BusinessMagazin

Blog

  • Alibaba, cel mai bun pariu pe viitoarea Chină

    Compania, la care Yahoo deţine o participaţie de 22,4%, ţinteşte o evaluare de până la 162,7 miliarde de dolari, care ar depăşi 95% din evaluarea indicelui Standard & Poor’s 500. Procesul ofertei publice iniţiale se apropie de faza finală, preţul urmând să fie anunţat pe 18 septembrie, iar acţiunile să fie tranzacţionate o zi mai târziu. Alibaba intenţionează să vândă 320,1 milioane de certificate americane de depozit, la un preţ de 60-66 dolari pe unitate. La nivelul superior al intervalului de preţ propus, Alibaba ar fi a treia cea mai valoroasă companie de Internet listată pe Wall Street, după Google şi Facebook.

    CHIAR ŞI LA NIVELUL SUPERIOR AL INTERVALULUI DE PREŢ, EVALUAREA ALIBABA AR FI SUB ESTIMĂRILE MEDII ALE ANALIŞTILOR DIN LUNA IULIE, DE 187 DE MILIARDE DE DOLARI. Acest fapt conferă Alibaba, cea mai mare companie de comerţ online din China, spaţiu de majorare a preţului din ofertă, pe măsura creşterii cererii din partea managerilor de fonduri în timpul întâlnirilor cu aceştia, consideră Henry Guo, analist la JG Capital.
    Alibaba ar putea tempera creşterea evaluării companiei, potrivit unor analişti, pentru a evita problemele cu care s-a confruntat Facebook la listarea din mai 2012. Analiştii respectivi anticipează că Alibaba se va evalua la 154 de miliarde de dolari, după aplicarea unui discount.

    EXPERIENŢA FACEBOOK
    Facebook a avut un preţ ţintă al acţiunilor de 104 miliarde de dolari la listarea din 2012, dar a pierdut jumătate din capitalizarea de piaţă, investitorii fiind îngrijoraţi de încetinirea creşterii şi strategia companiei pe segmentul serviciilor mobile. Ulterior, acţiunile Facebook şi-au revenit, iar pe 8 septembrie au atins pentru prima oară o capitalizare de piaţă de peste 200 miliarde dolari, obţinând acest rezultat în mai puţin timp decât i-a fost necesar principalului competitor, Google.

    Astfel, Facebook a depăşit companii vechi din domeniul tehnologiei, cum ar fi IBM, Intel şi Oracle. Totodată, reţeaua socială a întrecut Coca-Cola, Toyota sau Bank of America, în urma creşterii valorii acţiunilor cu 0,8%.

    La mai puţin de doi ani şi jumătate de la listarea pe bursă din februarie 2012, capitalizarea de piaţă a Facebook a ajuns la 200,9 miliarde de dolari, adică jumătate din valoarea competitorului Google din prezent, 400,4 miliarde de dolari. Prin comparaţie, capitalizarea Google a atins nivelul de 200 de miliarde de dolari în octombrie 2007, după oferta publică iniţială din 2004, dar a scăzut rapid, odată cu întreaga piaţă, în 2008. În decembrie 2009, Google a depăşit din nou pragul de 200 de miliarde de dolari, iar din 2012 până în prezent valoarea companiei a crescut cu peste 75%. Cele două companii concurează pe piaţa publicităţii online şi luptă pentru supremaţia pe Internet prin aplicaţiile şi serviciile oferite.

    Nivelul record al capitalizării Facebook a fost înregistrat după ce compania a anunţat că serviciul video pe care îl oferă utilizatorilor este tot mai accesat, ceea ce deschide calea către o nouă formă de publicitate contra cost, care ar creşte veniturile companiei.

    Compania deţinută de Mark Zuckerberg a cheltuit miliarde de dolari pentru a cumpăra start-up-urile care ameninţau poziţia Facebook în social media, inclusiv Instagram şi WhatsApp Messenger. Strategia companiei de a despărţi aplicaţia mobilă Facebook în mai multe aplicaţii a atras investitorii, deşi a nemulţumit mai mulţi utilizatori, care au contestat decizia Facebook de a separa chat-ul de aplicaţia principală.

