din timpul facultăţii. La 38 de ani răspunde de finanţele unei companii cu afaceri de 11 milioane de euro

     Compania de logistică Wim Bosman a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 11 milioane de euro, în creştere faţă de 2012, când a raportat rezultate de 9,5 milioane de euro.

    Aurora Chindriş povesteşte că şi-a început cariera din timpul facultăţii. “Am ştiut unde vreau să fiu în zece ani de la terminarea studiilor, apoi am construit drumul în fiecare zi, cu fiecare nouă experienţă.” Două momente esenţiale i-au marcat parcursul profesional. Unul a fost cel în care a decis să candideze pentru o poziţie în departamentul financiar al unei bănci. “Mi s-a deschis o perspectivă complet diferită asupra rolului pe care financiarul îl are într-o companie, a rigurozităţii şi a profesionalismului de care ai nevoie într-un astfel de rol. Asta mi-a folosit mult în anii următori.” Al doilea moment a fost când a decis să urmeze cursurile EMBA la Asebuss, pentru că, spune ea, cei doi ani care au urmat au modelat-o ca profesionist şi ca om, “mi-au adus aproape oameni extraordinari, de la care am învăţat şi încă învăţ multe lucruri”.

    Tot ea spune că orice drum profesional e presărat cu succese, dar şi cu momente dificile. “A fost important de fiecare dată suportul moral pe care l-am avut din partea familiei şi a celor apropiaţi, care mi-au dat încredere în mine şi în ceea ce ştiu şi pot să realizez.” Spune că fiecare poziţie pe care a ocupat-o a avut momentele ei de cumpănă sau tensiune, însă de fiecare dată calmul şi aprofundarea acestora au ajutat-o să treacă peste ele. Aurora Chindriş spune că de-a lungul timpului a cochetat cu ideea de a dezvolta o afacere pe cont propriu, că nu a renunţat la această încercare, dar că nu a sosit încă momentul potrivit. În plus, se pregăteşte ca în zece ani să preia responsabilităţi mai mari şi mai diverse decât cele pe care le-a avut până în acest moment.

    Aurora Chindriş face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Alibaba, cel mai bun pariu pe viitoarea Chină

    Compania, la care Yahoo deţine o participaţie de 22,4%, ţinteşte o evaluare de până la 162,7 miliarde de dolari, care ar depăşi 95% din evaluarea indicelui Standard & Poor’s 500. Procesul ofertei publice iniţiale se apropie de faza finală, preţul urmând să fie anunţat pe 18 septembrie, iar acţiunile să fie tranzacţionate o zi mai târziu. Alibaba intenţionează să vândă 320,1 milioane de certificate americane de depozit, la un preţ de 60-66 dolari pe unitate. La nivelul superior al intervalului de preţ propus, Alibaba ar fi a treia cea mai valoroasă companie de Internet listată pe Wall Street, după Google şi Facebook.

    CHIAR ŞI LA NIVELUL SUPERIOR AL INTERVALULUI DE PREŢ, EVALUAREA ALIBABA AR FI SUB ESTIMĂRILE MEDII ALE ANALIŞTILOR DIN LUNA IULIE, DE 187 DE MILIARDE DE DOLARI. Acest fapt conferă Alibaba, cea mai mare companie de comerţ online din China, spaţiu de majorare a preţului din ofertă, pe măsura creşterii cererii din partea managerilor de fonduri în timpul întâlnirilor cu aceştia, consideră Henry Guo, analist la JG Capital.
    Alibaba ar putea tempera creşterea evaluării companiei, potrivit unor analişti, pentru a evita problemele cu care s-a confruntat Facebook la listarea din mai 2012. Analiştii respectivi anticipează că Alibaba se va evalua la 154 de miliarde de dolari, după aplicarea unui discount.

