Povestea Palatului Banffy din Cluj-Napoca face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.
Mediafax vă prezintă povestea Palatului Banffy.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Principalul obiectiv al procesului de modernizare a fost creşterea competitivităţii. OMV Petrom poate acum procesa întreaga producţie de ţiţei din România într-o singură rafinărie”, se arată într-un comunicat al companiei.
În urma modernizării, rafinăria consumă cu 25% mai puţină electricitate faţă de anul 2009, iar capacitatea anuală de prelucrare a ţiţeiului a scăzut de la 4,5 milioane tone la 4,2 milioane tone.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Moscova avertizează că va renunţa la consultările cu Kievul şi Uniunea Europeană dacă Ucraina va ratifica Acordul de asociere în forma actuală.
“Dacă Ucraina va ratifica Acordul în această formă, considerăm că nu mai suntem obligaţi să participăm la consultări şi vom lua măsuri unilaterale pentru protejarea intereselor economice”, a declarat Aleksei Uliukaev, ministrul rus al Economiei, citat de AFP.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Istoria aviaţiei malaeziene începe cu Wearne’s Air Service, o companie fondată de doi australieni, care avea o flotă formată dintr-un singur aparat de zbor, un de Havilland DH.89 Dragon Rapide, şi efectua trei curse pe săptămână, între Singapore şi Penang, ambele aflate sub control britanic. În acest context, Alfred Holt, inginer, proprietar de nave şi industriaş englez, a realizat că o nouă companie s-ar putea dezvolta aproape fără concurenţă.
O iniţiativă comună între firma sa, Ocean Steamship Company, Straits Steamship Company şi Imperial Airways, una dintre companiile aeriene deţinute de coroana britanică, a dus la formarea Malayan Airways Limited, în 1937. Primul zbor comercial avea să aibă loc zece ani mai târziu însă, în 1947, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Complexul turistic cu profil militar Arsenal Park din Orăştie va beneficia de o investiţie de peste 6 milioane de euro în construirea unui parc de aventură (traseu de căţărare în copaci) cu şase trasee de diferite dificultăţi, pentru copii şi pentru adulţi, formate din peste 70 de platforme şi dispozitive amplasate la o înălţime de până la 25 de metri, 9 kilometri de piste de biciclete şi plimbare asfaltate şi un turn pentru sporturi extreme, cu o înălţime de 40 de metri, de pe care va porni cea mai lungă tiroliană din ţară (600 de metri) şi pe care va funcţiona un dispozitiv de bungee-jumping”, a declarat Marius Cristescu, proprietarul complexului Arsenal Park.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Siguranţa operaţiunilor rămâne prioritatea Wizz Air. Având în vedere că situaţia incertă continuă, Wizz Air a decis să prelungească suspendarea operaţiunilor spre Aeroportul Internaţional Tel Aviv Ben Gurion până joi, 24 iulie, miezul nopţii. Wizz Air este în contact permanent cu autorităţile, iar orice modificare va fi anunţată în timp util”, se arată într-un comunicat de presă al companiei.
Wizz Air anunţase marţi că suspendă zborurile către aeroportul din Tel Aviv până miercuri noapte, în urma recomandării făcute de Autoritatea aeronautică federală din Statele Unite (FAA), din cauza riscului unor atacuri cu rachetă.
Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.
Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.
Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unui comunicat de presă al Poliţiei Române, 37 de percheziţii au loc în două judeţe şi în municipiul Bucureşti, la locuinţele membrilor unei grupări infracţionale specializate în evaziune fiscală care ar fi acţionat în Capitală şi în două judeţe.
Anchetatorii au stabilit că membrii grupării ar fi achiziţionat metale înalt aliate din Italia, Olanda, Polonia şi Cehia, în valoare de peste 25 de milioane de euro, pe care le-ar fi valorificat pe piaţa internă, iar pentru a se sustrage de la plata TVA ar fi înregistrat în contabilitate achiziţii fictive de mărfuri de la mai multe firme tip “fantomă, generatoare de TVA deductibilă, compensând astfel TVA colectată la vânzare.