    LEADERSHIPUL ALIBABA
    Listarea Alibaba vine pe fondul dezvoltării puternice a pieţei de comerţ online din China, dar investitorii trebuie să analizeze riscurile de a cumpăra acţiunile companiei din Hangzhou. Alibaba, a cărei prezenţă pe piaţă poate fi comparată cu cea a eBay şi Amazon, are un stil de guvernanţă închis şi o structură de proprietate care ar putea fi contestată de guvernul chinez.

    Alibaba şi acţionarii săi, între care Yahoo, preşedintele Jack Ma şi vicepreşedintele Joe Tsai, intenţionează să vândă acţiuni echivalente cu o participaţie de 13%. Acţiunile vor fi listate la New York Stock Exchange şi vor avea simbolul BABA.

    ”Credem un lucru, astăzi va fi greu, mâine şi mai greu, dar poimâine va fi minunat. Aşa că trebuie să muncim foarte mult pentru a supravieţui unei călătorii lungi„, a afirmat Ma în prezentarea companiei.

    Tsai urmează să vândă 4,25 milioane de acţiuni, din care va câştiga 280 de milioane de dolari, la nivelul maxim al preţului din ofertă. Ma va vinde 12,75 de milioane de acţiuni, pentru până la 841 de milioane de dolari.

    ază Garnry.

  • Lukoil vrea să învie cel mai bun ulei de motor din perioada comunistă, uitat de români în ultimii 25 de ani

    Felix Dragu enumeră repede numele principalilor săi concurenţi: Total, Chevron, Repsol, Castrol, Prista Oil, Mol. Se raportează la ei cu multă seriozitate, aceştia fiind motivul pentru care produsele sale au deocamdată doar 20% dintr-o piaţă care nu creşte foarte repede şi pe care o cunosc în detaliu doar specialiştii, fie ei producători de ulei, inginerii din fabrici, producători de maşini sau mecanicii din service-urile auto. Piaţa de uleiuri din România continuă să scadă de câţiva ani încoace, odată din cauza problemelor economice, dar în special pe fondul performanţei mai bune a uleiurilor, care au o durată de viaţă mai lungă decât în trecut.

    În 2006, când Lukoil separa fabrica de ulei în vederea câştigării de cotă de piaţă, volumul total al pieţei era de 180.000 de tone, după cum arată datele Lubrichem, Patronatul Producătorilor şi Importatorilor de Lubrifianţi, Chimicale şi Accesorii Auto. În 2008, piaţa s-a contractat până la 160.000 de tone, pentru ca din 2010 să se menţină la un volum de 100.000 de tone. Dintre acestea, aproximativ 70.000 de tone reprezintă piaţa industrială. La un preţ mediu de 2.000 de euro pe tonă, vorbim despre o piaţă de 200 de milioane de euro.

    Dragu lucrează în Lukoil de la sfârşitul anilor ’90. S-a angajat imediat după facultate ca economist la rafinăria Petrotel Lukoil, s-a mutat apoi la Bucureşti şi a condus divizia de raportare financiară a Lukoil România, iar din 2007 s-a mutat pe poziţia de CFO la Lukoil Lubricants Eastern Europe.

    Conducerea rafinăriei Petrotel Lukoil a decis în 2006 să separe producţia de ulei de rafinărie. În 2005, această măsură fusese luată în rafinăriile grupului din Rusia, fiind apoi urmată de toate rafinăriile din grup. „Lukoil a separat divizia de uleiuri pentru a căuta separat soluţii şi resurse pentru noi tehnologii pe această piaţă care diferă de cea a produselor albe“, explică Felix Dragu, care ocupă de anul trecut funcţia de director general al companiei. Din 2005, Lukoil Lubricants a urcat pe locul 7 în topul internaţional al producătorilor de ulei dominat autoritar de Shell, Mobil sau Chevron.