    EXPERIENŢA FACEBOOK
    Facebook a avut un preţ ţintă al acţiunilor de 104 miliarde de dolari la listarea din 2012, dar a pierdut jumătate din capitalizarea de piaţă, investitorii fiind îngrijoraţi de încetinirea creşterii şi strategia companiei pe segmentul serviciilor mobile. Ulterior, acţiunile Facebook şi-au revenit, iar pe 8 septembrie au atins pentru prima oară o capitalizare de piaţă de peste 200 miliarde dolari, obţinând acest rezultat în mai puţin timp decât i-a fost necesar principalului competitor, Google.

    Astfel, Facebook a depăşit companii vechi din domeniul tehnologiei, cum ar fi IBM, Intel şi Oracle. Totodată, reţeaua socială a întrecut Coca-Cola, Toyota sau Bank of America, în urma creşterii valorii acţiunilor cu 0,8%.

    La mai puţin de doi ani şi jumătate de la listarea pe bursă din februarie 2012, capitalizarea de piaţă a Facebook a ajuns la 200,9 miliarde de dolari, adică jumătate din valoarea competitorului Google din prezent, 400,4 miliarde de dolari. Prin comparaţie, capitalizarea Google a atins nivelul de 200 de miliarde de dolari în octombrie 2007, după oferta publică iniţială din 2004, dar a scăzut rapid, odată cu întreaga piaţă, în 2008. În decembrie 2009, Google a depăşit din nou pragul de 200 de miliarde de dolari, iar din 2012 până în prezent valoarea companiei a crescut cu peste 75%. Cele două companii concurează pe piaţa publicităţii online şi luptă pentru supremaţia pe Internet prin aplicaţiile şi serviciile oferite.

    Nivelul record al capitalizării Facebook a fost înregistrat după ce compania a anunţat că serviciul video pe care îl oferă utilizatorilor este tot mai accesat, ceea ce deschide calea către o nouă formă de publicitate contra cost, care ar creşte veniturile companiei.

    Compania deţinută de Mark Zuckerberg a cheltuit miliarde de dolari pentru a cumpăra start-up-urile care ameninţau poziţia Facebook în social media, inclusiv Instagram şi WhatsApp Messenger. Strategia companiei de a despărţi aplicaţia mobilă Facebook în mai multe aplicaţii a atras investitorii, deşi a nemulţumit mai mulţi utilizatori, care au contestat decizia Facebook de a separa chat-ul de aplicaţia principală.

    LEADERSHIPUL ALIBABA
    Listarea Alibaba vine pe fondul dezvoltării puternice a pieţei de comerţ online din China, dar investitorii trebuie să analizeze riscurile de a cumpăra acţiunile companiei din Hangzhou. Alibaba, a cărei prezenţă pe piaţă poate fi comparată cu cea a eBay şi Amazon, are un stil de guvernanţă închis şi o structură de proprietate care ar putea fi contestată de guvernul chinez.

    Alibaba şi acţionarii săi, între care Yahoo, preşedintele Jack Ma şi vicepreşedintele Joe Tsai, intenţionează să vândă acţiuni echivalente cu o participaţie de 13%. Acţiunile vor fi listate la New York Stock Exchange şi vor avea simbolul BABA.

    ”Credem un lucru, astăzi va fi greu, mâine şi mai greu, dar poimâine va fi minunat. Aşa că trebuie să muncim foarte mult pentru a supravieţui unei călătorii lungi„, a afirmat Ma în prezentarea companiei.

    Tsai urmează să vândă 4,25 milioane de acţiuni, din care va câştiga 280 de milioane de dolari, la nivelul maxim al preţului din ofertă. Ma va vinde 12,75 de milioane de acţiuni, pentru până la 841 de milioane de dolari.

    ază Garnry.

