BusinessMagazin

Blog

  • Iranul va crea un sistem de identificare a tuturor utilizatorilor de Internet

    “Pe viitor, atunci când persoanele vor dori să utilizeze Internetul, ele vor fi identificate şi vom cunoaşte identitatea fiecărui internaut”, a declarat ministrul Mahmoud Vaezi, fără a oferi mai multe precizări în legătură cu mijloacele tehnice care vor fi folosite.

    La mijlocul lui noiembrie, Vaezi a anunţat lansarea unui sistem de control al Internetului care va permite filtrarea anumitor conţinuturi din reţelele sociale.

    “Prima fază a filtrării inteligente a Internetului va fi gata într-o lună. A doua fază va fi în trei luni, iar a treia fază în şase luni”, a declarat pe atunci Vaezi.

    Iranul încearcă de aproape doi ani să limiteze accesul la reţelele sociale şi să controleze conţinutul acestora, care stârneşte nemulţumirea Republicii Islamice.

    Totuşi, preşedintele moderat Hassan Rohani, ales în iunie 2013, pledează pentru o relaxare a cenzurii pe Internet, utilizat de peste 30 de milioane de iranieni (din 77 de milioane).

  • Angela Merkel ACUZĂ: Rusia este o sursă de dificultăţi pentru vecini UE ca Republica Moldova, Georgia şi Ucraina

    “Cu (Republica) Moldova, Georgia şi Ucraina avem trei ţări din vecinătatea noastră, la est, care au semnat în mod suveran un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Rusia cauzează dificultăţi acestor trei ţări“, a subliniat Merkel pentru Die Welt, potrivit unor fragmente difuzate înainte de publicare.

    “Vedem, în plus, că Rusia încearcă să menţină sub dependenţă economică şi politică anumite ţări din vestul Balcanilor”, a adăugat cancelarul german.

    Merkel a fost întrebată ce părere are despre criticile pe care i le-au adresat trei foşti cancelari germani, şi anume conservatorul Helmut Kohl şi social-democraţii Helmut Schmidt şi Gerhard Schröder, susţinători ai unei linii mai flexibile faţă de Moscova.

    “Sunt convinsă că răspunsul european comun la acţiunile Rusiei este bun”, a replicat ea. “Faptul că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta din 1994 privind integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei nu trebuie să rămână fără urmări”, a adăugat cancelarul conservator.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut joi un discurs virulent, în care a acuzat Occidentul că vrea să “frâneze” avântul Rusiei şi că ar căuta în continuare să o tragă în jos atunci când devine “prea puternică, independentă”, pe fondul crizei din jurul Ucranei.

    Ţările occidentale, care acuză Kremlinul că-i susţine militar pe separatiştii din estul Ucrainei, o acuzaţie respinsă de către Moscova, au impus mai multe serii de sancţiuni Rusiei, care-i pun economia la grea încercare. Moscova a reacţionat faţă de aceste sancţiuni prin măsuri de restricţionare a anumitor produse europene şi americane.

    În cel mai recent exemplu, autorităţile veterinare ruseşti au anunţat miercuri suspendarea începând de luni a importurilor de fructe şi legume provenind din Albania, afirmând că ţara prezintă ca fiind ale sale produse europene interzise în Rusia.

     

  • Sonda New Horizons, destinată cercetării planetei pitice Pluto, “trezită din hibernare” după 9 ani

    Sonda New Horizons a fost activată sâmbătă, în jurul orei 20.00 GMT, dar confirmarea la sol a venit duminică, în jurul orei 02.30.

    New Horizons este atât de departe de Terra încât semnalele radio, care călătoresc cu viteza luminii, au nevoie de patru ore şi 25 de minute pentru a ajunge pe Pământ.

    Misiunea de observare a lui Pluto, a sateliţilor planetei pitice şi a altor corpuri solare din vecinătatea îngheţată va debuta pe 15 ianuarie 2015, potrivit oficialilor NASA. Sonda se va apropia cel mai mult de planeta pitică pe 14 iulie 2015.

    Pluto se află în Centura Kuiper, o regiune de mini-planete şi alte corpuri îngheţate care orbitează Soarele dincolo de Neptun şi despre care se crede că sunt rămăşiţe ale procesului de formare a Sistemului Solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Este ultima dintre regiunile neexplorate ale Sistemului Solar.