    Divizia din România, care coordonează un cluster regional de zece ţări (Bulgaria, Serbia, Croaţia, Muntenegru, Grecia, Cipru, Albania, Malta, Macedonia, Italia), livrează deocamdată cea mai mare parte a producţiei pe piaţa locală, unde merg 70% din cele 40.000 de tone produse anual la fabrica din Ploieşti. Facilitatea de producţie a Lukoil Lubricants Eastern Europe se află la Ploieşti, în incinta rafinăriei.

    De la separarea producţiei, Felix Dragu spune că singurele relaţii comerciale dintre cele două fabrici „sunt că noi luăm de la ei curent electric şi utilităţi, iar noi le vindem ulei“. În fabrică lucrează acum 99 de persoane, dintre care 80% sunt în zona de producţie şi restul administrativ şi vânzări, iar aceştia scot pe piaţă o gamă de 140 de produse constante, dintre cele 600 ale grupului Lukoil. „Gama noastră este compusă din produse regionale, specifice pentru un anumit tip de climă şi consum din clusterul nostru. Practic, noi producem pentru clusterul nostru, care este Europa“, spune Felix Dragu. Cea mai importantă parte a producţiei, 70%, merge în România, unde cota de piaţă a companiei este de 20%, în Bulgaria, unde cota de piaţă este de 11%, dar şi în toată reţeaua de benzinării a Lukoil din Europa. După cum spune Felix Dragu, vânzările de ulei din benzinării reprezintă o parte foarte mică din vânzări, fiind considerate vânzări de urgenţă. De asemenea, directorul LLK Eastern Europe crede că vânzările de ulei din hipermarketuri se vor reduce mult, deoarece şoferii care îşi schimbă singuri uleiul devin o excepţie.

  • Noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al CNA a fost semnat de preşedintele Consiliului

    Anunţul a fost făcut la sfârşitul şedinţei de marţi a CNA.

    La şedinţă au participat Laura Georgescu, preşedintele CNA, Viorel Vasile Buda, care marţi şi-a anunţat demisia din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, Lorand Turos, Monica Gubernat, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

    La şedinţa CNA nu au participat Narcisa Iorga, Valentin Jucan şi Florin Gabrea.

    Narcisa Iorga a părăsit şedinţa Consiliului imediat după ce Viorel Vasile Buda a anunţat că demisionează din funcţia de vicepreşedinte al CNA şi că va continua să îşi desfăşoare activitatea ca membru.

    În ultima perioadă, şedinţele CNA au fost conduse de Viorel Vasile Buda, în absenţa preşedintelui Laura Georgescu, pe fondul neînţelegerilor dintre unii membri ai Consiliului.

    După anunţul demisiei lui Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga a scris pe contul său de Facebook că motivul demisiei acestuia ar fi faptul că Laura Georgescu nu a semnat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare (ROF) al CNA.

    “El (Viorel Vasile Buda, n.r.) a condus şedinţele în ultima perioadă Şi astăzi trebuia să se întâmple la fel, în absenţa preşedintelui Consiliului. După anunţul sec al lui Viorel Buda, tocmai când ne pregăteam să propunem un preşedinte de şedinţă, cine intră în sală? Laura Georgescu. Joc de scenă. Ea nu semnează noul Regulament de Organizare şi Funcţionare, care îi reduce puterile, deci acest act nu poate intra în vigoare. Vicepreşedintele, care ar fi putut să-l semneze, îşi dă demisia din funcţie şi rămâne simplu membru. CNA merge mai departe. Eu am ieşit din şedinţă”, a scris Narcisa Iorga.

    Noul Regulament de Organizare şi Funcţionare al CNA a fost adoptat pe 11 septembrie, cu opt voturi “pentru” (Viorel Vasile Buda, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu şi Cristina Trepcea), în timp ce Christian Mititelu a votat “împotrivă”. Preşedintele CNA, Laura Georgescu, nu a fost prezentă la şedinţele CNA în care a fost discutat noul ROF.

    Membrul CNA Valentin Jucan a declarat jurnaliştilor prezenţi la şedinţa din 11 septembrie că, prin adoptarea noului ROF, preşedintele CNA, Laura Georgescu, “nu mai are putere”. El a mai spus că nu s-a intenţionat elaborarea unui ROF “împotriva unui om”, ci a unui regulament “mult mai transparent, pentru instituţie”.