  • Lukoil vrea să învie cel mai bun ulei de motor din perioada comunistă, uitat de români în ultimii 25 de ani

    Felix Dragu enumeră repede numele principalilor săi concurenţi: Total, Chevron, Repsol, Castrol, Prista Oil, Mol. Se raportează la ei cu multă seriozitate, aceştia fiind motivul pentru care produsele sale au deocamdată doar 20% dintr-o piaţă care nu creşte foarte repede şi pe care o cunosc în detaliu doar specialiştii, fie ei producători de ulei, inginerii din fabrici, producători de maşini sau mecanicii din service-urile auto. Piaţa de uleiuri din România continuă să scadă de câţiva ani încoace, odată din cauza problemelor economice, dar în special pe fondul performanţei mai bune a uleiurilor, care au o durată de viaţă mai lungă decât în trecut.

    În 2006, când Lukoil separa fabrica de ulei în vederea câştigării de cotă de piaţă, volumul total al pieţei era de 180.000 de tone, după cum arată datele Lubrichem, Patronatul Producătorilor şi Importatorilor de Lubrifianţi, Chimicale şi Accesorii Auto. În 2008, piaţa s-a contractat până la 160.000 de tone, pentru ca din 2010 să se menţină la un volum de 100.000 de tone. Dintre acestea, aproximativ 70.000 de tone reprezintă piaţa industrială. La un preţ mediu de 2.000 de euro pe tonă, vorbim despre o piaţă de 200 de milioane de euro.

    Dragu lucrează în Lukoil de la sfârşitul anilor ’90. S-a angajat imediat după facultate ca economist la rafinăria Petrotel Lukoil, s-a mutat apoi la Bucureşti şi a condus divizia de raportare financiară a Lukoil România, iar din 2007 s-a mutat pe poziţia de CFO la Lukoil Lubricants Eastern Europe.

    Conducerea rafinăriei Petrotel Lukoil a decis în 2006 să separe producţia de ulei de rafinărie. În 2005, această măsură fusese luată în rafinăriile grupului din Rusia, fiind apoi urmată de toate rafinăriile din grup. „Lukoil a separat divizia de uleiuri pentru a căuta separat soluţii şi resurse pentru noi tehnologii pe această piaţă care diferă de cea a produselor albe“, explică Felix Dragu, care ocupă de anul trecut funcţia de director general al companiei. Din 2005, Lukoil Lubricants a urcat pe locul 7 în topul internaţional al producătorilor de ulei dominat autoritar de Shell, Mobil sau Chevron.

    Divizia din România, care coordonează un cluster regional de zece ţări (Bulgaria, Serbia, Croaţia, Muntenegru, Grecia, Cipru, Albania, Malta, Macedonia, Italia), livrează deocamdată cea mai mare parte a producţiei pe piaţa locală, unde merg 70% din cele 40.000 de tone produse anual la fabrica din Ploieşti. Facilitatea de producţie a Lukoil Lubricants Eastern Europe se află la Ploieşti, în incinta rafinăriei.

    De la separarea producţiei, Felix Dragu spune că singurele relaţii comerciale dintre cele două fabrici „sunt că noi luăm de la ei curent electric şi utilităţi, iar noi le vindem ulei“. În fabrică lucrează acum 99 de persoane, dintre care 80% sunt în zona de producţie şi restul administrativ şi vânzări, iar aceştia scot pe piaţă o gamă de 140 de produse constante, dintre cele 600 ale grupului Lukoil. „Gama noastră este compusă din produse regionale, specifice pentru un anumit tip de climă şi consum din clusterul nostru. Practic, noi producem pentru clusterul nostru, care este Europa“, spune Felix Dragu. Cea mai importantă parte a producţiei, 70%, merge în România, unde cota de piaţă a companiei este de 20%, în Bulgaria, unde cota de piaţă este de 11%, dar şi în toată reţeaua de benzinării a Lukoil din Europa. După cum spune Felix Dragu, vânzările de ulei din benzinării reprezintă o parte foarte mică din vânzări, fiind considerate vânzări de urgenţă. De asemenea, directorul LLK Eastern Europe crede că vânzările de ulei din hipermarketuri se vor reduce mult, deoarece şoferii care îşi schimbă singuri uleiul devin o excepţie.