Pentru a-şi descărca stocul de marfă achiziţionat fictiv de la firmele “fantomă”, membrii grupării ar fi făcut livrări fictive către societăţi comerciale din Bulgaria, pe care le controlau prin interpuşi. De asemenea, pentru ascunderea activităţilor ilicite, suspecţii ar fi cesionat fictiv părţile sociale deţinute la societăţile comerciale folosite în activităţile infracţionale şi ar fi distrus documentele contabile.
Conform sursei citate, prejudiciul produs de membrii grupării a fost estimat la aproximativ şase milioane de euro.
În urma percheziţiilor vor fi puse în executare 35 de mandate de aducere, persoanele depistate urmând să fie duse la audieri.
La descinderi, care au loc într-un dosar penal instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, participă peste 200 de poliţişti – 110 de la Direcţia de Investigare a Fraudelor din IGPR, precum şi de la serviciile de investigare a fraudelor din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Ilfov, Argeş, Iaşi şi ai Poliţiei Capitalei, sprijiniţi de 27 de echipaje de intervenţie rapidă.
Trei tineri din Sibiu şi-au propus încă din liceu să fie antreprenori, chiar dacă pregătirea în domeniul IT le-ar fi asigurat un drum mai lin într-o multinaţională. După mai multe încercări fără succes, au dezvoltat un program de facturare care a ajuns, după şapte ani, să emită facturi cu o valoare care depăşeşte anual un miliard de euro şi să atragă interesul unor investitori cu renume.
„Încă din timpul facultăţii am fost ferm hotărâţi să avem firma noastră după ce vom absolvi, să fim propriii noştri stăpâni. Nu ştiam ce va face, însă ştiam că va fi ceva care să aibă legătură cu online-ul“, îşi descriu sibienii Ioana Hasan, Radu Hasan şi Mircea Căpăţână debutul aventurii antreprenoriale din perioada 2006-2007. Prin start-up-ul Intelligent IT, cei trei au dezvoltat soluţia de facturare Smart Bill care se adresează persoanelor juridice, de la persoane fizice autorizate până la companii mari, instituţii sau persoane publice.
În prezent, peste 23.000 de utilizatori folosesc seviciul de facturare al sibienilor, 250.000 de documente de facturare sunt emise lunar prin acesta, iar valoarea totală a facturilor depăşeşte un miliard de euro anual. În prezent, soluţia de facturare poate fi achiziţionată cu un preţ care variază între 120 lei şi 250 lei în funcţie de pachetul ales, iar versiunea cloud costă aproximativ 5 euro/lună. Antreprenorii au ajuns astfel la o cifră de afaceri de 350.000 de euro anul trecut şi un profit net de aproximativ 25.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, şi, după estimările lor, anul acesta vor înregistra venituri de aproximativ 400.000 de euro.
„Nu am luat niciodată în considerare varianta de a lucra pentru o multinaţională. Am ştiut dintotdeauna că vrem să ne punem ideile în aplicare, să creăm ceva spectaculos, de la zero, pentru care să ne dedicăm total“, explică Mircea Căpăţână orientarea spre antreprenoriat aleasă încă din liceu. Radu şi Ioana Hasan au terminat Facultatea de Inginerie, profilul Calculatoare din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, iar Mircea Căpăţână a urmat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Timişoara. Fiindcă erau prieteni şi aveau un ţel comun, au hotărât să înceapă businessul în această formulă, deşi Căpăţână se afla în Timişoara, iar Ioana Hasan era încă studentă.