    Însă, pe 12 septembrie, Valentin Jucan i-a adresat o scrisoare deschisă parlamentarului Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, în care a spus că Laura Georgescu nu a semnat noul ROF, fapt pentru care acesta nu poate intra în vigoare.

    După demisia lui Viorel Vasile Buda, CNA trebuie să organizeze alegeri pentru desemnarea unui nou vicepreşedinte, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    În prezent, Consiliul Naţional al Audiovizualului include 11 membri: Laura Georgescu (preşedinte), Viorel Vasile Buda, Florin Gabrea, Lorand Turos, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 16 septembrie 2014 – VIDEO

  • Mazăre: Poate nu ar fi trebuit să spun acea înjurătură foarte populară. Văd că s-au inflamat foarte – FOTO

    Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a spus, în contextul în care Direcţia Naţională Anticorupţie a sesizat Parchetul instanţei supreme, după ce edilul l-a înjurat pe procurorul DNA care a dispus să fie dus la audieri, că el s-a referit la un sistem care acţionează pe nedrept, iar acest lucru îl va spune în continuare, pentru că nu s-a speriat.

    “După 25 de ani de la Revoluţie, cred că ai voie să înjuri sistemul, că de-aia l-am dat jos pe Ceauşescu. După 25 de ani, ajungem la o situaţie în care eram şi în perioada respectivă: dacă înjurai sistemul, riscai să intri în puşcărie. Au fost nişte afirmaţii nu referitoare la un om anume, ci la un sistem, care, eu cred, că este represiv şi acţionează pe nedrept, şi la ordine politice. Lucrul ăsta o să-l spun în continuare, să nu credeţi că m-am speriat”, a spus Mazăre, la Curtea de Apel Bucureşti, unde se judecă dosarul său privind retrocedarea ilegală a unor terenuri din Constanţa.

    Întrebat dacă a fost o ieşire de care acum îi pare rău, Mazăre a spus: “Nu neapărat, nu aş putea să spun, pentru că în esenţă critica era aceeaşi. Sigur că am folosit aceea înjurătură foarte populară, poate nu ar fi trebuit să o spun, pentru că văd că s-au inflamat foarte”.

    Radu Mazăre s-a catalogat drept un “vânat de lux”, adăugând că asupra sa se fac “presiuni politice”.

    “Sigur, este o duşmănie, este clară, a unora din sistem împotriva noastră. Eu sunt vânat de lux, şi acum cu atât mai mult. Probabil cel mai bine ar fi fost să adopt politica struţului. E o categorie vânată de sistem şi de cei care conduc sistemul, şi care s-au vândut celor care i-au numit acolo. Şi funcţionarii simpli din primărie nu mai semnează nimic de teamă”, a mai spus Radu Mazăre.

    Primarul Radu Mazăre a fost denunţat, luni, de procurorii anticorupţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea infracţiunii de presiuni asupra justiţiei, pentru afirmaţiile pe care le-a făcut în 12 septembrie, în cadrul conferinţei extraordinare a PSD.

    “Mazăre Radu Ştefan are calitatea de inculpat în dosarul nr. 2/P/2014 aflat în faza de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie. La data de 12 septembrie, potrivit relatărilor apărute în mass-media, la o reuniune publică a organizaţiei de partid din care face parte, Mazăre Radu Ştefan a făcut următoarele afirmaţii: «Poate să te ia cu mascaţii de la masă, cum m-a luat pe mine acum cinci luni de zile pe motiv de urgenţă şi timp de cinci luni de zile în dosarul meu să nu facă niciun act procurorii. Păi (limbaj trivial la adresa procurorului de caz, n.n ), când m-ai luat cu mascaţi şi ai zis că e urgenţă, că de-aia m-ai adus la DNA, că era stare de urgenţă, după aia trec cinci luni de zile fără ca tu să faci o hârtie!? De asta trebuie să-l votăm pe Ponta, ca noi care mai stăm pe aici liberi, neliberi, să trăim într-o ţară normal»”, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

    Potrivit articolului 276 din Codul penal, este incriminată fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către organul de urmărire penală a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a-l influenţa sau intimida.