    De la descoperirea ei, în 1930, de astronomul american Clyde William Tombaugh, Pluto a rămas un mister pentru savanţi, care se chinuie să explice de ce o planetă cu o rază de doar 1.190 de kilometri ar putea exista dincolo de lumile uriaşe ale planetelor Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun.

    “Ne întrebăm dacă Pluto era un inadaptat”, a spus cercetătorul coordonator al misiunii, Alan Stern.

    În 1992, astronomii au descoperit că Pluto, situată la o distanţă de Soare de 40 de ori mai mare decât cea dintre Terra şi astru, nu era singură în depărtările Sistemului Solar, iar din acest motiv Uniunea Astronomică Internaţională (International Astronomical Union) a decis să reevalueze definiţia unei “planete”.

    În 2006, cu New Horizons deja lansată, Pluto şi-a pierdut titlul de a noua planetă a Sistemului Solar, fiind clasată în categoria “planetelor pitice”, deoarece nu a “curăţat” spaţiul cosmic din vecinătatea orbitei sale. De atunci, peste 1.000 de planete pitice au fost descoperite în Centura Kuiper.

    Centura Kuiper este o regiune a Sistemului Solar similară centurii de asteroizi, dar mult mai mare ca aceasta şi cuprinzând mult mai multe corpuri spaţiale, formate din diferite tipuri de gheaţă. Centura Kuiper a fost denumită după Gerard Peter Kuiper (1905 – 1973), un astronom olandezo-american care a prezis şi demonstrat existenţa acestei centuri de materie a Sistemului Solar.

    În 2015, sonda New Horizons va transmite spre Terra primele imagini detaliate cu Pluto şi sateliţii săi, iar astronomii contează în anii viitori şi pe sistemul de imagistică în infraroşu de la bordul succesorului lui Hubble, telescopul spaţial James Webb – deocamdată programat pentru lansare în 2018, potrivit site-ului NASA -, pentru a realiza o serie de cercetări şi mai detaliate, precum compoziţia chimică de la suprafaţa lui Pluto şi a sateliţilor săi, dar şi de la suprafaţa numeroşilor asteroizi care se află în Centura Kuiper.

  • Rămăşiţe ale unuia dintre cei 43 de elevi mexicani daţi dispăruţi, identificate prin teste ADN

    “Una dintre rămăşiţe corespunde unuia dintre elevii care studiau la Şcoala Normală”, a declarat pentru AFP această sursă oficială, care a cerut protecţia anonimatului.

    Felipe de la Cruz, un purtător de cuvânt al părinţilor elevilor daţi dispăruţi, a confirmat informaţia. Însă el a reafirmat hotărârea familiilor. “Dacă ei cred că noi vom începe să plângem pentru că ADN-ul unuia dintre băieţii noştri a fost găsit, se înşală. Îi vom găsi pe ceilalţi 42 care lipsesc”, a declarat el în faţa a mii de pesoane, la o manifestaţie în capitala mexicană.

    Părinţii elevilor, care nu acceptă versiunea autorităţilor, potrivit căreia copiii au fost ucişi în noaptea în care au dispărut, cer ca statul federal să continue cercetările.

    “Sămânţa a fost semănată, iar poporul din Guerrero se află pe picior de război până când vinovaţii nu vor fi pedepsiţi”, a adăugat el.

    Surse apropiate familiilor au declarat pentru AFP că rămăşiţele identificate sunt ale lui Alexander Mora.

    Ministerul Public nu a comentat, dar a convocat o conferinţă de presă pentru duminică la prânz.

    Este vorba despre prima confirmare a morţii unuia dintre cei 43 de elevi daţi dispăruţi pe 26 septembrie la Iguala, în statul Guerrero, după ce au fost atacaţi de către poliţişti locali afiliaţi cartelului de narcotraficanţi Guerreros Unidos, probabil la instigarea primarului oraşului.

    Potrivit Ministerului Public, unele dintre cele 70 de persoane reţinute în acest caz au afirmat că elevii au fost livraţi de către poliţişti unor asasini ai cartelului, executaţi, cadavrele le-au fost arse timp de 15 ore pe un rug uriaş, iar rămăşiţele le-au fost aruncate într-un râu.

    Anchetatorii au găsit rămăşiţe umane într-un depozit de deşeuri şi pe marginea unui râu şi le-au trimis la laboratorul Universităţii din Innsbruck (Austria) să fie identificate.