Au intrat în afacerile în online în 2006, orientându-se spre web design pe piaţa din Sibiu şi pornind de la o investiţie iniţială de 700 de lei, reprezentând costurile înfiinţării firmei la Registrul Comerţului, la care s-au adăugat calculatoarele lor personale. S-au finanţat apoi din banii încasaţi de la clienţii lor, încă din prima zi de activitate. „Recomand tuturor să înceapă aşa, să încaseze din prima zi bani pe soluţia lor. Asta e şi o validare clară că au un business real“, spune Căpăţână. Cei trei au renunţat însă la afacerea cu web design, după doar şase luni de activitate. „Am realizat repede că nu eram în cea mai fericită postură şi că un model de business de tip man-hour, chiar şi unul de succes, abia ne-ar asigura continuitatea, dar în niciun caz o creştere“, explică antreprenorii.
Următorul pas a venit odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, prilej cu care au primit acces la domeniile .eu, oportunitate pe care tinerii au fructificat-o în orientarea spre o afacere cu domenii. „Am reuşit să vindem domenii şi găzduire de câteva zeci de mii de lei şi am generat astfel primii noştri bani ce nu se cheltuiau deja de a doua zi şi care ne-au permis să îl angajăm pe primul nostru coleg, un programator.“
Faptul că în această piaţă activau jucători mari ale unor branduri consacrate i-a făcut să înţeleagă rapid că nici această afacere nu este una sustenabilă, astfel că, la începutul anului 2007, s-au orientat spre dezvoltarea programului de facturare Smart Bill, idee care îi venise lui Radu Hasan în urma întâlnirii cu primul client de web design şi cu prima factură tăiată pentru el. „Facturile tipizate reprezentau un mare chin, aşa că ne-am dat seama imediat că e o problemă reală care trebuie rezolvată. Simţeam că nu e în regulă să trimitem clienţilor tipizate, nu ne reprezentau.“ S-a născut astfel conceptul unui program de facturare, într-un moment potrivit şi datorită faptului că, odată cu aderarea ţării la UE, modificările legislative permiteau emiterea facturilor de pe calculator. „Practic România depăşea epoca de piatră în domeniul facturării“, spune Căpăţână.
Seat, brandul latin din portofoliul grupului Volkswagen, a pierdut pe piaţa locală 78% din vânzări între 2008, când livra pe piaţa locală aproape 4.000 de maşini, şi 2013. Aceas-ta a fost cea mai abruptă scădere din-tre cele patru mărci din portofoliul Pors-che România, în condiţiile în care Audi a pier-dut în acelaşi interval 40%, Volkwagen 63 de procente, iar Skoda şi-a redus livrările cu 76%. Pe de altă parte, anul trecut Seat a urcat cu 31%, la 850 de maşini vândute, după lansarea noilor generaţii ale compactelor Leon şi Toledo, în timp ce restul brandurilor din portofoliu încă scădeau.
Creşterea a continuat şi în acest an, cu 51%, cel mai ridicat avans dintre cele patru mărci.
„Uşor nu a fost în ultimii ani, dar am şi învăţat foarte mult. În ultimii cinci ani am învăţat mai mult decât în primii zece. În primii zece ani am învăţat să gestionăm succesul, de la an la an, pe măsură ce creştea piaţa. Acum această perioadă ne-a învăţat să gestionăm businessul cu restricţii financiare, cu restricţii din partea pieţei, să învăţăm să ne aşezăm şi să ne redimensionăm businessul chiar şi de la o lună la alta“, spune Bogdan Militaru, brand manager Seat în cadrul Porsche România.
Scăderea vânzărilor de maşini noi, a pieţei, dar şi a intră-rilor în service a avut un impact direct asupra reţelei de dea–leri a mărcii. La nivel naţional un sfert din cei aproape 400 de dealeri din 2008 s-au închis în ultimii ani, iar unu din patru dealeri din prezent este în insolvenţă, în timp ce reţeaua Seat s-a redus aproape la jumătate. „În anii de criză unii au supravieţuit, în timp ce alţii au pierit. Am ajuns la o reţea de 13 dealeri, de la 22 în 2007. În şase ani de criză reţeaua s-a redus destul de mult“, explică Militaru.
Dar, odată cu creşterea vânzărilor, importatorul are în plan realuarea planului de expansiune a reţelei.