    “Caracterul nereal al acestor afirmaţii rezultă din analiza activităţilor de urmărire penală efectuate în dosarul nr. 2/P/2014, despre care inculpatul avea cunoştinţă în urma exercitării drepturilor procesuale referitoare la accesul la dosar”, a precizat DNA.

    Totodată, împrejurarea în care Radu Mazăre a făcut aceste afirmaţii, caracterul lor public şi limbajul folosit denotă scopul urmărit de de primarul Constanţei, “respectiv influenţarea şi intimidarea procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză”, a mai arătat DNA.

    De altfel, tot luni, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a remis un comunicat de presă cu privire la afirmaţiile lui Mazăre la adresa procurorului DNA.

    “În baza rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că folosirea, în cadrul unor adunări publice, a unor expresii indecente la adresa procurorilor, cu trimitere la o situaţie concretă vizată de un dosar penal, este de natură nu numai a induce un sentiment de nesiguranţă raportat la independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, ci şi de a leza demnitatea acestora”, potrivit CSM.

    În 12 septembrie, la conferinţa extraordinară a PSD Constanţa, Radu Mazăre a afirmat că nimeni nu ştie dacă va fi liber mâine sau poimâine şi că orice persoană publică poate fi ridicată cu mascaţii în orice clipă.

    În momentul în care l-a înjurat pe procurorul DNA care a dispus să fie adus la audieri, Mazăre a fost aplaudat de participanţi.

  • Vicepreşedintele PC Petru Mărginean a semnat pe lista de susţinere a candidaturii lui Iohannis

    Petru Mărginean a semnat pe lista de susţinere a candidaturii lui Klaus Iohannis pentru Preşedinţie, declarând, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că apreciază activitatea administrativă a acestuia.

    ”Aşa am considerat că e bine. Din punctul de vedere al primarului, Klaus Iohannis a făcut ceva pentru Sibiu şi pentru acest lucru îl respect. Ca om din administraţia publică am ales să susţin un edil”, a spus primarul municipiului Deva.

    Acesta a adăugat că nu ştie dacă va fi sancţionat pentru alegerea sa.

    “Nu am semnat că intru în PNL sau în PSD, nici că sunt independent, ci am optat pentru susţinerea unui candidat. Rămân în PC. Deocamdată. Nu ştiu ce va fi în zilele sau săptămânile următoare”, a declarat vicepreşedintele PC, precizând că nu a avut discuţii cu vreun lider pentru a trece la o altă formaţiune politică.

    Surse politice declară, însă, că primarul Devei ar urma să se înscrie în PNL.

    Petru Mărginean a fost ales, în luna iulie, în cadrul Consiliului Naţional, vicepreşedinte al PC, acestuia revenindu-i sarcina de a se ocupa de coordonarea conservatorilor din regiunea Vest.

    În judeţul Hunedoara, ACL a strâns până în prezent peste 55.000 de semnături pentru susţinerea lui Klaus Iohannis.

  • Tribunalul Bucureşti decide intrarea în insolvenţă a companiei Tehnologica Radion

    Prin decizia sa, Tribunalul Bucureşti a stabilit deschiderea procedurii insolvenţei, care poate fi solicitată, potrivit legii, în cazul în care o firmă are datorii mai mari de 30.000 de lei.

    Cererea de intrare în insolvenţă a fost înregistrată la începutul lunii septembrie la Tribunalul Capitalei.

    Constructorul a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 356,8 milioane de lei (80,7 milioane euro) şi un profit net de 3,8 milioane lei (876.000 euro). Datoriile companiei se ridicau la 383 milioane lei (86,6 milioane euro) la finele lui 2013, în vreme ce nivelul creanţelor era de 253,6 milioane de lei (57,3 milioane euro), potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor.

    Compania avea la sfârşitul anului trecut un număr mediu de aproximativ 2.000 de angajaţi.