    Ministrul Justiţiei Jesus Murillo Karam a declarat că va fi foarte dificilă identificarea acestor rămăşiţe – carbonizate -, precizând că este posibilă efectuarea unor teste ADN doar pe două fragmente de os.

    Evenimentele de la Iguala au marcat un moment de cotitură pentru preşedinţia lui Enrique Peña Nieto (2012-2018), care se confruntă cu cea mai gravă criză, şi au scos la iveală din nou infiltrarea profundă a traficului de droguri în poliţia mexicană.

    Practic, în fiecare zi de la anunţarea presupusei masacrări a celor 43 de tineri, Mexicul se confruntă cu manifestaţii şi proteste, adesea prin ocuparea unor clădiri publice, blocarea drumurilor şi uneori violenţe, incendieri sau confruntări cu poliţia.

  • Biden respinge “prostiile” referitoare la poziţia SUA faţă de Iran şi oferă asigurări Israelului

    “Am auzit multe prostii despre poziţia noastră faţă de Iran”, a declarat Joe Biden într-un discurs susţinut la Forumul proisraelian Saban, la Washington.

    “O voi spune, deci, foarte clar”, “nu vom lăsa Iranul să se doteze cu arma nucleară, punct. Gata cu discuţiile. Nu se va întâmpla, atât timp cât suntem noi” la putere, a dat asigurări Biden.

    Vicepreşedintele a afirmat că Washingtonul discută în detaliu politica sa iraniană şi i-a îndemnat pe participanţi să nu exagereze importanţa dezacordurilor dintre Statele Unite şi Israel.

    “Nu există absolut nicio divergenţă, niciuna, între noi şi israelieni cu privire la problema securităţii Israelului”, a insistat el.

    “Însă, ca prieteni, avem obligaţia să vorbim cinstit unii cu alţii, să vorbim despre dezacordurile tactice pe care le avem şi să nu le evităm”, a spus Biden.

    Israelul a criticat în mod public negocierile dintre marile puteri din Grupul 5+1 şi Teheran cu privire la programul nuclear iranian, acuzând Washingtonul de naivitate în legătură cu noul preşedinte iranian.

    Relaţiile dintre cei doi aliaţi au atins cel mai scăzut nivel, după eşecul unei relansări a procesului de pace israeliano-palestinian de către secretarul de Stat John Kerry.

  • Merkel: Reformele iniţiate de Franţa şi Italia sunt insuficiente

    “Comisia Europeană a spus în mod clar că măsurile prezentate până în acest moment (de către Franţa şi Italia) nu sunt suficiente, lucru cu care sunt de acord”, a afirmat Merkel într-un interviu pentru publicaţia Die Welt.

    Ea a precizat că CE “a stabilit un calendar conform căruia Franţa şi Italia trebuie să prezinte măsuri suplimentare, în condiţiile în care cele două ţări se află, efectiv, într-un proces de refomare”.

    Merkel a făcut aceste declaraţii cu două zile înainte de anticipata ei realegere în fruntea Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

    La sfârşitul lunii noiermbrie, CE a avertizat Franţa că se află încă în pericolul de a fi amendată, dacă nu continuă implementarea reformelor convenite cu Uniunea Europeană (UE) şi nu respectă regulile bugetare impuse de UE.

    CE a hotărât să acorde timp guvernului francez până în luna martie a anului viitor pentru a dovedi că respectă angajamentul privind implementarea reformelor structurale, înainte de a lua o decizie în ceea ce priveşte sancţionarea Franţei. Comisia a evitat, astfel, un conflict cu Parisul legat de necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare.

    La finalul lunii octombrie, autorităţile de la Bruxelles au acceptat proiectele de buget ale Franţei şi Italiei pentru 2015, după corecţii de ultim moment, însă nu au exclus posibilitatea de a cere măsuri suplimentate de reducere a deficitelor şi de a impune amenzi în cazul nerespectării regulilor bugetare ale UE.

    În octombrie, Guvernul francez a anunţat că va rata atât anul viitor, cât şi în 2016 ţinta de reducere a deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut, dar a avertizat că nu va lua măsuri suplimentare de austeritate, în ciuda presiunilor Uniunii Europene.

    Franţa, al cărei proiect de buget prevede pentru 2015 un deficit de 4,3% din PIB, a promis o reducere suplimentară a cheltuielilor de 3,6-3,7 miliarde de euro. Deficitul structural va scădea cu peste 0,5 puncte procentuale, faţă de 0,2% în proiectul iniţial.