„În trimestrele trei şi patru dorim să pornim un program de reconstrucţie a reţelei, prin găsirea unor parteneri noi dar şi prin implementarea unui concept de agenţi oficiali. Seat are această politică în Europa, de agenţi, care este conformă cu legislaţia europeană a liberei concurenţe. Şi dealerii noştri mari, precum cel din Braşov, îşi pot găsi în zonele şi judeţele apropiate parteneri şi pot colabora chiar şi cu dealerii altor mărci sau cu service-uri multimarcă“, a subliniat directorul. Există un set de standarde pe care acest agent trebuie să le îndeplinească, însă obiectivul este ca respectivul să nu aibă investiţii mari de realizat. Astfel, riscul financiar devine unul redus; cel mai important element este service-ul ce trebuie autorizat de Seat.
„Avem câteva zone ţintite. Din septembrie vom demara activ şi vom face publice zonele în care vom fi direct inte-re–saţi. Acum realizăm studii cu privire la parcul auto, mo-dele şi vechime, pentru a identifica piaţa auto din zonele respective şi ne facem programul de deschidere şi expansiune pe următorii ani“, a spus Bogdan Militaru. Spre comparaţie, în ianuarie 2008, când piaţa venea după un an-record, în care vânzările de maşini au atins maximul istoric, Seat avea în plan creşterea reţelei de dealeri de la 20 la 30 până în 2012, cu un ritm de creştere anual de doi-trei dealeri.
În opinia lui Militaru, piaţa auto locală ar trebui să atingă un nivel minim de cel puţin 100.000 de maşini pentru a asigura o sustenabilitate reţelei naţionale de dealeri. Dar un astfel de volum al vânzărilor a fost înregistrat în anul 2010. „Fără dealeri noi suntem simpli importatori, ei sunt contactul nostru cu piaţa. Fără dealeri «sănătoşi» din punct de vedere financiar nu putem avea performanţă în piaţă“, a subliniat Militaru.
Cea mai recentă mutare în reţeaua Seat a fost închiderea centrului Porsche Aviaţiei în 2013 şi relocarea mărcilor Seat şi Skoda în cadrul Porsche Bucureşti Nord, de unde mărcile Audi şi Porsche „au plecat“ în centrul Pipera 2, alături de Bentley şi Lamborghini.
Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, miercuri, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
În document se arată că “actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă. În anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de ron conform bugetului aprobat pentru anul în curs”.
“Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de ron în 2015 şi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii”, se precizează de asemenea în cererea de reexaminare.
În document se mai arată că, “dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimisă spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 – 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă şi nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării”.
“Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială)”, subliniază preşedintele.
Totodată, în cererea de reexaminare se menţionează că “anul 2015 este anul în care România are obligaţia de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (aceasta înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 – 0,9 % din PIB)”. “De asemenea, bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creşteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realităţile regionale. Trebuie menţionat că măsura de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate”, se precizează în document.
“Prin Legea nr. 83/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare (Tratatul Fiscal), lege care include o serie de obligaţii pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De asemenea, prin Legea nr. 377/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a fost modificată Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligaţiei privind deficitul structural şi Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal. În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de «mecanismul de TOP-UP», respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană”, se mai arată în cererea de reexaminare.
Preşedintele Traian Băsesci solicită reexaminarea Legii trimisă spre promulgare, “din punct de vedere al oportunităţii, ţinând cont de motivele invocate”.
În urmă cu două săptămâni, preşedintele Traian Băsescu a declarat că a primit la promulgarea legea privind diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale şi că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii, spunând că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate de 2-3 ori.
Sâmbătă, preşedintele Băsescu a precizat că nu va promulga legea de reducere a CAS până nu va fi convins că măsura este sustenabilă economic şi a arătat că aşteaptă de la Guvern o evaluare în acest sens, pentru a se convinge că reducerea nu va fi compensată cu introducerea de noi taxe.
Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.