    Proprietarul Tehnologica Radion, omul de afaceri Theodor Berna, a fost arestat preventiv în 19 august, de Tribunalul Prahova, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro.

    Procurorii care instrumentează dosarul au instituit recent sechestru asigurător asupra tuturor conturilor şi bunurilor deţinute de Tehnologica Radion şi de proprietarul companiei.

    Măsura a fost luată în condiţiile în care Tehnologica Radion are calitatea de suspect, iar Theodor Berna este inculpat în dosar.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus măsuri asiguratorii constând în sechestru asupra bunurilor şi conturilor deţinute de Teloxin Con, Temix Construct şi Proiect Alfa Capital Construct, firme care au şi ele calitatea de suspect în dosarul de evaziune fiscală şi spălăre de bani în care Theodor Berna este inculpat alături de alţi oameni de afaceri.

    Instanţa arată, în motivarea deciziei de arestare, obţinută de MEDIAFAX, că Theodor Berna a folosit fraudulos propria societate comercială pentru a-şi însuşi bani obţinuţi din simulări de tranzacţii imobiliare sau din evazionarea bugetului statului, avea un mod ingenios şi complex de săvârşire a infracţiunilor şi a atras în lanţul comercial fictiv mai multe firme şi persoane.

    Tehnologica Radion a câştigat de-a lungul timpului mai multe contracte cu statul. Astfel, potrivit datelor ZF, constructorul a câştigat numai în 2009 şi 2010 contracte de achiziţii publice de 386 de milioane de euro. Printre principalele contracte câştigate de-a lungul timpului de Tehnologica Radion se numără cele de reabilitare şi întreţinere de străzi sau drumuri în partea de sud a ţării, în judeţe precum Ilfov, Giurgiu sau Dolj.

  • Două filiale Al-Qaida lansează un apel la unirea jihadiştilor împotriva coaliţiei anti-SI

    În acest comunicat fără precedent, cele două grupări îşi îndeamnă “fraţii mujahedini din Irak şi Levant să înceteze să se omoare între ei şi să se unească împotriva campaniei Americii şi coaliţiei sale diabolice care ne ameninţă pe toţi”.

    Ele se se referă, astfel, la divergenţele dintre gruparea Statul Islamic – care s-a delimitat de Al-Qaida şi a proclamat un califat (stat islamic) pe o parte din teritoriile Irakului şi Siriei – şi Frontul Al-Nusra, filiala siriană a Al-Qaida, care a rămas credincioasă liderului reţelei, Ayman al-Zawahiri.

    “Transformaţi-vă respingerea necredinţei într-un factor de unitate”, le cer cele două organizaţii acestor grupări jihadiste.

    Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) şi Al-Qaida în Peninsula Arabică (AQPA – rezultatul fuziunii aripilor saudită şi yemenită ale reţelei) i-au rămas credincioase lui Ayman al-Zawahiri, care este foarte critic faţă de SI.

    Acest apel este adresat, de asemenea, opoziţiei siriene moderate, care caută să-l îndepărteze de la putere pe preşedintele Bashar al-Assad şi care este susţinută de către Statele Unite şi aliaţii lor arabi.

    Totdată AQMI şi AQPA îi invită, prin acest comunicat, pe “toţi cei care au ridicat armele împotriva tiranului Bashar (al-Assad) şi miliţiilor sale să nu se lase păcăliţi de America şi să nu devină pionii lor”.

    Cele două filiale solicită de asemenea triburilor sunnite din Irak şi Siria să “nu uite crimele Statelor Unite (…) şi să nu participe la coaliţie”.

    Statele Unite, care au efectuat deja numeroase raiduri împotriva jihadiştilor din cadrul SI, în Irak, încearcă să construiască o coaliţie largă, din care să facă parte şi ţări arabe, cu scopul de a-i “aneantiza” pe aceşti jihadişti care ocupă porţiuni largi din teritoriile irakian şi sirian.

    La un nivel mai general, cele două filiale îi îndeamnă pe musulmani, mai ales pe cei din Peninsula Arabică, să-şi “împiedice militarii să participe la războiul (care se anunţă) împotriva jihadiştilor din SI”.