    Ţinta unui deficit bugetar de sub 3% trebuia atinsă în 2015, după ce guvernul francez ceruse deja de două ori Comisiei Europene să amâne acest termen.

  • Parlamentul ucrainean dezbate luni o lege privind ieşirea Ucrainei din Comunitatea Statelor Independente

    “Ieşirea Ucrainei din CSI va fi dezbătută luni într-o reuniune a Consiliului de coordonare a Verhovna Rada”, a declarat Vitali Kovalciuk pentru agenţia ucraineană UNN, citată de site-ul rusesc Sputnik.

    Parlamentul ucrainean a iniţiat în noiembrie un proiect de lege în acest sens.

    După anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, Kievul a anunţat că ar putea să reanalizeze statutul ţării în CSI. Între timp, Ucraina a renunţat la preşedinţia, prin rotaţie, a CSI anul acesta.

    CSI a fost formată în 1991 şi are, în prezent, nouă membri, şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan şi Uzbekistan, dar şi două state “participante”, Turkmenistan şi Ucraina.

  • Lindsey Vonn a înregistrat a 60-a victorie la Cupa Mondială

    Ultimul succes la Cupa Mondială înregistrat de Vonn datează din 26 ianuarie 2013, de la Maribor.

    Operată de două ori la genunchiul drept în 2013, Vonn, în vârstă de 30 de ani, a reuşit să se impună pentru a 15-a oară la Lake Louise.

     

  • Trei localităţi din judeţul Giurgiu, afectate de inundaţii

    Ploile torenţiale din ultimele ore au provocat revărsarea râurilor Neajlov şi Dâmbovnic, în judeţul Giurgiu, trei localităţi fiind afectate de inundaţii.

    Conform unui bilanţ dat publicităţii duminică de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Giurgiu, în localităţile Vânătorii Mici, Iepureşti şi Bucşani au fost afectate de inundaţii 118 hectare de păşune, 35 hectare de terenuri agricole, trei livezi şi grădini, o curte şi două podeţe care fac legătura cu exploataţii agricole. De asemenea, apele s-au revărsat pe două drumuri comunale din localităţile Iepureşti, Chirculeşti şi Poarta Luncii, însă cele două tronsoane sunt circulabile.

    Cea mai afectată de inundaţii este comuna Bucşani, unde s-au revărsat atât apele Neajlovului, cât şi cele ale râului Dâmbovnic, inundând o sută de hectare de păşuni şi terenuri agricole.

    Potrivit autorităţilor locale, nu a fost necesară evacuarea localnicilor sau a bunurilor acestora.

    În ultimele 24 de ore, în judeţul Giurgiu, care s-a aflat sub cod galben de inundaţii, a plouat, cantităţile de precipitaţii ajungând până la 25,2 litri pe metru pătrat în 24 de ore.

    Reprezentanţii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Giurgiu spun că nivelul râurilor care străbat judeţul este sub cotele de atenţie, cu excepţia râului Neajlov, care la staţia hidrometrică Vadu Lat a depăşit cu 32 centimetri cota de inundaţie. Fluviul Dunărea are un regim de curgere normal, nivelul şi debitul situându-se sub cotele de atenţie, mai spune sursa citată.

     

  • Yahoo va depăşi anul viitor Twitter pe piaţa publicităţii pe dispozitivele mobile din Statele Unite

    Cota de piaţă a Yahoo va creşte în cel mai accelerat ritm de pe piaţa americană a publicităţii pe dispozitivele mobile în perioada 2014-2016, potrivit datelor EMarketer, relatează Bloomberg.

    Astfel, cota de piaţă a Yahoo se va ridica la 3,74% anul viitor şi la 4,2% în 2016, în timp ce ocupanta locului trei, Twitter, va consemna un avans la 3,69% în 2015 şi la 3,8% în 2016.

    Google îşi va menţine poziţia de lider al pieţei şi anul viitor, deţinând o cotă de 35%, fiind urmat de Facebook cu 17%.

    Marissa Mayer, CEO-ul Yahoo, a orientat strategia companiei americane către platformele mobile, transformând Yahoo într-un jucător important pe o piaţă a publicităţii digitale estimate să ajungă la 60 de miliarde de dolari în SUA în 2018.

    În luna octombrie, compania a raportat venituri de peste 200 de milioane de dolari a diviziei pentru platforme mobile şi a anticipat că această divizie va genera un venit total de 1,2 miliarde de dolari la finalul anului.