    Ele le cer acestor musulmani “să se ridice împotriva guvernelor lor”, pe care le cataloghează drept “agenţi ai Occidentului”, şi “să le împiedice să se lanseze într-un război împotriva islamului, sub acoperirea luptei împotriva terorismului”.

    Coaliţiei anti-SI, cele două filiale Al-Qaida îi “promit zile negre”, o ameninţare abia voalată cu acţiuni violente împotriva ţărilor occidentale şi aliaţilor lor arabi.

  • Amazon mizează pe un serial cu tematică transgender pentru a face concurenţă platformei Netflix

    Serialul “Transparent”, al cărui titlu reprezintă un joc de cuvinte între anunţarea în public a propriei homosexualităţi şi faptul de a fi un părinte “transgender”, este o comedie cu accente dramatice despre o familie americană şi peripeţiile sexuale ale membrilor acesteia, putând fi considerată din acest punct de vedere o combinaţie între serialele “Modern family” şi “Queer as folk”.

    Lansarea a avut loc luni seară, la Los Angeles, însă primul sezon va fi disponibil integral spre vizualizare în streaming pe 26 septembrie, promiţând internauţilor multe ore de “binge watching” – termen care poate fi tradus prin sintagma “vizualizare compulsivă”, ce desemnează vizualizarea mai multor episoade dintr-un serial, fără pauză, unul după celălalt.

    Serialul “Transparent” este scris şi regizat de Jill Soloway, coproducătoare a seralului cult “Six Feet Under”, şi îi are ca protagonişti pe Jeffrey Tambor şi Gaby Hoffman.

    “Este un serial pentru toţi aceia care se simt diferiţi şi excluşi. Este amuzant, vorbeşte despre iubire şi despre nevoia de a fi iubit aşa cum eşti în realitate”, a declarat Jill Soloway.

    Episodul pilot al serialului îl prezintă pe Mort Pfefferman, un tată de familie care doreşte să devină femeie şi care încearcă să îşi mărturisească dorinţele ascunse în faţa celor trei copii ai săi, care au şi ei propriile lor probleme sexuale.

    “Eu interpretez o femeie care îşi explorează identitatea sexuală, o mamă şi sunt probabil o fiinţă la fel de complicată ca şi ceilalţi membri ai acestei familii”, a declarat actriţa Amy Landecker.

    Cu scene de nuditate integrală, subiecte sociale arzătoare şi nevroze familiale amuzante, primul episod al serialului “Transparent” a fost lăudat de criticii de specialitate atunci când a fost distribuit online, pe 6 februarie.

    Amazon a reţinut acest proiect şi a produs apoi un sezon cu 10 episoade, alături de alte cinci seriale, dintre care se remarcă “Mozart in the jungle”, “Bosch” şi “After”, care vor fi difuzate în lunile următoare.

    Însă “Transparent” a ieşit în evidenţă în cel de-al doilea “sezon de episoade-pilot” al grupului Amazon şi ar putea să ofere astfel imperiului lui Jeff Bezos, care s-a diversificat în domeniul online, un titlu capabil să rivalizeze cu “regele streaming-ului” Netflix şi serialele sale celebre – “House of Cards” şi “Orange Is The New Black”.

    Precaută pentru unii, inovatoare pentru alţii, strategia grupului Amazon se află la polul opus faţă de cea a marelui său rival Netflix.

    În contextul în care Netflix a ales să producă doar două seriale, dar cu nume celebre de la Hollywood (Kevin Spacey şi David Fincher), acceptând pariul de a investi de la bun început pentru a lansa 26 de episoade, Amazon a lansat în 2010 un sistem darwinian şi interactiv.

    Amazon a lansat mai întâi un apel de scenarii, a selectat câteva, producând apoi un episod pilot pentru unele dintre proiectele reţinute.

    Plasate online gratuit, episodele-pilot sunt analizate şi comentate de internauţi. Cele mai populare dintre ele sunt alese pentru a sta la baza unui întreg prim sezon.

    “Alpha House” şi “Betas” au fost primele două seriale produse de Amazon, dar ele au trecut aproape neobservate.

    La sfârşitul lunii august, Amazon a lansat al treilea sezon de episoade pilot, cu cinci noi titluri: “The Cosmopolitans”, “Hand of God”, “Hysteria”, “Really” şi “Red Oaks”.

    Cronicile de specialitate sunt mai degrabă amestecate.

    Vorbind despre “Hand of God” şi “Hysteria”, publicaţia The Hollywood Reporter spune că aceste două noi “tentative” ale grupului Amazon nu fac “mare lucru pentru a crea vâlvă” şi “întăresc ideea potrivit căreia e foarte greu să faci televiziune”.

    Amazon mizează însă foarte mult pe “Transparent”, pentru moment singura lui şansă de a-şi obţine un loc în curtea marilor producători de televiziune, în plin “război” al conţinuturilor create de giganţii media şi internetului.

    Deşi persoanele transgender nu reprezintă o noutate în acest domeniu (transsexuala Laverne Cox este una dintre vedetele serialului “Orange Is The New Black”), este pentru prima dată când un serial este centrat pe o astfel de persoană, care, pe deasupra, este şi un tată de familie.

    Potrivit editorilor de la revista Time, “Transparent” este dovada faptului că “nu doar Maura Pfefferman, ci întreaga industrie de gen este pe cale să suporte o transformare fantastică”.

  • Fost ministru britanic al Apărării: Putin ar putea fi la fel de periculos ca Stalin

    Potrivit publicaţiei britanice, fostul parlamentar laburist a îndemnat la o nouă revizuire a capabilităţilor în domeniul Apărării înainte de alegeri, avertizând că Rusia reprezintă o ameninţare la adresa păcii mai mare decât gruparea Statul Islamic (SI) în Irak şi Siria. Ainsworth a făcut aceste evaluări într-un articol pentru Chamberlain Files, un site pentru afaceri publice din Birmingham.

    “Niciun lider al vreunei mari puteri nu s-a purtat atât de agresiv, în mod deschis, de la Stalin, în perioada postbelică, iar din păcate Putin va fi mulţumit de această comparaţie”, scrie acesta. “El (Putin) a spus că dispariţia Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai mari tragedii ale secolului al XX-lea şi îşi revendică rolul de a acţiona în numele minorităţilor ruse din alte state”, adaugă fostul ministru britanic al Apărării.

    În contextul în care există minorităţi ruse în toate fostele republici sovietice şi dincolo de acestea, Putin revendică, în mod teoretic, dreptul de a se amesteca în afacerile tuturor statelor independente din Europa de Est.

    “Politicile lui Stalin au împins lumea în Războiul Rece. Putin are potenţialul să fie la fel de periculos”, a subliniat Ainsworth.

    În opinia sa, gruparea Statul Islamic (SI) este un “afront adus umanităţii”, dar conţine “actori nestatali”, în timp ce Rusia lui Putin pune lumea în faţa unei probleme de altă amploare.

    Ainsworth apreciază că sancţiunile impuse de către Uniunea Europeană (UE) Moscovei sunt puţin susceptibile să meargă suficient de departe şi îndeamnă la adoptarea unor măsuri de descurajare mai eficiente în vederea opririi scopurilor expansioniste ale lui Putin. Este necesar ca Europa să-şi reducă dependenţa de energia rusească şi ca Londra să-şi revizuiască acordul interpartit asupra Apărării din 2010, subliniază el.

    Premierul David Cameron a anunţat recent că nu este necesară o revizuire a strategiei apărării din 2010, aminteşte fostul ministru al Apărării, criticând atât impunerea unor reduceri bugetare forţelor armate, cât şi dotările militare, în opinia sa adaptate mai degrabă luptei împotriva insurgenţei în Afganistan, care “nu sunt susceptibile să le ofere asigurări vecinilor noştri europeni în faţa unei Rusii care-şi reechipează forţele”. El avertizează că aceste capabilităţi nu pot fi “modificate simplu sau rapid” şi îndeamnă toate partidele să se gândească la o revizuire “acum”, înainte de alegeri.